Steagul Roşu, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 273-304)

1953-12-01 / nr. 273

É Pag, 5-s Tribuna fruntașului în producție Prin aplicarea metodei Cotlear obținem noi succese în muncă Hotărîrile Ple­narei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August a. c. privind dezvolta­rea economiei na­ționale și ridicarea bunei stări a ce­lor ce muncesc, arată că una din căi­le care duc la creșterea producției și productivității muncii este extinderea în mod sistematic a experienței înain­tate de muncă a stahanoviștilor so­vietici. Justețea acestei căi a fost do­vedită în practica de fiecare zi. Apli­carea metodelor înaintate de muncă a stahanoviștilor sovietici a prilejuit și prilejuiește fiecărui muncitor ,fiecărui colectiv de întreprindere ob­și ținerea unor succese tot mai însem­nate în lupta pentru îndeplinirea pla­nului, pentru ridicarea nivelului lor­­ de trai.­­ Și în cadrul întreprinderii noastre muncitorii și tehnicienii folosesc în munca lor unele din aceste minunate­­ metode. Cu ajutorul cabinetului teh­nic și al conducerii administrative, nu­meroși muncitori din întreprindere și în special de la secția ateliere, folosesc cu succes metoda stahanovistei sovie­tice Cotlear, de calificare a noi cadre de muncitori la locul de muncă. In prezent, în cadrul secției ateliere, pe­ste 20 de muncitori sunt calificați în meseriile de mecanici auto, strungari și monteori. Și eu mă număr printre acei muncitori care instruesc la locul de muncă, după metoda Cotlear, noi cadre. Pentru a califica în mod temeinic cei 4 muncitori repartizați de între­prindere, eu am căutat—și în această direcție am primit sprijin efectiv din partea cabinetului tehnic—să studiez mai amănunțit experiența stahano­vistei sovietice Cotlear. Stahanovista sovietică Cotlear, mun­citoare la fabrica de biciclete din Har­­cov, este inițiatoarea metodei de in­struire a muncitorilor la locul de mun­că. Scopul urmărit prin aplicarea me­todei Cotlear, este calificarea la locul de muncă al muncitorilor necalificați. Direcția uzinei sau a întreprinderii încheie cu muncitorul ales ca instruc­tor un contract prin care acesta se angajează să predea muncitorilor ce i-au fost repartizați atât cunoștințele de bază ale meseriei, cât și procedeele sale de muncă. Instructorul are da­toria să predea meseria în mod sis­tematic, familiarizând, la început, pe elevi cu noțiunile elementare ale me­seriei, cu mașina pe care o deservesc, cu cele mai corecte mânuiri în înde­plinirea operațiilor și cu elementele procesului tehnologic respectiv. In­structorul trebue să-l obișnuiască pe elev să lucreze singur și să-și dezvolte spiritul de inițiativă, dar în acelaș timp trebue să-l urmărească și să-l îndrumeze în permanență, astfel încât acesta să aplice încă de la început me­todele de lucru cele mai juste și ra­ționale și să dea produse de calitate superioară. Deasemeni, metoda Cot­lear, prevede și unele măsuri ce tre­­buesc luate de către conducerea teh­­nico-administrativă pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare instruirii cadrelor la locul de muncă, ca revi­zuirea mașinilor, aprovizionarea locu­lui de muncă pregătirea locurilor de muncă corespunzătoare pen­tru muncitorii instruiți după obține­rea calificării și altele. TODERAȘCU MIRCEA mecanic auto — întreprinderea 208 Transporturi Bacău calificat după acea­stă metodă 4 mun­citori. Urmând cele indicate prin bro­șură de către sta­hanovista Cotlear am reușit să obțin rezultate frumoase. La examen cei 4 muncitori calificați de mine au reușit cu succes. Imediat ei au fost repartizați chiar în echipa mea. Astăzi Ungureanu Valentin își depășește cu regularitate normele de producție cu peste 50 la sută, pentru care fapt a fost confirmat de curând fruntaș în producție, învățând din unele lipsuri manife­state în munca de calificare în pe­rioada anului 1952, am căutat să-mi îmbunătățesc metodele de lucru. In explicarea noțiunilor meseriei celor 4 elevi care îi calific în prezent după metoda Cotlear, am găsit de cuviință că e necesar să țin cont de aptitudi­nile fiecărui elev. Așa de pildă unii au mai multă înclinație la demontări de motoare, alții la ajustarea de la­găre, alții la șlefuit supape, etc. Cu o zi înainte de începerea lucrului, eu, ca șef de echipă și ca instructor, mă îngrijesc de pregătirea lucrărilor, ca în felul acesta munca să meargă în mod ritmic. In această direcție țin o strânsă legătură cu atelierul de tâm­­plărie care îmi livrează din timp o serie de piese necesare montării mo­toarelor. Deasemeni, șeful atelierului tovarășul Terente Vasile controlează munca mea și a celorlalți instructori în ce privește explicarea și reparti­zarea de lucrări elevilor. In munca de instruire a cadrelor, eu folosesc, ca de altfel și ceilalți in­structori, un plan pe etape, de predare a meseriei în mod sistematic. Prima dată elevii sunt familiarizați cu cu­noașterea sculelor și aranjarea lor. Această etapă durează câteva zile. După aceea elevii sunt repartizați la lucrări din ce în ce mai avansate, cum ar fi demontarea diferitelor piese și altele. O etapă superioară este aceea a șlefuirii supapelor, după care urmează potrivirea în cilindri, etapă intrată segmenților de acum în fondul meseriei, ajustarea lagărelor și ultima etapă este montarea definitivă a­ motorului. Important este pentru instructorul care răspunde de instruirea cadrelor, de a urmări felul cum elevii își în­sușesc cele predate în jumătatea de zi la școală. Eu personal particip la unele lecții mai importante, iar a doua zi urmăresc felul cum elevii a­plică în practică cele predate. In instruirea practică a muncitori­lor necalificați, conducerea admini­strativă ne-a acordat sprijin în ceea ce privește aprovizionarea cu materiale a secției, revizia periodică a utilajelor cu care lucrăm și altele. Ridicarea de noi cadre la locul de producție, are o influență directă a­­supra îmbunătățirii muncii, măririi producției și productivității muncii. Deși cei 4 elevi sunt în etapa de șle­fuire a supapelor, totuși rezultatele echipei noastre sunt din cele mai im­portante. Așa de pildă norma de pro­ducție în luna Octombrie, noi ne-am depășit-o cu 90 la sută, iar dela 1—20 Noembrie cu peste 35 la sută. Aceste rezultate se datoresc și faptului că întreaga echipă dă o importanță deo­sebită organizării muncii și este pn­in anul 1952, pentru prima dată an­trenată în întrecerea socialistă. » STrTm­nr­ i?nsu Realizări gospodărești în comuna Războeni 1I In anii de când la conducerea țării s se află oamenii muncii, satele comu­­­­nei Războeni, ca multe sate din patria­­ noastră, și-au schimbat înfățișarea, și Sprijiniți de partid și de organele lo­­­­cale ale puterii de stat, țăranii mun­citori au reușit să înfăptuiască multe dintre visurile lor legate de dorința­­ de a duce o viață mai bună. Țăranii muncitori din satul Borșeni di­n comuna Războeni s’au zbătut ani d­e-a­ rândul să ridice un local de­­ șscoală. N’au reușit cu toate că vechii­­ conducători, care se perindau în con­­­siliile comunale, reprezentând parti­­­dele „istorice“ le promiteau odată cu alegerile, sprijinul lor. Dar aceste pro­misiuni n’au căpătat niciodată viață. Regimul de democrație populară le-a creat însă posibilitatea să parti­ciple cu toate forțele la îmbunătățirea nivelului de trai material și cultural. In cadrul unei adunări populare la care au participat comuniști, deputați, țăranii muncitori, s’a hotărît să se con­struiască o școală prin autoimpunere. Inițiativa au avut-o mai mulți țărani muncitori, printre care tov. Adela Alistar care în prezent candidează în alege­rile de deputați pentru circum­scripția electorală raională nr. 41, Elena RoșuV și alții. Inițiativa țăranilor mun­citori a fost sprijinită de către orga­nizația­­ de partid și sfatul popular. S-a încasat­­ suma de 120.000 lei prevăzută prin autoimpunere pentru construcția școlii. La ridicarea localului de școală au contribuit prin muncă voluntară nu­meroși țărani muncitori. Tovarășul Nicolae Coclișan, secretarul comitetu­lui executiv al sfatului popular și tov. Neculai Asaftei, președinte, au spri­jinit zi de zi activitatea comitetului de construcție. Localul școlii a fost terminat într’un an și are două săli spațioase de clasă, o cancelarie, o sală de festivități. Sfatul popular al comunei Războeni a sprijinit și alte inițiative privind gospodărirea comunei. In satul Poeni, s’a construit un pod prin muncă vo­luntară. In­­ fruntea acestei acțiuni s’a situat tov. V. Orjocă, secretarul or­ganizației de bază și alți comuniști ca de exemplu, tov. Nicolae Tom­a, Gheorghe Marina și alții. Tot prin muncă voluntară a fost construit și podul de la șosea, din satul Uscați. O însemnată realizare o constitue și spitalul din comuna Războeni, ri­dicat în anii puterii populare. In cea mai mare parte, fondurile pentru con­strucția spitalului au fost acordate de stat. Insă, o parte din lucrări, au fost efectuate prin contribuția vo­luntară a țăranilor muncitori. Pentru consolidarea acestor cuce­riri, pentru obținerea de noi succese pe drumul gospodăririi comunei lor, țăranii muncitori din Războeni vor vota cu încredere candidații F.D.P. în alegerile de deputați pentru sfaturile populare, care vor avea loc la 20 De­cembrie. Pentru îmbunătățirea activității casei raionale de cultură din Piatra Neamț Cu câteva luni în urmă în orașul Piatra Neamț a luat ființă casa ra­ională de cultură. Sarcina principală care revine acestei instituții culturale este aceea de a desfășura o rodnică activitate culturală și artisticii în rândul oamenilor muncii din raion. Ea are menirea de a dezvolta în rândul oamenilor muncii gustul pentru artă, de a scoate la iveală și a promova ti­­­nerele talente din întreprinderi și instituții, dornice ca în timpul lor liber să muncească în cadrul echipei artistice a casei raionale de cultură. De la începutul activității ei, casa raională de cultură din Piatra Neamț, a reușit să înregistreze o serie de rea­lizări. Activitatea cea mai rodnică este aceea a echipei de teatru, care cu­prinde în sânul său elemente talen­tate, atât tineri cât și maturi. In ca­drul acestei echipe activează oameni din diferite sectoare de activitate ca muncitori, elevi, funcționari. Au fost pregătite cu multă dragoste și prezen­tate cu un succes deosebit mai multe scenete din repertoriul căminelor cul­turale : „Secera Tincuței”, „Vorbe­ște-mi despre dumneata“, „Coman­dantul”, și altele. Cu aceste scenete s’au dat peste 8 spectacole care au fost vizionate de peste 2000 spectatori. Echipa de teatru s’a deplasat și în ra­ion unde a dat spectacole. Astfel, au fost prezentate programe artistice la atelierul „Octombrie Roșu”-Pângărați, și la gospodăria agricolă colectivă din Dochia. Deasemeni, în cadrul casei raionale de cultură depune o activitate rodnică echipa de dansuri. Circa 20 de tineri învață în prezent diferite dansuri populare specifice regiunii noastre. Există și o echipă de cor alcătuită din 24 de persoane care pregătește un pro­gram de cântece. O realizare frumoasă poate fi socotită înființarea unui curs de limba rusă ciclul I la care frec­ventează membrii echipei artistice. In cadrul casei raionale de cultură e­­xistă și o bibliotecă. In ultimul timp s’au adus noi materiale sportive prin­tre care o masă de ping-pong, două mese de șah și altele. Dar pe lângă realizările arătate până acum­, casa raională de cultură din Piatra Neamț are și lipsuri se­rioase de a căror existență sunt di­rect răspunzători tov. Tarhon Elena, directoarea casei raionale de cultură, cât și tov. Bostan Constantin, șeful secției artă și cultură a sfatului popu­lar raional. Astfel, comitetul de spri­jin există doar pe hârtie. Acest co­mitet nu s-a întrunit niciodată pen­tru a alcătui planul de muncă lunar al casei de cultură, așa cum prevede regulamentul­­ de funcționare a caselor de cultură raionale. Activitatea se des­fășoară pe baza unor planuri incom­­plecte și care dealtfel nici nu sunt respectate. Conducerea casei de cultură a ma­nifestat­­­­ o foarte slabă preocupare pentru recrutarea elementelor talen­tate din întreprinderi, instituții și școli pentru a activa în echipa artistică, care în prezent are un număr destul de mic de artiști amatori. Unele sce­nete au fost pregătite și prezentate la un nivel artistic scăzut, de exemplu sceneta „Vorbește-mi despre dum­neata“. Din lipsă de vigilență a conducerii casei raionale de cultură s-au strecu­rat elemente necorespunzătoare în cadrul echipei artistice. Astfel, până în ultima vreme a fost menținut în colectivul de regie un element neco­respunzător, pe mâna căruia nu poate și nu trebue să fie încredințată edu­carea artistică a tinerilor talente. Este vorba de advocatul Matei Anastasiu. Casa raională de cultură din Piatra Neamț nu desfășoară o activitate la nivelul sarcinilor sale. Munca de în­drumare a activității culturale și ar­tistice de la sate este foarte slabă. Lip­surile semnalate se cer să fie deîndată lichidate, să se treacă hotărît la mun­că pentru ca, casa raională de cultură din Piatra Neamț să corespundă me­nirii pentru care a fost creată. KORN H. si CICERONE IONESCU l T O consfătuire a petroliștilor plină de învățăminte Zilele trecute, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii din Schela 2 producție—Moinești, au ținut o con­sfătuire de producție pentru analiza­rea succeselor obținute în ultima vre­me de acest colectiv. Din desfășura­rea consfătuirii a reieșit printre altele, că planul de producție pe luna Octom­brie a fost îndeplinit pe întreaga schelă în proporție de 102,2 la sută. In fruntea întrecerilor socialiste orga­nizate în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare, s’a situat secția II-a Lucăcești, condusă de stahanovi­­stul Lichi Petre care a îndeplinit pla­nul în proporție de 111,4 la sută. S’a evidențiat deasemeni brigada 6-a con­dusă de brigadierul Capătă Vasile din care fac parte fruntași în producție ca: Nicolau Constantin, Buian C„ Văr sâi Maria, etc. La consfătuire s’a arătat deasemeni că au fost și brigăzi ca cele din sec­ția electrică și de la sudură, care au lucrat dezorganizat, fără să urmărească îndeplinirea sarcinilor din planul de muncă. S’a arătat printre altele că to­varășii Popa Ioan și Docan Nicolae, trebue să muncească cu mai multă râvnă, să îndrumeze și să sprijine mai mult tinerii din brigăzile respective pentru lichidarea lipsurilor. Importante propuneri au fost făcute în cadrul acestei consfătuiri de pro­ducție de către muncitori, stahanoviști, tehnicieni, care și-au luat în acelaș timp însuflețite angajamente în cins­tea alegerilor. Așa de pildă, tovarășul Finichiu Stelian, directorul schelei, a arătat în mod concret că sunt posibi­lități pentru ca planul anual de pro­ducție să poată fi îndeplinit până la 4 Decembrie. Stahanovistul Ambăruș Ioan a arătat că muncitorii secției I-a erupție, își iau angajamentul să înde­plinească planul anual de producție, până la 1 Decembrie a acestui an. A­­semenea angajamente și-au mai luat stahanoviștii Toncu Ion, Lichi Petre, Costinș Gh. Adam V. și alții. In primele zile după consfătuire, muncitorii și tehnicienii acestei Schele au pornit cu hotărîre la îndeplinirea angajamentelor luate. HANGANU I. și ST. NICULESCU corespondenți 5Î3 ZIW*f " * Secțiile de votare din orașul și raionul Buhuși SECȚIA DE VOTARE Nr. 1 cu sediul în orașul Buhuși în localul sala cinematografului fabrica Buhuși, cu­prinzând următoarele străzi: Libertă­ții, Chebac, Col. Bistrița, Splaiul Tra­­ian, Decebal, Câmpului, Col. Fabricii, Gh. Coșbuc, Ion Vodă cel Cumplit și Tudor Vladimirescu. SECȚIA DE VOTARE Nr. 2 cu sediul în orașul Buhuși localul Sfatu­lui Popular oraș cuprinzând străzile: Mircea Voevod, Aurel Vlaicu, I. C. Frimu, Dragoș Vodă, Prof. Santa, Fili­­mon Sârbu, Dr. Davila, Mihail Emi­­nescu, Voloagă, Fedeleș, Drumul Mar­ginea, Spiescu, Gr. Poetaș, Praporge­­scu, Dragalina, Spiru Haret, Vasile A­­lexandri, Alex. cel Bun, Bus. Republi­cii, I. V. Stalin, Ion Creangă, Ilie Pin­­tilie, Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu, Dr. Mayer, N. Bălcescu, M. Viteazu, 6 Martie, Wolf Nisei, Gh. Doja și Ba­zinul de Apă. SECȚIA DE VOTARE Nr. 3 cu sediul în orașul Buhuși în localul șco­lii elementare Nr. 2 cuprinzând stră­zile : Marginea, Runc, Ciolpani, Mo­cani, Tudoreni, Bodești, Alex. Ion Cuza 1 Mai, Popa Chiță. SECȚIA­­ DE VOTARE Nr. 4 cu sediul în orașul Buhuși în localul șco­lii elementare Orbie, cuprinzând car­tierele : Orbie și Găzăriei. SECȚIA DE VOTARE Nr. 5 cu sediul în comuna Costișa, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satele: Costișa, Frunzeni, Sberești, Mă­­nioaia. SECȚIA DE VOTARE Nr. 6 cu sediul în comuna Costișa, localul școlii elementare din Dornești, votează lo­cuitorii din satul Dornești. SECȚIA DE VOTARE Nr. 7 cu sediul in comuna Români, localul azi­lului de bătrâni din satul Bârjoveni, votează locuitorii din satele: Bâreu- Goșmani și Bârjoveni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 8 cu sediul în comuna Români, localul Sfa­tului Popular din Români, votează locuitorii din satele Români și Siliștea. SECȚIA DE VOTARE Nr. 9 cu sediul în comuna Podoleni, localul șco­lii din satul Negrite»«, votează locui­torii din satul Nesmtești, SECȚIA DE VOTARE Nr. 10 cu sediul în comuna Podoleni, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satul Podoleni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 11 cu sediul în comuna Zănești, localul șco­lii elementare Zănești, votează locuito­rii din satul Faur și satul Zănești de la Nr. 330 până la Nr. 668 inclusiv locui­torul C-tin Gh. Apetrei. SECȚIA DE VOTARE Nr. 12 cu sediul în comuna Zănești, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satul Traian și locuitorii din satul Zâ­neș« de la Nr. 1 până la 330 inclusiv locuitorul Ion I. Teacu. SECȚIA DE VOTARE Nr. 13 cu sediul în comuna Borlești, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satele : Borlești, Puriceni și Ruseni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 14 cu sediul în comuna Borlești, localul șco­­lii din satul Mastacăn votează locui­torii din satele Mastacăn, Balanu și­ Nechit. SECȚIA DE VOTARE Nr. 15 cu sediul în comuna Tazlău, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din comuna Tazlău. SECȚIA DE VOTARE sediul în comuna Frumoasa, Nr. 16 cu localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Frumoasa și Balcani. SECȚIA DE VOTARE Nr. 17 cu sediul în comuna Rediu, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satele: Rediu, Berești, Mereuțeni, Po­loboc și Socia. SECȚIA DE VOTARE Nr. 18 cu sediul în comuna Cândești, localul Sfatului Popular, votează locuitorii din satele : Cândești, Vădurele, Bărcănești, Cotreanța și Pădureni. SECȚIA DE VOTARE Nr. 19 cu sediul în comuna Valea lui Ion, loca­lul Sfatului Popular, votează locuito­rii din satele : Boița, Poiana Negusto­rului și Valea lui Ion. SECȚIA DE VOTARE Nr. 20 cu sediul în co­muna Blăgești, localul șco­lii din Blăgești, votează locuitorii din satul Blăgești. SECȚIA DE VOTARE Nr. 21 Cu sediul în comuna Blăgești, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satele Buda și Șipote. SECȚIA DE VOTARE Nr. 22 cu sediul în comuna Cârlani, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satele : Lespezi, Racila, Pălădești, Gâr­­leni, Surina și Andrieșești. SECȚIA DE VOTARE Nr. 23 cu­ sediul în comuna Racova, localul Sfa­tului Popular, votează locuitorii din satele : Racova și Lețcana. _ SECȚIA DE VOTARE Nr. 24 Cu sediul în comuna Racova, localul șco­lii elementare din satul Hălmăcioaia, votează locuitorii din satele: Hălmă­cioaia, Gura Văii și Ilieși. SECȚIA DE VOTARE Nr. 25 CU­ sediul în comuna Ruptura, localul șco­lii din Ruptura, votează locuitorii din satele Ruptura și Băhnișoara. SECȚIA DE VOTARE Nr. 28 cu sediul în comuna Bahna, localul Sfa­­tului Popular, votează locuitorii din satele : Bahna, Arămești, Lilieci, Urzici, Broșteni, Țutcani Vale, și Țurcani Deal. CULTURA FIZICA ȘI SPORT —SPARTAC F. R. BUCUREȘTI 2-1 (2-0) DINAMO BACĂU întâlnirea dintre Dinamo Bacău și Spartac F. R. București, a avut toate elementele unei partide viu disputate, miza jocului fiind destul de importantă și aceasta în special pentru Spartac, care candida la locul I. Seria I-a, di­vizia B. Spectatorii au urmărit cu încordare un joc care a corespuns în general din punct de vedere tehnic, dar și în ceea­ce privește combativitatea și forța de luptă a celor două echipe. Rezultatul a stat în cumpănă până în ultima clipă, pentru ca deși inițiativa jocului a avut-o Spartac București, care în special în cea de a doua repriză a dominat majoritatea timpului și a e­­xercitat o presiune puternică asupra porții apărată de Birăescu, totuși chiar în aceste momente echipa Dinamo s-a apărat cu însuflețire și a găsit de multe ori resursele necesare pentru a iniția prin Olaru contraatacuri destul de periculoase. In matchul de Duminică spectatorii au avut prilejul să vadă jucând în e­­chipa Dinamo elemente tinere, Cojo­­caru și alții, care au dat deplină satis­facție, ba mai mult au salvat echipa de multe situații critice—Cojocaru a salvat de două ori de pe linia porții goluri gata făcute. Acest exemplu trebue urmat și de celelalte colective din regiune, care trebue să promoveze în echipele lor elemente tinere, care posedă multă forță de luptă. Din punct­ de vedere tactic echipa Dinamo a greșit prin aceea că a jucat cu interii prea mult retrași, în urmă, dând prin aceasta, posibilitate echipei Spartac să atace cu toți­ oamenii. Cu toate acestea, victoria de Duminică, este pe deplin meritată, ea încununând eforturile întregii echipe. Prin această victorie dinamoviștii și-au luat cu suc­ces revanșa asupra matchului din tur, când au pierdut la acelaș scor. Arbitrajul lui Zigmond Lupu (Foc­șani) a fost corect și plin de competen­ță. Pe teren­i, s’au aliniat formațiile : DINAMO BACĂU , Birăescu, Cojo­­caru, Chiriță, Marinescu, Ivanenco, Câr­­naru, Guian, Iosefide, Olaru, Matei, Dinu, (Martin). SPARTAC F. B. BUCUREȘTI : Po­povici (Varga), Bentz, (Paraschiv), Co­m­­an, Iordan, Ciocea, Tănase, Dima, (Bentz), Bociardi, Ursu, Bucurescu, Co­stel. Lovitura de începere o au dinamo­viștii și prima lor acțiune se termină cu o lovitură la poartă. Mingea este apoi preluată de oaspeți care o conduc spre poarta apărată de Birăescu. Dima de la 4 metri trage în brațele portarului. Un minut mai târziu, Olaru îl­ deschide frumos pe Dinu care însă ezită să tragă și pierde mingea în haut de poartă. Dinamo a înscris primul punct în mi­nutul 6 prin Olaru, cu concursul por­tarului Popovici. In minutul 10 Bentz oprește neregulamentar pe Olaru în a­­propierea careului de 16 m. Lovitura li­beră este executată și transformată în gol de către Olaru care aduce în acest fel cel de al doilea punct echipei sa­le. După acest gol­ portarul Popovici este înlocuit cu Varga. Este apoi rândul oaspeților să atace insistent, dar fără rezultat și aceasta din cauză că ei au greșit îngrămădind jocul mai mult pe centru unde Chiri­ță, ajutat de cei doi fundași, Cojocaru și Marinescu, le-au destrămat toate a­­tacurile. Până la sfârșitul reprizei mai avem de remarcat câteva contraatacuri inițiate de Olaru, dar fără a fi concre­tizate, întrucât cele două extreme și în special Guian n’au dat satisfacție de­plină, iar cei doi interi au jucat mult prea în urmă. Cu 6 minute înainte de sfârșitul pri­mei reprize, Chiriță vroind să clarifice o situație critică trimite mingea lui Birăescu care o respinge încet cu pi­ciorul în picioarele unui atacant de la Spartac și în ultima instanță Cojocaru este nevoit să salveze de pe linia por­ții. CELELALTE Metalul Orașul Stalin — Flacăra Ploești 0—2; Flamura Roșie Pitești— Flamura Roșie Bacău 2—1 ; Șantierul Constanța — Metalul Câmpina 3—1; Meteiul Brăila — Știința Iași 1—1 . După pauză, oaspeții intră pe teren deciși să modifice scorul. Ei domină majoritatea timpului și drept rezultat la numai câteva minute reușesc să mo­difice scorul prin Bucurescu, care de la 17 metri trage fulgerător și puternic în colțul stâng al porții. Mingea a lo­vit bara și cu toată intervenția lui Bi­răescu a intrat în gol. Jocul se desfă­șoară apoi mai mult în jumătatea de teren a gazdelor și de multe ori chiar în careu. Cu toate acestea scorul rămâne neschimbat până la sfârșitul matchu­lui, deoarece apărarea dinamovistă a jucat cu mult calm. In minutul 25 Bi­răescu salvează în corner o minge pu­ternică, iar în minutul 35 salvează din nou de pe linia Cojocaru porții. Spartac a mai ratat ocazii clare de a egala prin Paraschiv și Bucurescu, ul­timul trăgând în bară. In cea de a doua parte a jocului, dinamoviștii nu au inițiat decât rar contraatacuri și a­­cestea bazate pe un singur om, Olaru. Cei mai buni în acest joc au fost Olaru, Chiriță, Birăescu, Marinescu și Cojocaru de la Dinamo și Bentz. Bucu­rescu și Costel de la Spartac F. R. Bucu­rești. In urma acestui rezultat Dinamo Bacău și-a consolidat poziția pe locul 4. I. IANCU și B. CONSTANTIN REZULTATE Locomotiva Iași—Dinamo Tr. Măgu­rele 2—0 ; Libertatea Sibiu — Flamura Roșie Sf. Gheorghe 0—0; Metalul București — Flacăra Moreni 4—2. CLASAMENTUL 1. Flacăra Ploești 29 21 4 4 70:23=46 2. Spartac F. B. București 29 19 5 5 49:22=43 3. Metalul Câmpina 29 17 4­8 52:31=38 4. Dinamo Bacău 29 14 5 10 52:40=33 5. Metalul Orașul Stalin 29 9 13 7 32:32=31 6. Șantierul Constanța 29 12 5 12 44:41=29 7. Metalul București 29 10 9 10 33:35=29 8. Știința Iași 29 10 8 11 44:47=28 9. Libertatea Sibiu 29 9 9 11 31:33=27 10. Dinamo T. Măgurele 29 7 13 9 29:35=27 11. Locomotiva Iași 29 10 7 12 32:40=27 12. Flacăra Moreni 29 9 6 14 42:46=24 13. Flamura Roșie Pitești 29 8­8 13 26:34=24 14. Flamura Roșie Sf. Gheor?’' ' 29 8­8 12 25:43=24 15. Flamura Roșie Bacău 29 5­8 16 31:58=18 16. Metalul Brăila 29 4­8 17 28:60=16 > T

Next