Sportul, octombrie 1989 (Anul 45, nr. 12369-12394)

1989-10-02 / nr. 12369

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA (Urmare de paa­­) La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîm­­pinaţi de primul secretar al Comitetului judeţean de partid, Alexandrina Găinuşe, care, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, le-a adre­sat un călduros bun venit. O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. Sosirea oficială în judeţ a avut loc pe platforma indus­trială a municipiului Slobozia, unde se aflau mii si mii de ce­tăţeni, tineri şi vîrstnici, care au venit, în această zi de în­ceput de octombrie, pentru a exprima conducătorului iubit şi stimat al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, profunda recunoştinţă pentru tot ceea ce au făcut şi fac spre binele şi fericirea poporu­lui, pentru progresul multilate­ral al patriei. O formaţie alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre arma­te, membri ai gărzilor patrioti­ce şi ai detaşamentelor de pre­gătire a tineretului pentru a­­părarea patriei a prezentat o­­norul. „ S-a intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Primiţi cu tradiţionala pîi­­ne şi sare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost o­­ferite, cu dragoste şi respect, flori de către pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere. Sfiite de locuitori ai munici­piului Slobozia prezenţi scandau Îndelung, cu înflăcărare, „Ceauşescu — P.C.R.­­", „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu, reales la al XIV- lea Congres !“, în aplauzele, uralele şi acla­maţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc într-o maşină deschisă, îndrep­­tîndu-se spre primul obiectiv înscris în programul de lucru în oraşul reşedinţă de judeţ — ÎNTREPRINDEREA DE ULEI DIN SLOBOZIA. Cu aceleaşi sentimente de dragoste şi preţuire, au fost întîmpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu la sosirea la obiectivul următor — FABRICA DE FURFUROL DE PE PLAT­FORMA COMBINATULUI DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE SLOBOZIA. Această unitate, care produce furfuroi din ciocălău de porumb, beneficia­ză din plin de amplasarea sa în centrul unuia dintre cele mai mari grînare ale țării, de unde își asigură materiile pri­me agricole. Și aici, în centrul dialogului purtat de secretarul general al partidului cu factorii de răs­pundere din ministerul de re­sort, centrală industrială şi combinat, cu ceilalţi specia­lişti, s-au aflat problemele de bază ale sporirii volumului producţiei, modernizării proce­selor de fabricaţie, creşterii , continue a eficienţei economice. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate preocu­­­­pările colectivului pe linia per­fecţionării instalaţiilor şi utila­jelor, a metodelor tehnologice. A fost subliniat faptul că, da­torită aplicării în cadrul ac­tualului flux de fabricaţie a trei tehnologii moderne, pro­ducţia de furfuroi a crescut substanţial, înregistrînd un a­­devărat salt şi în ceea ce pri­veşte rentabilitatea. Au fost înfăţişate, de asemenea, preo­cupările în direcţia reducerii consumurilor de materii prime şi materiale. Secretarul general al partidu­lui a cerut să se ia măsuri pentru asigurarea materiilor prime vegetale în aşa fel incit instalaţiile să funcţioneze fără întrerupere. Adresînd cele mai calde mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu pentru vizită, cei prezenţi şi-au exprimat hotărirea de a transpune neabă­tut în practică preţioasele indi­caţii primite, de a acţiona cu maximă responsabilitate pentru înfăptuirea programelor de dez­voltare şi modernizare a pro­ducţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost înconjuraţi, la plecarea din municipiul Slobozia, cu a­­celeaşi calde şi entuziaste ma­nifestări de dragoste şi respect. Miile de locuitori ai oraşului, aflaţi de-a lungul traseului străbătut de coloana oficială, au scandat cu însufleţire nu­mele partidului şi al secretaru­lui său general. Această am­bianţă sărbătorească a fost în­tregită prin cîntecul şi dansul a numeroase formaţii artistice de amatori. Dialogul de lucru purtat de secretarul general al partidului cu cel ce muncesc şi trăiesc în judeţul Ialomiţa a continuat pe platforma industrială a tî­­nărului oraş Ţăndărel, care, a­­semenea tuturor localităţilor patriei, a cunoscut o puternică dezvoltare şi modernizare in perioada inaugurată de Congre­sul al IX-lea al partidului. Vizita de lucru în oraşul Ţăndărei a început la ÎNTRE­PRINDEREA DE INDUSTRIA­LIZARE A SFECLEI DF. ZAHAR. Au fost examinate probleme privind utilizarea la capacitatea maximă a utilajelor şi instala­ţiilor din dotare, reducerea consumurilor specifice de ma­terii prime şi materiale, creş­terea randamentului de extrac­ţie a zahărului, sporirea efi­cienţei întregii activităţi. Apreciind rezultatele dobîn­­dite de colectivul acestei uni­tăţi, secretarul general al parti­dului a indicat să se acorde, în continuare, o atenţie deose­bită modernizării şi perfecţio­nării proceselor de fabricaţie, în scopul reducerii pierderilor tehnologice şi sporirii randa­mentului de extracţie a zahă­rului din materia primă. Mulţumind tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru vizita efectuată, directorul întreprin­derii a exprimat angajamentul ferm al tînărului colectiv de oameni al muncii de a face totul pentru transpunerea in viaţă a indicaţiilor şi orientări­lor primite In timpul vizitei, pentru realizarea exemplară a sarcinilor pe acest an şi pe în­tregul cincinal. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu a continuat la FABRICA DE ULEI, situată în imediata apropiere, unitate construită in această zonă la indicaţia secretarului general al partidului, în vederea prelu­crării soiei sp­inului ce se cul­tivă pe mari suprafeţe în ju­deţul Ialomiţa. Şi aici, ca pe tot par­cursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost intim­­pinaţi cu aceleaşi calde senti­mente de stimă şi aleasă pre­ţuire de oamenii muncii de la fabrica de ulei, de numeroşi locuitori ai oraşului. Secretarului general al parti­dului i-au fost înfăţişate re­zultatele obţinute de colectivul fabricii în îndeplinirea indica­torilor de plan, îndeosebi a producţiei fizice, a productivi­tăţii muncii, a diminuării cheltuielilor şi sporirii eficien­ţei întregii activităţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat apoi principalele sectoa­re de producţie ale fabricii. Avînd în vedere larga utilizare in industria ali­mentară a faunei şi textu­­ratelor proteice din soia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut conducerii unităţii să a­­sigure creşterea, în continuare, a capacităţii de producţie. În acelaşi timp, s-a indicat facto-­­ rilor de răspundere din cen-­­­trala industrială şi ministerul­­ de resort să întocmească un­­ program menit să asigure reali- ^ zarea cu forţe proprii şi în al- 5 te localităţi a unor capacităţi­­ şi instalaţii pentru producerea­­ de făină şi texturate proteice § din soia. 5 La plecarea de pe platforma § industrială a oraşului, tovarăşul § Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se § muncitorilor care lucrează in ^ unităţile de aici, a subliniat ^ bunele impresii din timpul vi- ^ zitei Ia întreprinderea de In- ^ dustrializare a Sfeclei de Za- ^ hăr si la Fabrica de Ulei, a- § rătînd că este necesar să se ^ acţioneze pentru obţinerea unor ^ rezultate cît mai bune în în- ^ treaga activitate, să se asigure ^ aplicarea în mod ferm a mă- $ surilor din programele de mo- ^ dernizare, de creștere a randa- ^ mentelor, de reducere a consu- ^ murilor și sporire a eficientei ^ economice. | Indemnurile secretarului ge- § neral al partidului au găsit un­­ puternic ecou în rîndul oame- ^ nilor muncii din oraşul Ţăndă- S rel, care, prin însufleţite aplau- S ze si aclamaţii, au dat expre- S sie angajamentului ferm de a 5 face totul pentru realizarea e- ^ xemplară a sarcinilor primite. ^ pentru îndeplinirea integrală e § planului pe 1989 si pe întregul § cincinal. Mulţumind incă o dată ^ tovarăşului Nicolae Ceauşescu 5 şi tovarăşei Elena Ceauşescu | pentru vizita efectuată, pentru ^ orientările şi indicaţiile primi- ^ ta cu acest prilej şi care se $ constituie Intr-un mobilizator 5 program de acţiune pentru toti § cei ce muncesc si trăiesc in a- § ceastă parte a tării, primul § secretar al Comitetului judeţean ^ de partid a exprimat hotărirea ^ comuniştilor, a tuturor oame- ^ nilor muncii la comiteni, de a ^ acţiona, cu dăruire si răspun- ^ dere, în spirit revoluţionar, § pentru îndeplinirea prevederi- ^ lor de plan pe acest an și pe ^ întregul cincinal, de a întîm- $ pina cu noi si importante rea- ^ Uzări în toate domeniile Con- $ gresii! al XTV-lea al narfîdului. ^ 5 5'S CICLISM (Urmare din pag. 1) şoselele noastre, nu se coboară sub 50 km. Primul sprint Intermediar, cel de la Ploieşti, este cîştigat de sovieticul A. Amelkin, ur­mat de compatriotul său A. Zarubin şi, pe locul trei, Dr. Neagoe. Următoarele două sprinturi, de la Mizil şi Săhă­­teni, sunt trecute astfel : I. Amelkin, S. Zarubin, D. Trif. respectiv S. Zarubin, S. Bla­gov şi I. Amelkin. După ace­st ultim sprint, fugarii se mai liniştesc, răsuflă cu... 40 km/h ! şi îşi adună forţele pentru sprintul final cel de la Buzău unde, pe Bule­vardul Unirii, în aclamaţii­­le unui numeros public primii șase cicliști care trec li- ^ nia de sosire sunt : I. Amelkin, $ 3.19.35. m.p. 41,100 km. 2. L. S Tepurnov. 3. St. Anton 4. L. ^ Kovács, 5. Z Lorincz 6. D. $ Catană, acestora urmtndu-le ^ alti IO sosiți în același timp ^ cu învingătorul, la o distan- § tă de peste 5 minute fată de ^ COMUNICĂRI restul participanților ? ^ FĂCUTE DE U.E.F.A. ȘI F.I.FIL HOCHEI (Urmare din pag. I) Au arbitrat cu greşeli : N. Ena­­che — FI. Gubernu si D. Tran­dafir. C.S.R. DUNAREA GALATI — S.C. MIERCUREA CIUC 3—5 (0—0, 0—3, 3—2). Numeroasele ratări din prima parte­­ si neglijentele în apărare din­­tr-a doua ale gazdelor au per­mis oaspeţilor o revanşă merita­ta. In min. 47. la scorul 2—3, gă­­lățeni au pierdut două ocazii favorabile de a înscrie care au contat mult. Marcatori : Dinu. Spiridon, respectiv Gereb 2. Gerczuly K. Antal, Bartalis. Au arbitrat M. Bresneanu — M. Dinu. Gh. Mîcu (Telemac SIRIOPOL — coresp.). PROGRESUL MlFnnTTRFA OTTC — C.S.M. VIITORUL GHEOR­­GHENI 3—10 (0—5. 2—3. 1—2). După un început promiţător tu­­năm echipă locală a cedat ini­ţiativa, dovedind Incoerenţă tn organizarea locului şi o Insufi­cientă pregătire fizică si -a­ vir­s Tn prima repriză cel de la pro­gresul au greşit repetat în ană­ S-A ÎNCHEIAT dinamoviada de baschet Ediţia a 19-a a Dinamoviadei a fost una dintre cele mai exi­gente şi atractive competiţii de baschet masculin desfăşurate în ultimii ani în ţara noastră, întrunind la start şase echipe valoroase, fiecare avînd în com­ponenţă membri ai reprezenta­tivelor ţărilor respective, ofe­rind meciuri echilibrate, viu disputate şi, unele dintre ele, de nivel tehnic ridicat, bene­ficiind de o organizare exce­lentă (asigurată de C.S. Dina­mo Bucureşti, cu sprijinul F.R. Baschet), dinamoviada bucureşte­nnă a fost de un real folos jocului cu mingea la coş din Rom­ânia, care are rareori prilejul să găzduiască atîtea se­lecţionate valoroase. Victoria a revenit echipei Di­namo Moscova, o demnă re­prezentantă a baschetului mo­dern, în care talia, gabaritul, pregătirea atletică, tehnica in­dividuală şi precizia aruncări­lor la coş se află la unison. Elevii fostului internaţional Aleksandr Sidiakin au înscris in patru din cele cinci partide susţinute peste 100 de puncte, doar formaţia bucureşteană pierzînd la o diferenţă mică. Dinamo Bucureşti a avut un început slab, dar pe parcurs a jucat din ce în ce mai bine, meciul de referinţă fiind cel cu selecţionata Levski Spartak Bulgaria, în care oaspeţii por­neau favoriţi (prin prisma re­zultatelor anterioare). Antreno­rii Gheorghe Novac şi Vasile Popa au gîndit însă bine intro­­ducîndu-l în „5“-ul de bază pe conducătorul de joc Mircea Ivanov (în întâlnirile precedente Mihai Sinevici făcuse exces de dribling, influenţând nefavo­rabil cursul locului), care, a­e Ungă faptul că a impulsionat echipa, coordonîndu-i bine ac­ţiunile, l-a anihilat în mare măsură pe cunoscutul interna­ţional Ghiorgui Mladenov (ISO selecţionări în­­naţională"). Ca urmare a bunei comportări în special a Iul Victor David, Constantin Popa, Dan Niculescu, loan Ugl­il, şi, bineînţeles Mir­­cea Ivanou cu aportul lul A­­­lexandru Vinereanu (de­şi nerefă­cut complet după un accident mai vechi), respectînd disciplina tactică şi folosind o apărare ceva mai agresivă decit de obicei, bucureştenii s-au impus şi au condus tot timpul, obţi­­nînd un succes meritoriu — 82—70 (47—39) — care i-ar­­ adus pe un notabil loc 3 în clasa­mentul final dacă nu ar fi in­tervenit surprinzătoarea în­­frîngere a baschetbaliştilor de la Ruda Hvezda în faţa for­maţiei bulgare. Marcatorii echi­pei Dinamo : David 18, Nicu­­lescu 15, Popa 12, Uglai 11, Iva­nov 12, V. Constantin 7, Vine­­reanu 4, Sinevici 3 ; congelerii oaspeţilor : Mladenov 20, Tu­rin 19, Kolev 16. Arbitraj bun prestat de Al. St­elţov (U.R.S.S.) şi L. Cantor (Angola). In partida (decisivă şi pentru locul 2), nada Hvezda — Levski Spartak, absenţa lui Stefan Svitek (cel mai bun jucător cehoslovac) a îngăduit baschet­baliştilor bulgari victoria cu 70—64 (47—35), rezultat care a „aruncat“ echipa noastră de pe locul 3 pe locul 5. Alte rezul­tate : Dinamo Moscova — Di­namo București 86—76, Gwardia — Dinamo Angola 90-77 (35—34, 65—63, 74—74) Ruda Hvezda — Dinamo Angola 73—55 (40—22), Dinamo Moscova — Gwardia 101—66 (60—20). Clasament: 1. Dinamo Mosco­va 10 p, S. Levski Spartak Bul­garia 8 p. S. Ruda Hvezda Ce­hoslovacia 8 p. 4. Gwardia Polonia 7 p. S. Dinamo Bucu­reşti 7 p. 6. Dinamo Angola 5 p. Dumitru STANCULESCU c. M. DE BOX (Urm­are din pag. I) Medalia de aur obţinută de Francisc Vaştag la „mondiale“ este cu atît mai valoroasă cu cît ea a fost obţinută în faţa unui adversar puternic, valoros, campionul european „en titre“ la categoria semimijlocie, Sieg­fried Mehnert (R. D. Germa­nă). După o repriză în care cei doi şi-au „verificat“ posi­bilităţile prin lovituri izolate, în cea de a doua Vaştag a dezlănţuit iureşul. Deşi Meh­nert a încercat să lupte nu­mai de la distanţă, o tactică avantajoasă lui, boxerul ro­mân, atacîndu-l cu insistenţă, l-a obligat să accepte lupta de la semidistanţă şi de aproape, punctînd dur cu directe şi cro­­şee la faţă şi la corp, multe dintre acestea zdruncinîndu-l serios pe Mehnert. Sportivul din R.D.G. nu s-a recunoscut, însă, nici un moment înfrînt, aruncînd în luptă toate resur­sele şi cunoştinţele sale. Vaş­tag a răspuns identic şi în duelul care a urmat, de mare tensiune, sportivul român s-a dovedit mai valoros decit par­tenerul său de întrecere, atît prin frecvenţa mai mare a lo­viturilor, cît şî prin precizia­­şi duritatea lor. Punctajul cu care Vaştag a fost declarat învingător la puncte este edi­ficator: 27—15 ! O victorie cla­ră, categorică, pe deplin me­ritată pentru care îi adresăm încă o dată sportivului nostru felicitări şi îi urăm încă mul­te alte victorii de prestigiu. Sîntem siguri că în viitor el le va obţine, deoarece Francisc Vaştag face parte din „noul val“­­, al marilor performeri ro­mâni , anul acesta el a împli­nit 20 de ani. Este originar din Reşiţa, unde cu şase ani în urmă a început să practice boxul, sub îndrumarea antre­norului Vasile Bala. Ca junior şi-a înscris în palmares toate succesele sportive posibile la această categorie de vîrstă — campion naţional, campion eu­ropean (Danemarca 1986) şi campion mondial (Cuba 1987). Iată-l acum, la 20 de ani, ob­­ţinînd şi titlul de campion al lumii. în prezent, el face parte din secţia de box a clubului Dinamo Bucureşti şi este pre­gătit, atît la club, cît şi la lo­tul naţional, de antrenorul e­­merit Teodor Niculescu. Delegaţia boxerilor români la cea de a V-a ediţie a Cam­pionatelor Mondiale încheie, deci, competiţia cu un titlu de campion al lumii, prin Fran­cisc Vaştag, şi o medalie de bronz, prin „mijlociul mic" Ru­dei Obreja. REZULTATELE FINALELOR Semimuscă : E. Griffin (S.U.A.) b. p. M Rogello (Cuba) Muscă : I. Arbaciakov (U.R.S.S.) b. p. P. Reyes (Cuba) Cocos : E. Carrion (Cuba) b. p. S. Todorov (Bulgaria) Pană : A. Hamatov (U.R.S.S.) b. ab. 3 K. Krikorov (Bulgaria) Semiușoară : J. Gonzales (Cuba) b. p. A. Zulow (R.D.G.) Ușoară : I. Rujnikov (U.R.S.S.) b. p. A. Otto (R.D.G.) Semimijlocie : F. VAȘTAG (România) b. p. S. Mehner( CR-D.G ) Mijlocie mică : I. Akopkohian (U.R.S.S.) b. p. T. Schmitz (R.D.G.) Mijlocie : A. Kumiavka (U.R.S.S.) b. p. A. Espinoza (Cuba) Semigrea : H. Maske (R.D.G.) b. p. P. Romero (Cuba) Grea : F. Savon (Cuba) b. p. E. Sudakov (U.R.S.S.) Supergrea : R. Balado (Cuba) b. p. A. Mirosnicenko (U.R.S.S.) K­UIH„I TJTr TM.TÎ d^rSjăn -%'Z,T,PrJ I 20RICH (Agerpres). Comisia rkLIii n T Gh- 5 de disciplină a U.E.F.A se va * orghiu-Dej (156 km). ^ reuni la 5 octombrie pentru a a­______________________ § dODta o decizie în legătură cu —-————­­ meciul Ai ax Amsterdam -= aus­rimă s e ivi tir! ÎSSrfiff1 „cu „U3U- § întrerupt tn minutul 103 la sco­„i, 5„„ Celelalte două re- ^ rul de 1—1 din cauza incidente­lorate * f ‘ CCVa mal $ îor provocate de* suporterii olan­dezi. unul dintre aceștia arun-Au marcat : Sofron, Todor, L. $ cînd tn teren un obiect metalic Nagy centru gazde, respectîv Gal § care i-a lovit pe jucătorul aus­*• Barod­. Szőke, András. Biro, S­triae Wohlfart. Forul fotbalistic C. Nagy, Benedek. ArhH-;i oh. î. european a declarat un purtător Tasnadi - Em. Both. Cs. Fodor. $ de cuvint. este îngrijorat de cer­­(Valer PASCANU —­epresD.) 5­sistenta actelor de violentă * S stadioane. în ciuda recomandărl-Q § lor si măsurilor mate de Pe Datinoarul din Miereu rea 5 tll Se face un apel către ofv. Cine va avea loc mart! si ^ mătîle din țările care au ane® a miercuri partida dublă dintre i te echipe tn eunele, tn o.i-gresul din m-nP-n-e . -ni. $ centru a-si exercita Influenta W . camnioană Steaua, din ca-­­ neonul eradicării violentei ae ne dr­i­ etapei a 2-a a Diviziei A I. arenele cu fotbal SECRETARUL F.I.F.A., Joseph Blatter, a declarat că, după odi­­nia sa, organizarea turneului final al Campionatului Mondial din a­­nul 1998 ar trebui acordată fede­raţiei din Maroc, întrucît pină în prezent această competiţie nu «-■ discUtat niciodată pe conti­nentul african. Alături de Maroc si-au mai demis candidatura El­veţia, Brazilia si Franţa După cum se ştie, In anul 1990 turneul final va avea loc in Italia, iar in 1994 in STJ.A. IERI, în etapa a 7-a din cam­pionatul Italiei : Atalantca — Ve­­sena 1—8. Bari — Ascoli 1—1 Bologna — Cremonese 1—1. F­o­­rentina — Udinese 1—2. Genoa — Sam­e­dori­a 1—2 Inter — Roma 3—9. Lazio — Juventus 1—1 Na­poli — Milan S—0­­ Verona — Lecce 8—9. în clasament N-­noU 12 p. Inter la o Juventus, Samcdoria si Roma cu cite 10 p. Redacţia fl administraţia cod 16771 Bucureşti «tr V p0n,. or, 4y? telex '0 ?50 romsp Telefax: (90) Nr n­.60.33 ! Pentru străinătata abonamente prir Rompresfilsten, „rJe‘­p Grivttel nr 84-68 10 3R9 Tiparul LP: „Informaţia- J

Next