Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 10, nr. 739-764)

1955-06-10 / nr. 747

Rezervele interne în slujba creșterii productivității muncii Oamenii muncii din întreprinderile regiunii — părtași activi la construi­rea socialismului în patria noastră scumpă — se întrec pentru­­ a obține succese tot mai însemnate în crește­rea producției și productivității mun­cii, în îndeplinirea sarcinilor ce revin din primul nostru plan cinci­le­nal înainte de termen. In acest scop ei acordă o mare atenție descoperirii și valorificării rezervelor interne ale producției, găsirii a noi posibilități de folosire mai deplină a capacității de producție a întreprinderilor, uti­lizării raționale a timpului de lucru, a materiei prime și materialelor. Folosirea din plin a rezervelor in­terne existente în producție constituie o caracteristică importantă a econo­miei socialiste. In țara noastră, oame­nii muncii, spre deosebire de țările în care domnește capitalul, sunt direct interesați în creșterea producției și productivității muncii, în scăderea prețului de cost, de pe urma cărora ei beneficiază în mod nemijlocit. De aceea, în fiecare întreprindere și unitate economică, lupta pentru des­coperirea și folosirea rezervelor in­terne de producție a intrat în preo­cupările întregului colectiv de muncă. Apreciind pe drept cuvînt că folo­sirea cît mai rațională și în același timp cît mai productivă a utilajului și instalațiilor, folosirea cît mai de­plină a timpului de lucru de către fiecare muncitor și tehnician, sunt principale rezerve în lupta creșterea productivității muncii, pentru în mai multe oficii de foraj din schelele petrolifere ale Moldovei, colective de sondori, maiștri sondori și tehnicieni, în frunte cu comuniștii, au pornit o acțiune hotărâtă pentru scurtarea timpului de manevrare a garniturii sondelor în foraj. Ei au trimis redac­ției ziarului nostru diferite scrisori prin care au dezbătut pe larg posi­bilitățile ce­­ există la fiecare loc de muncă în această direcție. Ocupîndu-se îndeaproape de orga­nizarea muncii în brigadă, de folo­sirea elementelor micii mecanizări, de ridicarea calificării profesionale, prepararea noroaielor în cele mai bune condițiuni, sondorii de sub con­ducerea brigadierului Dumitru Pop din cadrul Oficiului Turbadur, au reușit să scurteze cu mult timpul planificat pentru operația de introdu­cere și scoatere a garniturii de fo­raj, sporind în același timp vitezele mecanică și comercială. Faptul­ că conducerea tehnico-administrativă și organizația de bază de la Oficiul de foraj nr. 1 Zemeș, s-au preocupat în­deaproape de ridicarea nivelului de cunoștințe a muncitorilor și tehnicie­nilor, în secțiile acestui oficiu timpul de manevrare a garniturii sondelor în foraj a fost redus cu mult. De la începutul anului și pînă în­ prezent colectivul de muncă al oficiului realizat uni timp mediu de manevră a de 18,2 la sută ceea ce reprezintă o scădere simțitoare a orelor de extra­gere și introducere a garniturii de foraj față de anii anteriori cînd me­dia anuală era de 20,5 la sută. Con­ducerea trestului I de foraj Moinești, comitetele de partid și organele sin­dicale de aici au sarcina să sprijine efectiv această importantă acțiune în mărirea vitezelor de forare a sonde­lor. Experiența a numeroase întreprin­deri din regiunea noastră dovedește că o altă rezervă internă de mare însemnătate pentru creșterea produc­tivității muncii este folosirea rațio­nală și gospodărească a materiei prime și materialelor auxiliare. În întreprinderile unde organele admi­nistrative și politice au acordat a­­tenția cuvenită acestei probleme s-au înregistrat succese importante. Irr sectorul filatură al fabricii de postav Buhuși, datorită prelucrării valurilor de pretori pînă la capăt, se produc lunar din aceeași cantitate de materie primă cu peste 2000 kg. fire mai mult de diferite sortimente. Succese importante în lupta pentru economii sînt obținute și la fabrica „Partizanul“, uzinele T.C.U.P., ,,Muncitorul liber“ etc. In alte între­prinderi se realizează de asemenea succese importante in creșterea pro­ductivității muncii prin aplicarea­ și extinderea experienței înaintate în în­trecerea socialistă, dezvoltarea miș­cării de inovații și raționalizări, prin mecanizarea diferitelor faze ale pro­cesului de producție etc. Trebuie spus însă că, deși fiecare întreprindere, ramură de producție dispune de rezerve interne inepuiza­bile, în mai multe locuri această pro­blemă nu se află în centrul preocupări­lor organelor tehnico-administrative ale organizațiilor de partid și sindi­cale. La mina Rafina din cadrul între­prinderii carboniferei de stat Comă­­nești, extinderea experienței înaintate de muncă și îndeosebi a metodei gra­ficului ciclic este neglijată. Aici se află numeroase grupe de mineri care obțin succese frumoase în producție, dar a căror experiență pozitivă în muncă nu este generalizată. Să ne închipuim ce spor de producție s-ar obține la această mină dacă toate grupele de mineri ar lucra ca cea condusă de Alexandru Bran, care prin folosirea metodei graficului ci­clic își depășește norma lunară cu peste 30 la sută, lucrînd în prezent în contul lunii octombrie a anului 1956! Iată de ce în fiecare între­prindere și o unitate economică proble­ma aplicării și extinderii noului în producție trebuie să se afle în centrul preocupărilor colectivelor de muncă. Trebuie combătută atitudinea unor tehnicieni, ingineri și chiar conducă­tori de întreprinderi care au uitat că factorul principal în descoperirea și valorificarea rezervelor interne sunt oamenii și nu țin seama de pro­punerile și sugestiile juste ale ace­stora. Lupta pentru folosirea din plin a rezervelor interne de producție ne­cesită o îmbunătățire serioasă a ac­țiunii de calificare a cadrelor, pentru ca fiecare muncitor să-și sporească productivitatea muncii, să poată ob­ține un randament tot mai mare de la mașina la care lucrează. In acea­stă direcție există încă multe defi­ciențe. Unele conduceri de întreprin­deri, ca de pildă, „Steaua ro­șie“ din Bacău,­­ acordă o insuficientă atenție acestei proble­me. Totodată trebuie spus că în multe întreprinderi se neglijează in­troducerea cu mijloace proprii a me­canizării și micii mecanizări. Defi­ciențe serioase se manifestă și în folo­sirea capacității de producție a uti­lajului și a timpului de lucru. In luna aprilie și mai a.c., de pildă, nume­roase fabrici de cherestea din raio­nul P. Neamț au produs sub capa­citatea lor de producție, deoarece trustul de exploatare a lemnului nu a luat măsurile corespunzătoare pen­tru respectarea contractelor încheiate privind livrarea de materie primă. Reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combus­tibil și energie electrică, constituie o altă latură importantă a mobili­zării și folosirii rezervelor interne ale întreprinderilor. In legătură cu acea­stă problemă, conducerile întreprin­derilor, organele de partid și sindi­cale au datoria să asigure condiții prielnice pentru reușita acțiunii în legătură cu gospodărirea cu grijă a metalului și a materiei prime în general, pentru aplicarea metodelor avansate în muncă care duc la rea­lizarea de economii. Sarcina organe­lor de partid și sindicate este de a desfășura o o agitație susținută în ju­rul acțiunilor de punere în valoare a rezervelor interne. Comuniștii tre­buie să fie mereu un exemplu viu în ceea ce privește folosirea cu soco­teală a materiei prime și materiale­lor, a utilajului și a tuturor posibi­lităților pe care le prezintă locurile de muncă. Dînd un nou avînt întrecerii so­cialiste, colectivele de muncă din fabricile și uzinele regiunii noastre trebuie să-și fixeze ca obiectiv central găsirea celor mai bune mijloace în vederea sporirii producției și produc­tivității muncii, ieftinirii și îmbună­tățirii produselor, factorii de seamă în ridicarea buneistări a celor ce muncesc. In cinstea Festivalului Mondia 120.000 caiete Majoritatea muncitorilor și munci­toarelor care lucrează în secția de confecționat caiete a fabricii de hîrtie și celuloză „Ste­aua roșie“ din Bacău sînt tineri. Hotărîți să întîmpine Festivalul Mondial al Ti­neretului și Studenților de la Varșovia cu noi și mari succese în producție, ei desfășoară viu întrece­rea socialistă. Ei muncesc cu hotărîre pentru îmbunătățirea calității lucrului și depășirea sarcinilor de plan. Una din problemele care au preocu­pat în luna mai a.c. întregul colectiv al secției de caiete, a fost utilizarea din plin a mașinilor de liniat caiete.­ Sprijinită de organizația U.T.M. și sub îndrumarea organizației de partid, con­­ t al Tineretului și Studenților peste plan ducerea secției a organizat un al trei­lea schimb de lucru la mașinile de liniat. In felul acesta, mașinile au putut fi folosite din plin, iar sarcinile de plan au fost depășite zilnic. Astfel, Maria Aurică, Aglaia Rîncu, precum și Ion Cadăr, ajutați în muncă de că­tre șeful de echipă, utemistul C-tin Tănase, au reușit să-și depășească sarcinile de plan cu 20—30 la sută. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului­ de la Varșovia, tinerii și tinerele din secția de confecționat ca­iete a fabricii „Steaua roșie“ și-au luat angajamentul să realizeze peste plan, o cantitate de 10.000 caiete. In cursul lunii mai, ei au reușit să rea­lizeze 120.000 caiete. ***»*****­­* ;••• Bl Hí JO­ i UNIV~ 3ts • ÜT Produse peste planul lunar Prin munca lor de zi cu zi, munci­torii, tehnicienii, inginerii și func­ționarii de la fabrica de postav „Pro­letarul“ din Bacău se dovedesc a fi dîrji luptători pentru înflorirea pa­triei, pentru pace. In luna ce a trecut, colectivul aces­tei întreprinderi fruntașe pe țară în ramura industrială respectivă, a con­tinuat șirul succeselor obținute în lu­nile trecute. Cel m­ai frumos succes, este desigur depășirea angajamentu­lui luat la începutul lunii mai. Peste acest angajament colectivul fabricii „Proletarul“ ia dat 7.305 m.p. țesături finite de lînă. Paralel cu aceasta, s-a dat și cu 5,9 la sută mai multe țesă­turi finite de bumbac. Pe întreaga fa­brică sarcina de plan la valoarea pro­ducției globale a fost depășită cu 16,1 la sută. O frumoasă depășire în cursul lu­nii trecute a fost obținută de către colectivul sectorului țesătorie care și-a întrecut sarcina de plan cu 6,5 la sută. Maiștri țesători ca­ Vataman C-tin și țesătoare ca Dinu Arghira și Iancu Maria au fost în fruntea întrecerii în acest sector. Din sectorul țesătorie merită a fi evidențiate echipele con­duse de torcătorii Dumitru Pralea, Constantin Balint și Gheorghe Grosu. Flotărîți să întărească prin fapte semnătura pusă și în numele lor pe Tratatul de la Varșovia, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii fabricii „Proletarul“ au pornit întrece­rea în această lună cu un avînt sporit. In interiorul Toată atenția organizării din timp­i a „Expoziției agricole regionale“ (pag. 2-a)­ CONSULTAȚIE - Ing. H. Hass : Cunoașterea și stabilirea justă a in­dicilor tehnico-economici — cale de sporire a productivității muncii (pag. 2-3) Au îndeplinit sarcinile planului cincinal (pag. 3-a) ziarului . Un exemplu demn de urmat (p­ag. 3-a) Crește schimbul de mărfuri dintre oraș și sat (pag. 3-a) Un important aport La cauza co­laborării între popoare (pag. 4-a) S.U.A. transformă Spania într-o bază de agresiune (pag. 4-a) De pe întinsul regiunii + + ★ Lanul gospodăriei Semănatul la timp și în condiții agrotehnice aduce spor de recoltă. Muncitorii gos­podăriei agricole de stat din Părincea știu acest lucru din propria lor experiență. Iată de ce în toamnă ei au semănat griul la timpul potrivit și pe un teren cultivat mai înainte cu ghizdei și lucernă. Insămînțat la vreme, griul a intrat în primăvară viguros ; vremea bună a făcut ca acesta să crească tot mai înalt și să dea în spic. Muncitorii au privit întregul lan care acum se unduie ca valurile mării. IN CLIȘEU, Directorul gospodăriei agricole de stat, tov. Vasile Pantalon, împreună cu secretarul organizației de bază tov. Gheorghe Ababei, privesc griul care a dat în spic și prevestește o recoltă bogată. întrețin culturile Folosind timpul prielnic, țăranii muncitori din comuna Răucești raio­nul Tg. Neamț, muncesc neobosit la întreținerea culturilor. Pînă la începutul acestei luni, în întreaga comună fuseseră privite 685,30 hectare însămânțate cu grîu, 110,10 ha. ovăz, 97,12 ha. orz și 20 ha. secară. Paralel cu aceasta s-a fă­cut prima prașilă pe o suprafață de 40 ha. porumb, 43 ha. floarea-soarelui și 7 ha. sfeclă de zahăr. In fruntea muncilor de întreținere a culturilor s-au situat comuniștii: Gh. Groza, Gh. Pintilie, N. Varvara, Gh. Humă, P. Cucoș, Toader Popa, al că­ror exemplu a fost urmat de majori­tatea țăranilor muncitori din comună. Un frumos succes au obținut și ele­vii școlilor elementare din satele Rău­­ceștii de sus și Răuceștii de jos, care au privit 12 ha. însămînțate cu orz și ovăz proprietatea sfatului popular al comunei. D. AVARVAREI coresp. voluntar VINERI 10 iunie 1955 Nr. 747 (2226) 4 pagini 20 bani Realizează prevederile contractului colectiv La Oficiul I foraj Zemeș se duce o susținută muncă pentru îndeplinirea tuturor prevederilor înscrise în con­tractul colectiv. Ca urmare a acestui lucru, în cursul primului trimestru al acestui an, au fost realizate în termen majoritatea sarcinilor prevăzute în contract. Astfel s-au confecționat 15 cutii din tablă pentru păstrarea vasilinei la sonde, două sănii speciale pentru transportarea turbinei la sonde, s-au confecționat două transformatoare, etc. Celelalte angajamente prevăzute în contractul colectiv pe întregul an, au fost realizate în majoritatea lor în proporție de 25—95 la sută. Muncă însuflețită la G. A. S. Răcăciuni (Prin telefon de la tov. STAN COMAN, directorul G.A.S. Răcăciuni). Zi de zi, muncitorii gospodăriei noa­stre de stat înregistrează tot mai fru­moase succese în realizarea sarcinilor ce le stau în față. Terminînd la tinin campania de însămînțări de primăvară ei au trecut la efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor, reușind să prășească pînă în ziua de 7 iunie a.c. peste 50 ha. cu porumb pentru si­loz, să efectueze prașila întîia la în­treaga suprafață însămînțată cu sfeclă de zahăr, iar pe suprafața de 10 ha. să efectueze rări­tul. Datorită muncii neprecupețite, desfășurată de muncitorii sectoru­lui mecanic din rîndul cărora s-au evidențiat în primul rînd : co­munistul C. L. Constantin șef de atelier, C-tin Alistar mecanic, Petre Burcă și Petre Iștoc tractoriști și al­ții, în gospodăria noastră pregătirile pentru campania de recoltare s-au ter­minat cu mult înainte de vreme. Ast­fel, au fost reparate cele cinci cositori cu tracțiune animală, 2 cositori mecanice, două cositori pologare și s-au revizuit cele 5 tractoare. De asemenea a fost repa­rată batoza pe care am trimis-o la G.A.S. Zănești. Zilele acestea la gospodăria noastră s-a început recoltatul lucernii. Pînă la 7 iunie a.c. s-a recoltat lucerna de pe 45 ha. La recoltatul lucernii a muncit cu toată dragostea muncitorul Vasile Pîrjol și alții. Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta recoltatul celor 180 ha. cu lu­cernă și trifoi se va face într-un timp mult mai scurt, deoarece zilele tre­cute gospodăria noastră a primit o cositoare mecanică din Uniunea So­vietică. Această cositoare lucrează cu 3 cuțite pe o rază de 6 m. și are o capacitate de lucru în 10 ore, de 27 hectare. UN COLECTIV HARNIC [UNK] Secția de tricotat ciorapi a fabri­cii „8 Martie" din P. Neamț. O sală mare și luminoasă. Prin nu­meroasele ferestre soarele își arun­că razele cu dărnicie. In rînduri frumos aliniate se găsesc mașinile de tricotat. Lingă ele, muncitoa­rele supraveghează cu multă aten­ție ca procesul de producție să se desfășoare în bune Multe din ele, care și-au condițiuni­ ridicat calificarea, lucrează la două, trei mașini de tricotat. In această sec­ție, la fel ca și în întreaga fabrică, cea mai mare parte a muncitoa­relor se găsesc antrenate în între­cerea socialistă. Pentru a obține o producție cît mai sporită și de calitate supe­rioară, muncitoarele sunt organi­­zate în brigăzi. In cursul lunii mai, numărul brigăzilor din sec­ția de tricotat ciorapi a crescut cu două. Ca responsabile au fost a­­lese tovarășele A. Anisia și E. Humă. In munca lor, brigăzile de pro­ducție aplică cu mult succes îna­intatele metode sovietice, cum ar fi aceea a graficului orar a Valen­tinei Hrisanova, Antoninei Janda­­rova, Voroșin și altele. Brigada de tineret condusă de utemista Maria Ivanov se com­pune din 9 tinere muncitoare, care, datorită­ ridicării nivelului profesional, reușesc să deservea­scă cu mult succes 20 mașini de tricotat ciorapi „Incoop” — arti­col 152. Graficul orar afișat la loc vizibil înregistrează oră de oră succesele în producție ale brigăzii de tineret, condusă de M. Ivanov. . Munca plină de elan tineresc a acestei brigăzi este scoasă in evi­dență și din însemnatele rezultate obținute în întrecere în cursul lu­nii mai. In această lună, întreaga brigadă a tricotat 1842 perechi ciorapi peste pian. Și în luna mai, tinerele Crețu Maria, Elena Savin și Udrescu Eufrosina s-au situat fruntașe pe brigadă. Măria Crețu, de pildă, care a folosit cu price­pere cele 480 de minunte a tricotat peste plan 450 perechi ciorapi, iar Udrescu Eufrosina și Savin Elena cîte 366 și respectiv 240 perechi peste plan. Un succes important a obținut brigada de tineret con­dusă de utemista Maria Ivanov și în direcția îmbunătățirii calității ciorapilor tricotați. ★ In luna care a trecut, în secția rachel s-au înregistrat mai multe goluri de producție, provenite din cauza proastei organizări a aprovi­zionării cu materie primă a acestei secții, îndeplinirea planului era în felul acesta periclitată. Conducerea fabricii a rezisat acest lucru și a cerut sprijinul întregului colectiv al secției. Comunistele din această secție — deținătoare a steagului roșu de fruntașe pe fabrică — prin exemplul personal au antre­nat în întrecere restul colectivului care a muncit neobosit, reușind să îndeplinească planul de producție și chiar să-l depășească. Comunistele Iosefina Curelaru de la mașina de tăiat stofă și Maria Buzoianu, depănătoare de lînă, în convorbirile avute cu ce­lelalte muncitoare au arătat că broboadele de lînă pe care le fa­brică sînt destinate comerțului de întimpinare, contribuind astfel la întărirea alianței între clasa mun­citoare și țărănimea muncitoare. Muncitoare ca: Ana Nacu, de la urzit, Gașpar Ștefania și Matilda Riven de la croit, repansat și îm­pachetat ca și multe altele, n-au precupețit eforturile. Cuvinte de laudă merită și co­lectivul, mic la număr dar harnic, de la atelierul de recondiționare. Acesta numai în cursul lunii mai, a reparat și redat în funcțiune pentru secția de tricotat ciorapi un număr de 10 mașini. In felul acesta el a adus întreprinderii în­semnate economii și a contribuit­­ din plin la îndeplinirea și depăși [UNK]­­­rea sarcinilor de plan. ★­Dorința întregului colectiv al f­­abricii de tricotaje „8 Martie” de ■ a contribui la îmbunătățirea con­­­­dițiilor de trai ale poporului nos­­tru, la întărirea semnăturii puse ;; și în numele lui pe Tratatul de la­­, Varșovia, este pe deplin dovedită ” în frumoasele rezultate obținute V. în întrecerea socialistă în cursul lunii ce a trecut, lată cîteva cifre ;; care vorbesc despre acest lucru"­ ■ Pe fabrică valoarea producției globale a fost depășită cu 4,28%.­­ Peste sarcinile de plan, colec­tivul a produs 12­866 perechi cio­rapi bumbac din care 6.034­ pe­rechi pentru copii, 967 bucăți fu­lare lînă bărbătești, 470 bucăți fulare lînă pentru copii, 17 bro­boade de lînă plușate. Calitatea ciorapilor tricotați fost cu 0,5 la sută mai bună față­­ de plan. Planul de reparații capitale mijlocii a fost respectat, toate lu­ci crările fiind executate la timp și în bune condițiuni. Productivitatea muncii a fost sporită cu 2,7 la­­ sută față de plan. HARI KORN Un jurnal vorbit Din inițiativa Asociației juriștilor din R.P.R. — regionala Bacău, în co­laborare cu comitetul orășenesc A.R.L.U.S. și comitetul de luptă pen­tru pace al orașului Bacău, s-a orga­nizat zilele trecute în sala Tribunalului popular al orașului Bacău un jurnal vorbit în legătură cu problemele in­ternaționale de actualitate. Jurnalul a fost susținut de trei tovarăși, fiecare dintre ei prezentînd cîte o temă. Prima temă intitulată „Problema tratatului de stat cu Austria“ a fost dezvoltată de tov. Niță Alexandru, judecător la Tribunalul regional Ba­cău. A urmat apoi dezvoltarea temei „Propunerile Uniunii Sovietice fă­cute la subcomitetul O.N.U. la Lon­dra în sesiunea din mai 1955“, de că­­­tre tov. Paraschiv Ștefan avocat. Ul­tima temă „Tratatul de prietenie, co­laborare și asistență mutuală de la Varșovia“ a fost susținută de tov. Leon Greps procuror la Procuratura regiunii Bacău. După expunerile făcute, urmărite cu un viu interes de un auditoriu format din peste 100 persoane, au urmat dis­cuții la care au luat parte numeroși participanți. V. VERTMA­N cores;» — H — Comisia orășenească pentru sprijinirea Concursului „Iubiți cartea“ ' Pentru o cît mai bună desfășurare a concursului permanent pentru citi­rea literaturii de către tineret „Iubiți cartea“ inițiat de către C.C. al U.T.M., zilele trecute s-a constituit comisia orășenească care să se ocupe de for­marea și instruirea comisiilor din ca­drul întreprinderilor și instituțiilor din orașul Bacău. Din această comisie fac parte tovarășii: Bucur Gabriela din partea comitetului orășenesc U.T.M., Căvătaru Mureș, inspector la secția de învățămînt a sfatului popular orășe­nesc, C. Bejenaru, Elisabeta Leahu, Margareta Dandescu profesori de limba romînă, Popa Panait de la C.L.D.C., I. Ghitman, responsabilul Librăriei noastre Mr. 1.Mali Leinștein din partea comitetului orășenesc A.R.L.U.S., Aglaia Frigură din partea C.S.R., David Herșcovici șeful secției culturale a statului popular orășe­nesc, Beno Feldman din partea ziaru­lui „Steagul roșu“, Carol Isac de la teatrul de stat și Mali Kurtzberg din partea sindicatului presă și poligrafie. Pe piepturile tuturor tinerilor să strălucească insigna: „Prieten al căr­ții !“. Nici un tînăr în afara concursu­­lui „Iubiți cartea !“. —■— Primii pe comună la predarea cotei de lînă Datorită muncii desfășurate de către comuniști, sfatul popular și colectori, tot mai mulți țărani muncitori din co­muna Părincea, raionul Bacău, își în­­deplinesc datoria patriotică față de stat predîndu-și cotele. Primii pe comună care au predat cota de lînă datorată statului au fost țăranii muncitori Gheorghe Draga și Profira Buză. Ei au obținut chitanța nr. 1 și respectiv nr. 2. Printre primii care și-au îndeplinit această datorie patriotică, au fost și Ițic David, VaJ si"" Prade și alții. N. VASILACHE coresp. voluntar Pentru dezvoltarea pădurilor Frumoase sunt pădurile noastre cel acoperă dealurile și munții, frumoase sunt parcurile noastre în care oamenii muncii își petrec, în aer liber, orele de odihnă. Dar pentru ca ele să fie și mai frumoase și mai bogate, partidul și guvernul nostru sprijină din plin acțiunea de dezvoltare a patrimoniu­lui nostru forestier. In această direc­ție, s-a organizat și în regdunea noa­stră „Luna pădurii“. In cadrul acestei luni, la noi s-au plantat 31 ha. terenuri forestiere de­gradate, cu 235.600 puieți, s-au făcut îngrijiri de arborete pe suprafața de 114 ha., s-au plantat peste 400 de ar­­bori în parcuri etc. La efectuarea acestor lucrări au participat 1650 de utemiști, 950 pio­nieri și elevi, numeroși muncitori, ță­rani muncitori etc. Cele mai frumoase rezultate în acțiunea pentru dezvolta­rea sectorului forestier, le-au obținut utemiștii și pionierii din Tulgheș, Mărgineni-Bacău, Tazlău, Valea lui Ion, Tg. Ocna. Prin realizarea lucrărilor de împă­duriri, cu muncă voluntară, s-a rea­lizat o economie de 20.330 lei. Ing. C. CAPITANU coresp.

Next