Steagul Roşu, iulie 1953 (Anul 8, nr. 150-176)
1953-07-22 / nr. 168
Pa £. 2-ă ara 7fGTTu~T76^rr Arta popoarelor Festivalul de la București va însemna între altele și o grandioasă manifestare a artei popoarelor. Peste 70 de țări și-au anunțat participarea la programul cultural al Festivalului. Sute și sute de manifestări artistice se vor desfășura în nenumărate săli, amfiteatre în aer liber, cinematografe și pe estrade uriașe, amenajate în piețele publice, iar reprezentațiile vor fi aplaudate zilnic de sute de mii de oameni. La București va avea loc o adevărată r,întâlnire“ a marilor clasici. Astfel, piesele lui Shakespeare ,,Hamlet“ și „Henric al IV-lea”, filmate de studiourile britanice, vor fi prezentate concomitent cu ,,Pacea“ lui Aristofan, jucată de formațiunea de teatru din delegația greacă, cu epopeia scrisă de Ferdowsi ,,Kaveh și Zodak“ interpretată de artiști iranieni, și cu „Războiul lui Fiorodicl“, o prezentare a grupului teatral francez „Espoir“, după vestitul roman al lui Rabelais. Delegații la acest Festival vor cunoaște corul „Orfeon Martiano“ din Bayamo (Cuba), corul academic din Gdansk (Polonia), pe dansatorii cu spada din Tyneside (Anglia), ansamblul cultural „El Djezai“ (Algeria), baletul din Leningrad (U.R.S.S.), orchestra pentru instrumente de suflat, din orașul Stara Tura (Cehoslovacia), maeștrii circului chinez și atâtea alte celebre formații artistice. Festivalul acesta va mai străluci și prin proeminentele figuri de artiști care vor veni la București pentru a închina măestria și talentul lor prieteniei între tinerii lumii. Astfel, vom avea prilejul să admirăm pe cunoscutul dirijor olandez Van Gaffel, care va dirija rapsodia „Piet Hein“, scrisă de compozitorul Peter van Arpoy, în onoarea Festivalului ; vom asculta pe faimoșii artiști francezi — violonista Michelle Brussinol și scirijorul Prodomîdes , ne vom desfăta la spectacolele de marionete ale celebrului artist popular Josef Skupa din Praga ; vom cunoaște pe vestiții cântăreți populari suedezi Blilengren și Elsie Björnberg, precum și pe tânărul conducător al bisericii baptiste din Tidstolm, care va cânta la ghitară cântece suedeze. Iote Numeroase spectacole vor fi prezente ansambluri create special pentru Festival. Printre acestea, trebue să amintim : concertele orchestrei simfonice finlandeze, pe care membrii tineri ai orchestrei radio și ai altor însemnate orchestre au alcătuit-o special pentru Festival ; concertele corului întreprinderilor din București, numărând 2.000 de oameni ; spectacolele grupelor culturale ale altor popoare, ca de pildă ansamblul popular japonez, corul chilian „Pablo Vidal", ansamblul studențesc din Martinica. In domeniul filmelor, delegații la Festival vor viziona cu bucurie cele mai frumoase și interesante ale cinematografiei mondiale, realizări Astfel, în afara cunoscutelor pelicule britanice pe tema pieselor shakespeariene, vom vedea excelente filme ca „Satul condamnat“,, film german distins recent cu Premiul Internațional al Păcii, filmul artistic indian „Neehanagar“, monumentalul film maghiar „S’a deșteptat marea“, remarcabilul film japonez despre viața unor muncitori de la minele de cărbuni, precum și deosebit de interesantele documentare : „Ei au ales Pacea“, (care prezintă Festivalul tineretului australian din 1952), „Râul tulbure’’ (documentar argentinian), „Tineretul pe arena circului” (documentar sovietic în culori), „Drumul păcii“ (film adus de delegația chiliană). In zilele Festivalului vor răsuna în București zeci de graiuri. Totuși reprezentanții tineretului lumii se vor înțelege foarte bine între ei. Aceasta nu numai datorită nenumăraților translatori care le vor fi puși la dispoziție, ci — după cum a spus un tânăr poet român, delegat la Festival — mai ales datorită unui interpret minunat, care cunoaște toate limbile din lume : ARTA. A MULLER (Din „Festival”). Un grup artistic de tineri englezi, în timpul unei serbări organizate pe străzile Londrei, în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, de la București Succesele constructorilor de la Bicaz Constructorii sectorului uzină de pe șantierul hidrocentralei de la Bicaz, întâmpină mărețele sărbători, ziua de 23 August și Festivalul Mondial al Tineretului cu însemnate succese în producție.. In decada a doua a lunii Iulie, brigăzile de tineret din acest sector și-au întețit eforturile în muncă. Brigăzile utemiste, de instalatori sanitari, conduse de Simon Emeric și Lang Carol, antrenate în întrecere socialistă au realizat o depășire medie a normelor de 116 la sută, efectuând lucrări de bună calitate. Cu același an au desfășurat munca și membrii brigăzii atemiste de electricieni, condusă de stahanovistul Olaru Constantin: întreaga brigadă, aplicând înaintata metodă sovietică Voroșin, a reușit să realizeze o depășire medie a normelor de peste 130 la sută, iar cea condusă de fruntașul în producție Hubert Gh. organizându-și mai bine locul de muncă și folosind la maximum timpul de lucru, a realizat o depășire medie zilnică de 120 la sută. Frumoase realizări a obținut, deasemeni și brigada atemistă condusă de Brânză Constantin, care și-a depășit angajamentele luate cu 111 la sută. Colțul roșu desfășoară o rodnică activitate Colțul roșu de la gospodăria agricolă colectivă din Zănești, și-a intensificat activitatea în timpul muncilor agricole de vară. Astfel, numai în timpul campaniei de întreținere a culturilor, s-au ținut la colțul roșu 7 conferințe în legătură cu această campanie. De curând s’a organizat o bibliotecă volantă la stână și una la grădina de zarzavat, care sunt la o distanță mai mare de sediul gospodăriei. Pe lângă cărți de specialitate în ramurile respective, s’au trimis ,cu aceste biblioteci volante cărți cu conținut politic, de știință și literatură. in timpul muncilor de vară, biblioteca a difuzat un număr de 134 de cărți la 70 de cititori, iar fondul de cărți a crescut cu 10 la sută, astfel că azi biblioteca colțului roșu are un număr de 841 volume. Colectivul colțului roșu folosește cele mai variate mijloace de agitație pentru antrenarea colectiviștilor în lupta pentru o recoltă bogată. Astfel, în fiecare Duminică seara se fac audiții colective la radio. Afișele, lozincile, liteurile trimise de Comitetul pentru Așezămintele Culturale sunt afișate la locuri vizibile. Colectivul colțului roșu a alcătuit un grafic care arată zilnic situația față de plan la întreținerea culturilor și la recoltatul lor. Fruntașii în producție sunt popularizați la gazeta de perete și la tabla de onoare. O vie activitate o are colțul roșu pe tărâm artistic. Corul care numără peste 40 de tineri și bătrâni, se pregătește intens. Comunistul Pascaru Constantin, fruntaș în producție, este fruntaș pe linie culturală și participă împreună cu fiica lui, Pascaru Viorica, la pregătirile artistice. Colectivistul Nedelcu Ion în vârstă de 56 de ani care are 200 zile-muncă, vine regulat la repetiții împreună cu cele două fiice ale lui, Ecaterina și Valentina. El este un foarte bun corist și face cinste colectivei noastre. Fruntași în munca culturală sunt deasemeni Mereuță Jenică, Nicolae A., Popa Maria, Aneta Ciubotaru, Axinte Olimpia, Nicolau Maria, etc. Nu acelaș lucru se poate spune despre tovarășii Ursu Maria, Stanciu Maria, Buhușanu Vasile, Apetrei Ioan, Bursuc Ion și alții, care nu sprijină activitatea culturală și artistică. Colțul roșu ar trebui să dea o mai mare atenție pregătirilor pentru munca artistică la arie, organizând o brigadă artistică care să dea scurte programe artistice la aria gospodăriei și chiar la celelalte arii din comună. Coresp. D. LUPESCU mtewa OAMENII MUNCII SCRIU REDACȚIEI Lipsă de spirit gospodăresc Creșterea șeptelului de animale și îmbunătățirea necontenită a rasei lor este o problemă de o deosebită importanță pentru economia noastră națională. Statul prin creditele acordate pentru înzestrarea unităților respective cu reproducători de rasă sprijină această acțiune. Astfel, în fiecare comună sunt câte 6—7 reproducători pentru îmbunătățirea rasei vacilor, spre a se mări cantitatea de lapte. De exemplu în comuna Oituz sunt 6 reproducători care sunt întreținuți în cele mai bune condițiuni, îngrijitorul, tovarășul lojă Gheorghe își face pe deplin datoria, asigurând reproducătorilor hrana la vreme, iar în grajduri există o curățenie exemplară. El este sprijinit de agentul veterinar din comună care îndrumă și controlează felul cum sunt îngrijiți reproducătorii. Dar nu aceiași situație este și în comuna Borzești unde reproducătorii sunt ținuți într’o stare de mizerie, nu sunt hrăniți și adăpați la timp. Curățenia în grajd se face odată la 2—3 zile, iar vitele nu sunt resălate de multă vreme. Aici sunt doi îngrijitori la cei 6 reproducători comunali. Tată și fiu, Ștefan Covaci și Ion Ștefan Covaci nu se îngrijesc să dea întreținerea cuvenită animalelor de rasă. Adesea ei vin spre a face curățenia în grajd cu mult peste ora 8, nu dau hrana la vreme și astfel reproducătorii sunt slabi și într’o stare de higienă foarte proastă. Agentul veterinar Ioan Grozescu nu controlează și nu îndrumă pe îngrijitori spre a munci cu toată conștiinciozitatea. Deasemeni și serviciul zootehnic din cadrul secțiunii agricole a sfatului popular raional Tg. Ocna nu se îngrijește de a controla felul cum reproducătorii de rasă sunt îngrijiți în comuna Borzești. Comitetul executiv al sfatului popular raional trebue să ia măsuri de îndreptare a acestor lipsuri și să tragă la răspundere pe acei ce nu păzesc ca lumina ochilor avutul poporului muncitor. Coresp. TRIFAN ȘTEFAN Stația de radioficare din Asau trebue să-și îmbunătățească activitatea Dotată cu utilajul necesar și încadrată cu personal tehnic, stația de radioficare din Asău a reușit în mică măsură să corespundă sarcinilor pe care le are în această comună, locuită de numeroși mineri, precum și de un mare număr de țărani muncitori. Astfel, dacă programele zilnice centrale sunt ascultate în toate casele din comună, programele locale planificate de 3 ori pe săptămână, sunt aproape inexistente. Din cele 12 programe locale planificate pe luna iunie, abea au avut loc 4 în legătură cu Festivalul, problemele școlare și colectările. Cu toată strădania tovarășului Lăzăroiu Simion, responsabilul tehnic al stației, a colectivului de redacție, programele locale întocmite de colectiv reușesc destul de greu să fie difuzate. Una din greutăți programe pe care este viza acestor trebue s-o acorde tovarășul Bobeică Constantin, responsabil cu stațiile de radioficare pe de Valea Trotușului. Un program odată întocmit își face un stagiu de 2-3 zile sau chiar mai multe la tovarășul Bobeică. După stagiul de viză și munca de refacere a lui, se întâmplă ca materialul să-și piardă actualitatea așa cum s’a întâmplat cu un apel adresat de sfatul popular către țăranii muncitori pentru complectarea registrului agricol. In prezent, în lipsa tovarășului Bobeică plecat în concediu medical, de programele locale nu se interesează nimeni. O altă greutate provine din pricina defecțiunii curentului electric ; uneori 2—3 ore din program sau programe întregi sunt întrerupte, cum a fost în după amiaza zilei de 6 Iulie. Cu toate aceste greutăți, stația a avut unele realizări popularizând pe minerii stahanoviști, metodele lor înaintate de lucru. De curând s’a cumpărat un picup nou, plăci noi, care asigură în bună măsură audiția muzicală.« Colectivul stației trebue să dea o mai mare atenție muncilor agricole, dovedindu-se un puternic factor de agitație în această direcție. Organizația de bază de la Asăud, precum și comitetul raional de partid, trebue să acorde toată atenția îmbunătățirii activității stației, îndrumând pe cei care răspund de aceasta să sprijine din plin această importantă formă de agitație politică de massă. Coresp. ALEXANDRU BUJOR Wf. 168 '1847' PE TEME ACTUALE Probleme ale sfaturilor populare Roadele unei munci bine organizate Comitetul executiv al sfatului popular al orașului Slănic a acordat o atenție deosebită organizării muncii în vederea îndeplinirii planului de transport al materialului lemnos, prevăzut pentru cel de al doilea trimestru al anului. Ținând seama de îndrumările date din partea comitetului executiv al sfatului popular raional, sfatul popular al orașului Slănic a luat din timp măsuri pentru defalcarea planului de transport pe fiecare cărăuș și a înmânat obligațiile de transport acestora, lămurindu-le importanța realizării la timp și în bune condițiuni, a sarcinilor prevăzute în planul de transport al materialului lemnos. Un fapt pozitiv îl constitue și preocuparea pe care a avut-o comitetul executiv al sfatului popular al orașului Slănic, de a asigura o strânsă colaborare cu celelalte unități, care răspund de îndeplinirea planului. Unitatea I F.E.T.-Slănic, și-a respectat angajamentul luat de a repara la timp drumurile și podețele, fapt care a contribuit la efectuarea în bune condițiuni a transportului lemnelor de la gurile de exploatare. Comisia de transport comunală a activat intens, ținând cu regularitate ședințe de analiză a muncii, luând măsuri practice pentru îmbunătățirea muncii. Aceasta a ținut o strânsă legătură cu unitățile beneficiare, fapt care a dat posibilitatea să se țină o strictă evidență asupra îndeplinirii planului de transport, comitetul executiv al sfatului popular a putut astfel să-și îndrepte atenția acolo unde munca mergea mai prost și să ia măsuri de îndreptare. Roadele muncii organizate se oglindesc în succesele obținute în îndeplinirea planului de transport al materialului lemnos, pe trimestrul doi al acestui an. Astfel, planul la lemne de foc, faza tras, s’a realizat în proporție de 99 la sută, la transport în proporție de 147 la sută. Deasemeni, succese importante s’au obținut și cu privire la îndeplinirea planului de transport al lemnelor de lucru. Numeroși cărăuși au răspuns cu entuziasm chemării comitetului executiv al sfatului popular, situându-se printre primii în efectuarea transportului. Cărăușii Harapu I. Fănică, Martinaș Ioan, Crăciun M. Dumitru, Catrinla șu I. R. Ion, au reușit să depășească sarcinile de transport, prevăzute în obligații. Comitetul executiv al sfatului popular al orașului Slănic, pentru a stimula activitatea cărăușilor, a desfășurat o largă muncă de popularizare succeselor obținute de aceștia. In a acest scop, au fost folosite gazetele de stradă și stația de radioficare. De această problemă s’au ocupat în special tovarășii Lăzărescu, directorul căminului cultural și membru al comitetului executiv al sfatului popular și Cel mare Adrian, membru în comisia raională de transporturi. ** Coresp. PISARA ANDREI Nepăsare față de problema autoimpunerii Cu multă bucurie au primit țăranii muncitori din satul Furnicari, comuna Chetriș, hotărîrea cu privire la ridicarea de construcții de interes obștesc prin acțiunea de autoimpunere. Țăranii muncitori din acest sat au hotărît ca să ridice un local de școală, pentru ca să nu mai fie nevoiți să-și trimită copiii la școală tocmai în satul Coterii, din comuna Buhoci, care se află situat la o distanță de 6 km. La adunarea populară ținută în vara anului 1952, comitetul executiv al sfatului popular comunal a încredințat pe țăranii muncitori că va depune susținută muncă pentru ca în acțiunea de autoimpunere, să se obțină cele mai frumoase realizări. Comitetul executiv al sfatului popular însă, nu a perseverat în muncă pentru a putea îndreptăți în întregime, încrederea țăranilor muncitori. Deși încă de anul trecut s-au procurat materiale de construcție, se tărăgănează în mod condamnabil începerea construirii localului de școală. Materialul de construcție, printre care și un număr de 60.000 cărămizi, riscă să se deterioreze. Lipsă de interes a manifestat și comitetul sătesc de sprijin în frunte cu tov. Herman Petre, care este și secretar al organizației de bază P.M.R. Comitetul executiv trebue să lichideze cu nepăsarea manifestată până în prezent, să ceară sprijin din partea comitetului sătesc și al deputaților, pentru ca lucrarea ce urmează să fie efectuată prin autoimpunere, să poată fi îndeplinită în bune condițiuni. CorespONTEAZA VASÎLE Mai mult sprijin din partea deputaților Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Palanca, raionul Moinești, ar obține succese și mai însemnate în activitatea sa, dacă ar primi un sprijin efectiv din partea deputaților. Din cei 23 deputați ai sfatului popular comunal, o activitate mai rodnică depun tovarășii Spanache Ion, Udrea Nicolaie și Popovici Alexandru. Unii deputați, printre care tovarășii Mocanu D. Ion, Amagdel Gheorghe, Hăineală Ion, Hăineală T., Pascu Nicolaie și alții, nu sprijină activitatea sfatului popular. Nici comitetul executiv al sfatului popular nu a dat atenție deosebită folosirii celor mai bune mijloace pentru antrenarea deputaților în sprijinirea activității—de zi cu zi—a sfatului popular. Nu este deci întâmplător faptul, Că în comuna Palanca, preocuparea pentru buna gospodărire a acesteia, este lăsată pe planul al doilea, că nu se duce o acțiune intensă pentru înfrumusețarea comunei, în vederea întâmpinării celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Comitetul executiv al sfatului popular din comuna Palanca, tribite să ducă o mai susținută muncă în vederea antrenării deputaților, să pună un accent deosebit pe organizarea comisiunilor permanente. In acelaș timp, deputații trebue să sprijine îndeaproape sfatul popular pentru ca acesta să-și poată îndeplini cu succes îndatoririle ce-i revin în calitate de organ local al puterii de stat, folosind din plin inițiativa și spiritul gospodăresc al masselor. Coresp. GH. LEONTE Slaba activitate a comitetului executiv al sfatului popular al orașului Tg. Ocna Multe dintre deficiențele din activitatea sfatului popular al orașului Tg. Ocna, se datoresc faptului că comitetul executiv al acestuia, nu desfășoară o muncă potrivit sarcinilor ce-i revin. Comitetele executive ale sfaturilor, populare, în ședințele de comitet, trebue să discute o serie de probleme legate de activitatea sfatului popular, să analizeze diversele aspecte ale acestuia și să ia măsuri de îmbunătățire a muncii Aceste ședințe trebuesc ținute odată pe săptămână, conform regulamentului.) Comitetul executiv al sfatului popular al orașului Tg. Ocna nu se achită nici pe departe de această sarcină.. Până în prezent, nu s’au ținut decât ședința și acestea în primele luni ale anului.] Unii membri ai comitetului executiv, printre care tovarășii Modreanu Gheorghe, Madagh Petre și Grosu Vasile,, lipsesc în permanență de la ședințe. Dar nu numai atât, membrii comitetului executiv nu duc o susținută muncă de îndrumare și control asupra îndeplinirii sarcinilor. Nu este deci întâmplător că planul de transport al materialului lemnos nu este realizat nici în proporție de 25 la sută, că orașul și parcurile sunt neîngrijite și că o altă serie de sarcini ce revin sfatului popu* iar, nu sunt traduse în fapt. Comitetul executiv al sfatului popular al orașului Tg. Ocna trebue să-și îmbunătățească deîndată activitatea.] Oamenii muncii din orașul Tg. Ocna,, vor sprijini și mai mult sfatul popular, dacă acesta prin întreaga sa activitate va răspunde cerințelor oamenilor muncii. Aceasta nu este însă posibil fără o activitate susținută, desfășurată din partea comitetului executiv al sfatului popular. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Tg. Ocna, trebue să persevereze în munca de îndrumare a comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, pentru ca acesta să poată să-și lichideze lipsurile manifestate până în prezent. Coresp. ANDREI P, Pentru deplina folosire a utilajului pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz In munca de zi cu zi, constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin” de la Bicaz se folosesc de un bogat complex de utilaje și mașini, care le fac munca mai ușoară și îi ajută să obțină o productivitate tot mai sporită.. Existența acestui utilaj impune însă și existența unei permanente griji pentru deplina lui folosire de care este condiționată însăși realizarea sarcinilor de plan. Felul însă în care se petrec lucrurile în multe sectoare din cadrul șantierului hidrocentralei, arată că pe acest șantier, problemei folosirii depline a utilajului nu i s’a acordat întreaga atenție. Să luăm de pildă sectorul baraj, un sector înzestrat cu cele mai moderne mașini și utilaje. Conducerea sectorului nu a vădit o preocupare permanentă pentru deplina folosire a utilajului, iar la această lipsă de preocupare se adaugă și lipsa de interes a conducerii sectorului ateliere centrale, care nu a executat, la timp piesele necesare unor utilaje. Dar să lăsăm faptele să vorbească. In sectorul baraj, două excavatoare nu au lucrat, unul mai bine de două săptămâni, iar al doilea aproape o săptămână, din cauză că pinioanele date la atelierele centrale spre executare nu au fost gata la timp. De mai bine de trei săptămâni stau și alte utilaje și mașini, cum ar fi o locomotivă cu abur și una electrică, un buldozer și un ,,Kirov” din cauză că nefiind îngrijite, s’au defectat. Secția mecanică a sectorului nu s’a sesizat de existența acestor utilaje stricate și nu a luat nici măsurile cuvenite. Secția mecanică a sectorului baraj în fruntea cu tovarășul inginer Catrinoiu Virgil a privit și privește cu nepăsare starea de lucruri existentă. Nu s’au luat măsuri în direcția reparării și întreținerii în bune condițiuni a mașinilor și utilajelor existente. Ba mai mult decât atât, nici nu s’a sinchisit prea mult de faptul că un excavator și trei buldozere trimise la reparat la sectorul ateliere centrale în Septembrie 1952, nu au fost redate producției nici în ziua de azi! Nici conducerea sectorului baraj și în special tovarășul inginer șef Cernescu Nicolae, nu vădit prea multă preocupare în direcția folosirii integrale a capacității utilajului. Inginerul șef al sectorului, tov. Cernescu Nicolae vădește l condamnabila lipsă de preocupare față de bunul mers al muncii. Numai așa se explică de ce, când se sesizează existența a o serie de defecțiuni în direcția folosirii utilajului nu ia nicio măsură practică de îmbunătățire a muncii. Nici la secția tunel-intrare nu există prea multă preocupare pentru bunul mers al muncii, pentru deplina folosire a capacității de producție a utilajului. De luni de zile an ,,Kirov” nu este folosit din cauză că nu i s-a reparat axul care este defect. Numeroase locomotive electrice stau de asemenea defecte de mult timp, precum și numeroase pompe. Secția mecanică a sectorului are în fruntea sa pe inginerul Livescu. Ce face însă acest tovarăș în mod concret pentru bunul mers al muncii, o spun însăși maiștrii din tunel care au sesizat în nenumărate rânduri faptul că, nerepararea la timp a unor mașini și utilaje îngreuiază îndeplinirea sarcinilor de plan. Inginerul Livescu nu poate fi găsit întotdeauna la secția mecanicii, deoarece toată munca a fost lăsată pe seama șefului de atelier. El a dovedit în nenumărate rânduri o condamnabilă nepăsare față de bunul mers al muncii. Pentru faptele sale însă, n’a fost tras la răspundere și nici nu s’a analizat dacă nu cumva în activitatea sa de zi cu zi, inginerul Livescu manifestă ceva mai mult, decât nepăsare și neglijență. Lipsă de interes față de folosirea integrală a utilajului vădește și secția mecanică a întreprinderii Sovromconstrucției în frunte cu tovarășul Seghedi Alexandru. Numai așa se explică existența în cadrul acestei întreprinderi a unor utilaje, care stau nefolosite de luni de zile. Pe șantierul hidrocentralei nu se respectă planul de reparații, de către sectorul ateliere centrale. Conducerea acestui sector și în special tovarășul Florea nu se preocupă îndeaproape de executarea la timp și în bune condițiuni a comenzilor. Sunt comenzi date încă din toamna anului trecut, dar care nu au fost executate nici până astăzi. Unele reparații se fac de mântuială. Așa este cazul unui excavator de la sectorul baraj, căruia i se făcuse o reparație de mântuială și care a trebuit să fie redemontat și reparat din nou. Față de starea de lucruri existentă, în unele sectoare ale șantierului era normal ca să se sesizeze organizațiile de bază și comitetele de întreprindere.« Nu s’a desfășurat o intensă muncă politică în direcția întăririi simțului de răspundere, au fost tolerate cazuri grave de indisciplină ale unor elemente înapoiate, care din nepăsare, au stricat numeroase utilaje. Tov. Poiană Constantin, a stricat două tractoare aparținând sectorului baraj și excavatoristul Alistar Constantin, a mers cu excavatorul în sapă fără a avea ulei și motorină, topind astfel lagărele și scoțând excavatorul din producție timp de aproape 10 zile. De existența unor lipsuri serioase în ceea ce privește folosirea utilajelor nu este străin, nici sectorul mecanic al Direcției Generale al Hidrocentralei și în special Inginerul Balaban, care răspunde de acest sector. Inginerul Balalaban, mecanicul șef al hidrocentralei nu-și face datoria și își desfășoară activitatea din birou. De aproape un an de zile, colectivele secțiilor tunel-intrare și baraj nu l-au mai văzut pe Inginerul Balaban, deoarece acesta consideră că se poate conduce din birou și se pot remedia o serie de deficiențe prin simple decizii sau îndrumări date prin telefon. Nici conducerea șantierului hidrocentralei, nici comitetul de partid și nici complexul sindical, n’au vădit preocupare intensă în această direcție. Conducerea șantierului nu a efectuat un control sistematic asupra felului in care diversele secții din cadrul șantierului își fac datoria, iar comitetul de partid al hidrocentralei și complexul sindical nu au îndrumat în suficientă măsură, organizațiile de bază și respectiv comitetele de întreprindere în direcția mobilizării massei muncitorilor și tehnicenilor, spre o mai temeinică folosire a utilajelor și mașinilor existente în cadrul sectoarelor. îndeplinirea sarcinilor de plan, care stau în fața constructorilor hidrocentralei „V. I. Lenin” de la Bicaz este strâns condiționată de folosirea deplină a capacității de producție a utilajului și mașinilor. Iată de ce, acestei probleme trebue să i se acorde întreaga atenție atât de către organele tehnice cât și de către organizațiile de partid și comitetele de întreprindere. GEL PINTILIE j