Steagul Roşu, iulie 1953 (Anul 8, nr. 150-176)

1953-07-22 / nr. 168

Pa £. 2-ă ara 7fGTTu~T76^rr Arta popoarelor Festivalul de l­a București va în­semna între altele și o grandioasă ma­nifestare a artei popoarelor. Peste 70 de țări și-au anunțat participarea la programul cultural al Festivalului. Sute și sute de manifestări artistice se vor desfășura în nenumărate săli, am­fi­teatre în aer liber, cinematografe și pe estrade uriașe, amenajate în piețele­ publice, iar reprezentațiile vor fi a­plaudate zilnic de sute de mii de oa­meni. La București va avea loc o adevărată r­,întâlnire“ a marilor clasici. Astfel, piesele lui Shakespeare ,,Hamlet“ și „Henric al IV-lea”, filmate de studiou­rile britanice, vor fi prezentate conco­mitent cu ,,Pacea“ lui Aristofan, ju­cată de formațiunea de teatru din dele­gația greacă, cu epopeia scrisă de Fer­­dowsi ,,Kaveh și Zodak“ interpretată de artiști iranieni, și cu „Războiul lui Fiorodicl“, o prezentare a grupului teatral francez „Espoir“, după vestitul roman al lui Rabelais. Delegații la acest Festival vor cu­noaște corul „Orfeon Martiano“ din Bayamo (Cuba), corul academic din­ Gdansk (Polonia), pe dansatorii cu spada din Tyneside (Anglia), ansam­blul cultural „El Djezai­“ (Algeria), baletul din Leningrad (U.R.S.S.), or­chestra pentru instrumente de suflat, din orașul Stara Tura (Cehoslovacia), maeștrii circului chinez și atâtea alte celebre formații artistice. Festivalul acesta va mai străluci și prin proeminentele figuri de artiști care vor veni la București pentru a în­china măestria și talentul lor prieteniei între tinerii lumii. Astfel, vom avea prilejul să admirăm pe cunoscutul diri­jor olandez Van Gaffel, care va dirija rapsodia „Piet Hein“, scrisă de com­pozitorul Peter van Arpoy, în onoarea Festivalului ; vom asculta pe faimoșii artiști francezi — violonista Michelle Brussinol și scirijorul Prodomîdes , ne vom desfăta la spectacolele de mario­nete ale celebrului artist popular Jo­sef Skupa din Praga ; vom cunoaște pe vestiții cântăreți populari suedezi Bli­lengren și Elsie Björnberg, precum și­­ pe tânărul conducător al bisericii bap­tiste din Tidstolm, care va cânta la ghitară cântece suedeze. Iote Numeroase spectacole vor fi prezen­te ansambluri create special pentru Festival. Printre acestea, tre­­b­ue să amintim : concertele orchestrei simfonice finlandeze, pe care membrii­ tineri ai orchestrei radio și ai altor în­semnate orchestre au alcătuit-o special pentru Festival ; concertele corului în­treprinderilor din București, numărând 2.000 de oameni ; spectacolele grupe­lor culturale ale altor popoare, ca de pildă ansamblul popular japonez, co­rul chilian „Pablo Vidal", ansamblul studențesc din M­artinica. In domeniul filmelor, delegații la Festival vor viziona cu bucurie cele mai frumoase și interesante ale cinematografiei mondiale, realizări Astfel, în afara cunoscutelor pelicule britanice pe tema pieselor shakespeariene, vom­ vedea excelente filme ca „Satul con­damnat“,, film german distins recent cu Premiul Internațional al Păcii, fil­mul artistic indian „Neeh­anagar“, mo­numentalul film maghiar „S’a deștep­tat marea“, remarcabilul film japonez despre viața unor muncitori de la minele de cărbuni, precum și deosebit de in­teresantele documentare : „Ei au ales Pacea“, (care prezintă Festivalul tine­retului australian din 1952), „Râul tul­bure’’ (documentar argentinian), „Tine­retul pe arena circului” (documentar sovietic în culori), „Drumul păcii“ (film adus de delegația chiliană). In zilele Festivalului vor răsuna în București zeci de graiuri. Totuși repre­zentanții tineretului lumii se vor înțe­lege foarte bine între ei. Aceasta nu numai datorită nenumăraților transla­tori care le vor fi puși la dispoziție, ci — după cum a spus un tânăr poet ro­mân, delegat la Festival — mai ales datorită unui interpret minunat, care cunoaște toate limbile din lume : ARTA. A­ MULLER (Din „Festival”). Un grup artistic de tineri englezi, în timpul unei serbări organizate pe străzile Londrei, în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, de la București Succesele constructorilor de la Bicaz Constructorii sectorului uzină de pe șantierul hidrocentralei de la Bicaz, în­tâmpină mărețele sărbători, ziua de 23 August și Festivalul Mondial al Tine­retului cu însemnate succese în­ pro­ducție.. In decada a doua a lunii Iulie, brigăzile de tineret din acest sector și-au întețit eforturile în muncă. Bri­găzile utemiste, de instalatori sanitari, conduse de Simon­ Emeric și Lang Ca­rol, antrenate în întrecere socialistă au realizat o depășire medie a normelor de 116 la sută, efectuând lucrări de bună calitate. Cu acelaș­­i an au desfășurat munca și membrii brigăzii atemiste de elec­tricieni­, condusă de stahanovistul Ola­­ru Constantin: întreaga brigadă, apli­când înaintata metodă sovietică Voro­­șin, a reușit să realizeze o depășire medie a normelor de peste 130 la sută, iar cea condusă de fruntașul în producție Hubert Gh. organizându-și mai bine locul de muncă și folosind la maximum timpul de lucru, a realizat o depășire medie zilnică de 120 la sută. Frumoase realizări a obținut, dease­­meni și brigada atemistă condusă de Brânză Constantin, care și-a depășit angajamentele luate cu 111­­ la sută. Colțul roșu desfășoară o rodnică activitate Colțul roșu de la gospodăria agricolă colectivă din Zănești, și-a intensificat activitatea în timpul muncilor agricole de vară. Astfel, numai în timpul campaniei de întreținere a culturilor, s-au ținut la colțul roșu 7 conferințe în legătură cu această campanie. De curând s’a orga­nizat o bibliotecă volantă la stână și una la grădina de zarzavat, care sunt la o distanță mai mare de sediul gos­podăriei. Pe lângă cărți de specialitate în ramurile respective, s’au trimis ,cu aceste biblioteci volante cărți cu conți­nut politic, de știință și literatură. in timpul muncilor de vară, biblioteca a difuzat un număr de 134 de cărți la 70 de cititori, iar fondul de cărți a crescut cu 10 la sută, astfel că azi bi­blioteca colțului roșu are un număr de 841 volume. Colectivul colțului roșu folosește cele mai variate mijloace de agitație pentru antrenarea colectiviștilor în lupta pentru o recoltă bogată. Astfel, în fiecare Duminică seara se fac audi­ții colective la radio. Afișele, lozincile, liteurile trimise de Comitetul pentru Așezămintele Culturale sunt afișate la locuri vizibile. Colectivul colțului roșu a alcătuit un grafic care arată zilnic situația față de plan la întreținerea cul­turilor și la recoltatul lor. Fruntașii în producție sunt popularizați la gazeta de peret­e și la tabla de onoare. O vie activitate o are colțul roșu pe tărâm artistic. Corul care numără peste 40 de tineri și bătrâni, se pregătește intens. Comunistul Pascaru Constantin, fruntaș în producție, este fruntaș pe linie culturală și participă împreună cu fiica lui, Pascaru Viorica, la pregăti­rile artistice. Colectivistul Nedelcu Ion în vârstă de 56 de ani care are 200 zile-muncă, vine regulat la re­petiții împreună cu cele două fiice ale lui, Ecaterina și Valentina. El este un foarte bun corist și face cinste colec­tivei noastre. Fruntași în munca cul­turală sunt deasemeni Mereuță Jenică, Nicolae A., Popa Maria, Aneta Ciubo­­taru, Axinte Olimpia, Nicolau Maria, etc. Nu acelaș lucru se poate spu­ne despre tovarășii Ursu Maria, Stan­­ciu Maria, Buhușanu Vasile, Apetrei Ioan, Bursuc Ion și alții, care nu spri­jină activitatea culturală și artistică. Colțul roșu ar trebui să dea o mai mare atenție pregătirilor pentru munca artistică la arie, organizând o brigadă artistică care să dea scurte programe artistice la aria gospodăriei și chiar la celelalte arii din comună. Coresp. D. LUPESCU mtewa OAMENII MUNCII SCRIU REDACȚIEI Lipsă de spirit gospodăresc Creșterea șeptelului de animale și îmbunătățirea necontenită a rasei lor este o problemă de­­ o deosebită impor­tanță pentru economia noastră națio­nală. Statul prin creditele acordate pentru înzestrarea unităților respective cu reproducători de rasă sprijină a­­ceastă acțiune. Astfel, în fiecare comună sunt câte 6—7 reproducători pentru îmbunătă­țirea rasei vacilor, spre a se mări can­titatea de lapte. De exemplu în comuna Oituz sunt 6 reproducători care sunt întreținuți în cele mai bune condițiuni, îngrijitorul, tovarășul lojă Gheorghe își face pe deplin datoria, asigurând reproducătorilor hrana la vreme, iar în grajduri există o curățenie exem­plară. El este sprijinit de agentul ve­terinar din comună care îndrumă și controlează felul cum sunt îngrijiți re­producătorii. Dar nu aceiași situație este și în co­muna Borzești unde reproducătorii sunt ținuți într’o stare de mizerie, nu sunt hrăniți și adăpați la timp. Cură­țenia în grajd se face odată la 2—3 zile, iar vitele nu sunt resălate de multă vreme. Aici sunt doi îngrijitori la cei 6 reproducători comunali. Tată și fiu, Ștefan Covaci și Ion Ștefan Co­vaci nu se îngrijesc să dea întreținerea cuvenită animalelor de rasă. Adesea ei vin spre a face curățenia în grajd cu mult peste ora 8, nu dau hrana la vreme și astfel reproducătorii sunt slabi și într’o stare de higienă foarte proastă. Agentul veterinar Ioan Gro­­zescu nu controlează și nu îndrumă pe îngrijitori spre a munci cu toată con­știinciozitatea. Deasemeni și serviciul zootehnic din cadrul secțiunii agricole a sfatului popular raional Tg. Ocna nu se îngrijește de a controla felul cum reproducătorii de rasă sunt îngrijiți în comuna Borzești. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional trebue să ia măsuri de în­dreptare a acestor lipsuri și să tragă la răspundere pe acei ce nu păzesc ca lumina ochilor avutul poporului mun­citor. Coresp. TRIFAN ȘTEFAN Stația de radioficare din Asau trebue să-și îmbunătățească activitatea Dotată cu utilajul necesar și înca­drată cu personal tehnic, stația de ra­­dioficare din Asău a reușit în mică mă­sură să corespundă sarcinilor pe care le are în această comună, locuită de numeroși mineri, precum și de un mare număr de țărani muncitori. Astfel, dacă programele zilnice cen­trale sunt ascultate în toate casele din comună, programele locale planificate de 3 ori pe săptămână, sunt aproape inexistente. Din cele 12 programe lo­cale planificate pe luna iunie, abea au avut loc 4 în legătură cu Festivalul, problemele școlare și colectările. Cu toată strădania tovarășului Lăză­­roiu Simion, responsabilul tehnic al stației, a colectivului de redacție, pro­gramele locale întocmite de colectiv reușesc destul de greu să fie difuzate. Una din greutăți programe pe care este viza acestor trebue s-o acorde tovarășul Bobeică Co­nstantin, respon­sabil cu stațiile de radioficare pe de Valea Trotușului. Un program odată întocmit își face un stagiu de 2-3 zile sau chiar mai multe la tovarășul Bo­beică. După stagiul de viză și munca de refacere a lui, se întâmplă ca materia­lul să-și piardă actualitatea așa cum s’a întâmplat cu un apel adresat de sfatul popular către țăranii muncitori pentru complectarea registrului agricol. In prezent, în lipsa tovarășului Bobeică plecat în concediu medical, de pro­gramele locale nu se interesează ni­meni. O altă greutate provine din pricina defecțiunii curentului electric ; uneori 2—3 ore din program sau programe în­tregi sunt întrerupte, cum a fost în după amiaza zilei de 6 Iulie. Cu toate aceste greutăți, stația a avut unele realizări popularizând pe minerii stahanoviști, metodele lor îna­intate de lucru. De curând s’a cumpă­rat un picup nou, plăci noi, care asigură în bună măsură audiția muzicală.« Colectivul stației trebue să dea o mai mare atenție mu­ncilor agricole, dove­­dindu-se un puternic factor de agitație în această direcție. Organizația de bază de la Asăud, pre­cum și comitetul raional de partid, tre­bue să acorde toată atenția îmbunătă­țirii activității stației, îndrumând pe cei care răspund de aceasta să sprijine din plin această importantă formă de agitație politică de massă. Coresp. ALEXANDRU BUJOR Wf. 168 '1847' PE TEME ACTUALE Probleme ale sfaturilor populare Roadele unei munci bine organizate Comitetul executiv al sfatului popu­lar al orașului Slănic a acordat o aten­ție deosebită organizării muncii în ve­derea îndeplinirii planului de transport al materialului lemnos, prevăzut pentru cel de al doilea trimestru al anului. Ținând seama de îndrumările date din partea comitetului executiv al sfatului popular raional, sfatul popular al ora­șului Slănic a luat din timp măsuri pen­tru defalcarea planului de transport pe fiecare cărăuș și a înmânat obligațiile de transport acestora, lămurindu-le im­portanța realizării la timp și în bune condițiuni, a sarcinilor prevăzute în planul de transport al materialului lemnos. Un fapt pozitiv îl constitue și preo­cuparea pe care a avut-o comitetul exe­cutiv al sfatului popular al orașului Slănic, de a asigura o strânsă colabo­rare cu celelalte unități, care răspund de îndeplinirea planului. Unitatea I F.E.T.-Slănic, și-a respectat angaja­mentul luat de a repara la timp dru­murile și podețele, fapt care a contri­buit la efectuarea în bune condițiuni a transportului lemnelor de la gurile de exploatare. Comisia de transport comunală a ac­tivat intens, ținând cu regularitate șe­dințe de analiză a muncii, luând mă­suri practice pentru îmbunătățirea mun­cii. Aceasta a ținut o strânsă legătură cu unitățile beneficiare, fapt care a dat posibilitatea să se țină o strictă evidență asupra îndeplinirii planului de transport, comitetul executiv al sfa­­tului popular a putut astfel să-și în­drepte atenția acolo unde munca mer­gea mai prost și să ia măsuri de în­dreptare. Roadele muncii organizate se oglin­desc în succesele obținute în îndepli­nirea­ planului de transport al materia­lului lemnos, pe trimestrul doi al ace­stui an. Astfel, planul la lemne de foc, faza tras, s’a realizat în proporție de 99 la sută, la transport în proporție de 147 la sută. Deasemeni, succese im­portante s’au obținut și cu privire la îndeplinirea planului de transport al lemnelor de lucru. Numeroși cărăuși au răspuns cu en­tuziasm chemării comitetului executiv al sfatului popular, situându-se printre primii în efectuarea transportului. Că­răușii Harapu I. Fănică, Martinaș Ioan, Crăciun M. Dumitru, Catrinla șu I. R. Ion, au reușit să depășească sarcinile de transport, prevăzute în obligații. Comitetul executiv al sfatului popu­lar al orașului Slănic, pentru a sti­mula activitatea cărăușilor, a desfășu­rat o largă muncă de popularizare succeselor obținute de aceștia. In a­ a­cest scop, au fost folosite gazetele de stradă și stația de radioficare. De a­­ceastă problemă s’au ocupat în special tovarășii Lăzărescu, directorul căminu­lui cultural și membru al comitetului executiv al sfatului popular și Cel mare Adrian, membru în comisia raională de transporturi. ** Coresp. PISARA ANDREI Nepăsare față de problema autoimpunerii Cu multă bucurie au primit țăranii muncitori din satul Furnicari, comuna Chetriș, hotărîrea cu privire la ridi­carea de construcții de interes obștesc prin acțiunea de autoimpunere. Ță­ranii muncitori din acest sat au hotărît ca să ridice un local de școală, pentru ca să nu mai fie nevoiți să-și trimită copiii la școală tocmai în satul Coterii, din comuna Buhoci, care se află situat la o distanță de 6 km. La adunarea populară ținută în vara anului 1952, comitetul executiv al sfatului popular comunal a încredințat pe țăranii muncitori că va depune susținută muncă pentru ca în acțiunea­­ de autoimpunere, să se obțină cele mai frumoase realizări. Comitetul executiv al sfatului popular însă, nu a perseve­rat în muncă pentru a putea îndreptăți în întregime, încrederea țăranilor mun­citori. Deși încă de anul trecut s-au procu­rat materiale de construcție, se tără­gănează în mod condamnabil începerea construirii localului de școală. Mate­rialul de construcție, printre care și un număr de 60.000 cărămizi, riscă să se deterioreze. Lipsă de interes a manifestat și co­mitetul sătesc de sprijin în frunte cu tov. Herman Petre, care este și secre­tar al organizației de bază P.M.R. Comitetul executiv trebue să lichi­­de­ze cu nepăsarea manifestată până în prezent, să ceară sprijin din partea co­mitetului sătesc și al deputaților, pentru ca lucrarea ce urmează să fie efectuată prin autoimpunere, să poată fi îndepli­nită în bune condițiuni. Coresp­­ONTEAZA VASÎLE Mai mult sprijin din partea deputaților Comitetul executiv al sfatului popu­lar din comuna Palanca, raionul Moi­­nești, ar obține succese și mai însem­nate în activitatea sa, dacă ar primi un sprijin efectiv din partea deputaților. Din cei 23 deputați ai sfatului popular comunal, o activitate mai rodnică de­pun tovarășii Spanache Ion, Udrea Ni­­colaie și Popovici Alexandru. Unii de­putați, printre care tovarășii Mocanu D. Ion, Amagdel Gheorghe, Hăineală Ion, Hăineală T., Pascu Nicolaie și al­ții, nu sprijină activitatea sfatului popular. Nici comitetul executiv al sfatului popular nu a dat atenție deosebită folo­sirii celor mai bune mijloace pentru antrenarea deputaților în sprijinirea activității—de zi cu zi—a sfatului popu­lar. Nu este deci întâmplător faptul, Că în comuna Palanca, preocuparea pentru buna gospodărire a acesteia, este lăsată pe planul al doilea, că nu se duce o ac­țiune intensă pentru înfrumusețarea comunei, în vederea întâmpinării celui de al IV-lea Festival Mondial al Tine­retului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Comitetul executiv al sfatu­­lui popular din comuna Palanca, tri­­bite să ducă o mai susținută muncă în vederea antrenării deputaților, să pună un accent deosebit pe organizarea co­­­misiunilor permanente. In acelaș timp,­ deputații trebue să sprijine îndeaproape sfatul popular pentru ca acesta să-și poată îndeplini cu succes îndatoririle ce-i revin în calitate de organ local al puterii de stat, folosind din plin ini­­țiativa și spiritul gospodăresc al masselor. Coresp. GH. LEONTE Slaba activitate a comitetului executiv al sfatului popular al orașului Tg. Ocna Multe dintre deficiențele­ din activi­­ta­tea sfatului popular al orașului Tg.­ Ocna, se datoresc faptului că comitetul executiv al acestuia, nu desfășoară o muncă potrivit sarcinilor ce-i revin.­ Comitetele executive ale sfaturilor, populare, în ședințele de comitet, tre­­bue să discute o serie de probleme lega­­te de activitatea sfatului popular, să ana­­lizeze diversele aspecte ale acestuia și să ia măsuri de îmbunătățire a munc­i­i Aceste ședințe trebuesc ținute odată pe săptămână, conform regulamentului.) Comitetul executiv al sfatului popular al orașului Tg. Ocna nu se­ achită nici pe departe de această sarcină.. Până în prezent, nu s’au ținut decât­­ ședința și acestea în primele­ luni ale anului.] Unii membri ai comitetului executiv­, printre care tovarășii Modreanu Gheor­­ghe, Madagh­ Petre și Grosu Vasile,, lipsesc în permanență de la ședințe. Dar nu numai atât, membrii comite­­tului executiv nu duc o susținută mun­­că de îndrumare și control asupra în­­deplinirii sarcinilor. Nu este deci în­­tâmplător că planul de transport al ma­­terialului lemnos nu este realizat nici în proporție de 25 la sută, că orașul și parcurile sunt neîngrijite și că o altă serie de sarcini ce revin sfatului popu* iar, nu sunt traduse în fapt. Comitetul executiv al sfatului popu­­lar al orașului Tg. Ocna trebue să-și îmbunătățească deîndată activitatea.] Oamenii muncii din orașul Tg. Ocna,, vor sprijini și mai mult sfatul popular, dacă acesta prin întreaga sa activitate va răspunde cerințelor oamenilor mun­­cii. Aceasta nu este însă posibil fără o­ activitate susținută, desfășurată din partea comitetului exe­cutiv al sfatului popular. Comitetul executiv al sfatului popu­­lar al raionului Tg. Ocna, trebue să persevereze în munca de îndrumare a comitetului executiv al sfatului popular orășenesc,­ pentru ca acesta să poată să-și lichideze lipsurile manifestate până în prezent. Coresp. ANDREI P, Pentru deplina folosire a utilajului pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz In munca de zi cu zi, constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin” de la Bi­caz se folosesc de un bogat complex de utilaje și mașini, care le fac munca mai ușoară și îi ajută să obțină o pro­ductivitate tot mai sporită.. Existența acestui utilaj impune însă și existența unei permanente griji pen­tru deplina lui folosire de care este con­diționată însăși realizarea sarcinilor de plan. Felul însă în care se petrec lucrurile în multe sectoare din cadrul șantierului hidrocentralei, arată că pe acest șantier, problemei folosirii de­pline a utilajului nu i s’a acordat în­­­treaga atenție. Să luăm de pildă sectorul baraj, un sector înzestrat cu cele mai moderne mașini și utilaje. Conducerea sectoru­lui nu a vădit o preocupare permanen­tă pentru deplina folosire a utilajului, iar la această lipsă de preocupare se adaugă și lipsa de interes a conducerii sectorului ateliere centrale, care nu a executat, la timp piesele necesare unor utilaje. Dar să lăsăm faptele să vor­bească. In sectorul baraj, două exca­vatoare nu au lucrat, unul mai bine de două săptămâni, iar al doilea aproape o săptămână, din cauză că pinioanele date la atelierele centrale spre execu­tare nu au fost gata la timp. De mai bine de trei săptămâni stau și alte uti­laje și­ mașini, cum ar fi o locomotivă cu abur și una electrică, un buldozer și un ,,Kirov” din cauză că nefiind în­grijite, s’au defectat. Secția mecanică a sectorului nu s’a sesizat de existența acestor utilaje stricate și nu a luat nici măsurile cuvenite. Secția mecanică a sectorului baraj în frunte­a cu tovarășul inginer Catri­­noiu Virgil a privit și privește cu ne­păsare starea de lucruri existentă. Nu s’au luat măsuri în direcția reparării și întreținerii în bune condițiuni a ma­șinilor și utilajelor existente. Ba mai mult decât atât, nici nu s’a sinchisit prea mult de faptul că un excavator și trei buldozere trimise la reparat la sectorul ateliere centrale în Septembrie 1952, nu au fost redate producției nici în ziua de azi! Nici conducerea secto­rului baraj și în special tovarășul ingi­ner șef Cernescu Nicolae, nu vădit prea multă preocupare în direcția folo­sirii integrale a capacității utilajului. Inginerul șef al sectorului, tov. Cerne­­scu Nicolae vădește l condamnabila lipsă de preocupare față de bunul mers al muncii. Numai așa se explică de ce, când se sesizează existența a o serie de defecțiuni în direcția folosirii utila­­jului nu ia nicio măsură practică de îmbunătățire a muncii. Nici la secția tunel-intrare nu există prea multă preocupare pentru bunul mers al muncii, pen­tru deplina folosire a capacității de producție a utilajului. De luni de zile an ,,Kirov” nu este folosit din cauză că nu i s-a reparat axul care este de­fect. Numeroase locomotive electrice stau de asemenea defecte de mult timp, precum și numeroase pompe. Secția mecanică a sectorului are în fruntea sa pe inginerul Livescu. Ce face însă acest tovarăș în mod con­cret pentru bunul mers al muncii, o spun însăși maiștrii din tunel care au sesizat în nenumărate rânduri faptul că, nerepararea­ la timp a unor mașini și utilaje îngreuiază îndeplinirea sar­cinilor de plan. Inginerul Livescu nu poate fi găsit întotdeauna la secția me­canicii, deoarece toată munca a fost lăsată pe seama șefului de atelier. El a dovedit în nenumărate rânduri o condamnabilă nepăsare față de bunul mers al muncii. Pentru faptele sale însă, n’a fost tras la răspundere și nici nu s’a analizat dacă nu cumva în acti­vitatea sa de zi cu zi, inginerul Livescu manifestă ceva mai mult, decât nepă­sare și neglijență. Lipsă de interes față de folosirea integrală a utilajului vădește și secția mecanică a întreprinderii Sovromcon­­strucție­i în frunte cu tovarășul Se­­ghedi Alexandru. Numai așa se explică existența în cadrul acestei întreprin­deri a unor utilaje, care stau nefolosite de luni de zile. Pe șantierul hidrocentralei nu se res­pectă planul de reparații, de către sec­torul ateliere centrale. Conducerea a­­cestui sector și în special tovarășul Florea nu se preocupă îndeaproape de executarea la timp și în bune con­dițiuni a comenzilor. Sunt comenzi date încă din toamna anului trecut, dar care nu au fost executate nici până astăzi. Unele reparații se fac de mântuială. Așa este cazul unui excavator de la sec­torul baraj, căruia i se făcuse o re­parație de mântuială și care a trebuit să fie redemontat și reparat din nou. Față de starea de lucruri existentă,­ în unele sectoare ale șantierului era normal ca să se sesizeze organizațiile de bază și comitetele de întreprindere.« Nu s’a desfășurat o intensă muncă po­litică în direcția întăririi simțului de răspundere, au fost tolerate cazuri grave de indisciplină ale unor elemente înapoiate, care din nepăsare, au stricat numeroase utilaje. Tov. Poiană Con­stantin, a stricat două tractoare aparți­­nând sectorului baraj și excavatoristul Alistar Constantin, a mers­ cu excavato­rul în sapă fără a avea ulei și moto­­rină, topind astfel lagărele și scoțând excavatorul din producție timp de a­­proape 10 zile. De existența unor lipsuri serioase în ceea ce privește folosirea utilajelor nu este străin, nici sectorul mecanic al Di­recției Generale al Hidrocentralei și în special Inginerul Balaban, care răs­­punde de acest sector. Inginerul Bala­­laban, mecanicul șef al hidrocentralei nu-și face datoria și își desfășoară ac­­tivitatea din birou. De aproape un an de zile, colectivele secțiilor tunel-intra­­re și baraj nu l-au mai văzut pe Ingi­nerul Balaban, deoare­ce acesta consi­deră că se poate conduce din birou și se pot remedia o serie de deficiențe prin simple decizii sau îndrumări date prin telefon. Nici­­ conducerea șantierului hidro­centralei, nici comitetul de partid și nici complexul sindical, n’au vădit pre­­ocupare intensă în această direcție. Conducerea șantierului nu a efectuat un control sistematic asupra felului in care diversele secții din cadrul șantie­rului își fac datoria, iar comitetul de partid al hidrocentralei și complexul sindical nu au îndrumat în suficientă măsură, organizațiile de bază și res­pectiv comitetele de întreprindere în di­recția mobilizării massei muncitorilor și tehnicenilor, spre o mai temeinică folosire a utilajelor și mașinilor exis­tente în cadrul sectoarelor. îndeplinirea sarcinilor de plan, care stau în fața constructorilor hidrocentra­lei „V. I. Lenin” de la Bicaz este strâns condiționată de folosirea deplină a ca­pacității de producție a utilajului și ma­șinilor. Iată de ce, acestei probleme tre­bue să i­ se acorde întreaga atenție a­­tât de către organele tehnice cât și de către organizațiile de partid și comi­tetele de întreprindere. GEL PINTILIE j

Next