Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 2077-2103)

1959-10-14 / nr. 2088

Pag- 2-â MARCENI-BICAZ Colonia Mărceni-Bicaz oferă confort constructorilor hidrocentralei „V. Lenin". Ea constituie un aspect al grijii partidului și guvernului pentruI. Oamenii muncii. Despre activitatea bibli­otecii de casă nr. 8 din Valea Orbicu­lu-Buhuși Cînd înserarea coboară peste Valea Orbicului, la biblioteca de casă nr. 8, condusă de Macovei Ana, sosesc ti­rani și muncitori pentru a împrumuta sau a restitui cite o cazie. Cu ocazia vizitei pe cere am­ făcut-o atei nu de mult, tovarășa Macovei ne-a spus printre altele: — La noi, activitatea abia seara începe. Ziua, oamenii sînt ocupați, care cu muncile cîmpului, care la fabrica de postav. Locuitorii din Valea Orbicului s-au învățat de mult, ca seara, după cea­surile de­ munca de peste zi să-și găsească timp și pentru a trece pe la bibliotecă. Din februarie 1959, de cînd a luat ființă biblioteca, 182 de persoane au citit 1868 de volume. Pe lista operelor citite predomină titlu­rile cărților de literatură și ale celor agro­­tehnice. Printre cititori se numără a­­tîi tineri, dintre care foarte mulți elevi, cit și vîrstnici. Ca harnici ci­titori a ajuns a fi cunoscuți: Costea Neculai, Macovei Petru, Botezatu Va­sile, Costea Zenovia, Gherasim Elena, Pristavu Maria și alții. De asemenea, gospodinele din Orbie care la îndem­nul activistelor din comisia de femei au îndrăgit lectura, vizitează cu re­gularitate biblioteca de casă nr. 8. I. FERLUȘCĂ coresp. -O ­■— i.iiu n. iu­rlureanu din satul Scăriga, comuna Valea Rea, raionul Tg. Ocna ne întreabă următoarele: A beneficiat de dreptul de pensie 1.0. V.R. de urmaș în urma decesului soțului, pînă în anul 1947. Posedă ca stare materială 1,80 ha. teren din care o parte neproductiv și are 2 copii. Față de prevederile legii noi, poate să primească pensie ? RĂSPUNS: Potrivit art. 14 din Re­­gulamentul privind condițiile de apli­care a decretului 292/1959 la pensiile 1.C. V.R. numai urmașii celor morți sau dispăruți în război, care nu au mai fost pensionari, deci acei ale căror drepturi se nasc după punerea în a­­plicare a legii noi, vor putea bene­ficia de pensia de urmaș, dacă înde­plinesc condițiile cerute. Dvs. nu puteți primi acest drept întrucît nu vă în­cadrați în categoria indicată mai sus. Tov. Marinescu Stavăr din Bacău str. Neagoe Vodă 57 ne întreabă urmă­toarele : A lucrat din anul 1931 și pînă în 1939 la diferiți patroni, iar de la această dată ca mic meseriaș, cotizînd la fostele asigurări sociale pînă la desființare. In prezent are vîrsta de 62 ani. Față de prevederile legii noi a pensiilor are dreptul să primească pensie de bătrînețe ? RĂSPUNS : Art. 53 din noua lege a pensiilor precum și Regulamentul de aplicare, prevăd că persoanele care au cotizat la fostele asigurări sociale sau case de pensii preluate de stat în anul 1949 și care sînt prevăzute în anexa 7 a Regulamentului, au dreptul să primeas­că pensie de bătrînețe, în cuantumul minim — pentru categoria respectivă, dacă au cotizat un timp cel puțin egal cu vechimea în muncă, necesară acor­dării unei pensii de bătrînețe. Dovada timpului cotizat ca mic meseriaș — nu o puteți face însă decit cu dovezi de cotizare semnate și ștampilate de foste­le case de asigurări sociale, iar ve­chimea în cîmpul muncii pentru timpul lucrat la patroni, dacă nu­­ posedați dovezi de cotizare la fostele case de asigurări sociale sau dovezi eliberate de organele financiare din care să rezulte patronii la care ați lucrat și pentru care s-a plătit impozitul pe salariu, o puteți stabili prin Tribunalul popular potrivit art. 6 din decretul 256/1952 Depășiri importante de plan la I.F.E.T. Tg. Neamț Muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul I.F.E.T. Tg. Neamț au obținut în trimestrul trei a.c. depășiri la producția globală de 60,4 la sută, iar la producția-marfă de 14,1 la sută. Ei au dat peste plan 1.518 m.c. bușteni de fag, 45 m.c. bușteni de stejar, 4.859 m.c. traverse normale, 2.227 m.c. traverse înguste, 606 m.c. doage de fag și 155 tone mangal de bocșă. Cele mai bune rezultate în produc­ție au fost obținute de brigăzile conduse de Pușcașu Vasile de la sectorul de exploatare Tg. Neamț, Chi­­rilă Dumitru de la parcela 10 Domes­­nicu și altele. La filatura nouă A.—A—■> înainte de a intra în secția filatură nouă a fabricii­­ de postav Buhuși te intimpină panouri pe care sunt in- ► scrise angajamentele luate de acest colectiv în ceea ce­­ privește realizarea unei producții sporite și de bună ca­­­­litate. La ringuri, unde lucrează brigăzi harnice de pro­­­­ducție, privirea îți este atrasă de indemînarea și aten­­­­ția cu care lucrează muncitorii. Mașinile nu se o­­­­presc nici o clipă. Oamenii le supraveghează mersul cu­­ multă atenție. La ringul 12 lucrează echipa întiia din­­ brigada condusă­­ d­e Aneta Marin, iar la ringul 9 e­­­­chipa a doua din brigada Elenei Mazăre. Ele nu nu­­mai că au încheiat luna septembrie cu depășiri cuprin­­s­­e între 15—20 la sută, ci­ au urmărit îndeplinirea tu­­­­turor angajam­en­te­lor luate in întrecerea socialistă. Am trecut dincolo, unde selfactoarele execută o veș­­t­r­nică mișcare de dute-vino. Aici lucrează Gh. Sandu,­­ secretarul organizației de bază P.M.R. Tehnicianul Opriș ^ mă informează cu satisfacție că Gh. Sandu reușește­­ printr-o mai bună organizare a muncii să obțină cea­­ mai mare producț­ie. De multă vreme el constituie un­­ exemplu pentru toți muncitorii secției. Ca și ceilalți 1* muncitori tov. Gh. Sandu și-a luat angajamente pe care­­ le-a tradus in fapt­e cu multă conștiinciozitate. La sfîr­­­­șitul lunii septembrie el avea o depășire de plan de 40 ț la sută. A lucrat cu o productivitate sporită și tov. • iv>vT»T*vv­ Ștefan Romănescu de la sem­actorul 5. t . j La sortimentul 5 am întilnit-o pe­­ " ’ Maria Mocanu. Ea și-a depășit sar­­­­cinile de plan cu 5 la sută iar Constantin de la sortimentul 5 . «A)­vut și el o frumoasă depășire. La­­ filatura nouă, in luna septembrie, s-a­u pus accent pe predarea mașinilor din i mers, pe îmbunătățirea calității la­­ articolele principale cum ar fi Si-­ ț birul și Rai­ordul. Panoul care m-a intimpinat lain- k fac r­trarea în secție m-a­­ determinat să fac confruntarea angajamentelor cu rea­­l­izările obținute. Cu satisfacție am­­ constatat că ele au fost duse la bun­­ sfirșit, datorită muncii anim­ale a în­­­­tregului colectiv. * r /. TRIFESCUI sar [UNK] . D-\ Din activitatea obștească a gospodinelor romașcane Cercuri de citit Sub îndrumarea Comitetului femeilor, în orașul Roman funcționează 50 de cercuri de citit. Organizate pe circum­­­scripții, aceste cercuri adună laolaltă din două în două săptâmîni numeroase gospodine care iau parte la citirea unor articole deosebit de importante din presă, discută pe marginea celor mai de seamă evenimente internațio­nale etc. La unele cercuri de Citit, cum sunt cele conduse de tovarășele Donici Paraschiva din circumscripției nr. 69, Scorțescu Marin din circum­scripția nr. 75 și Nicorici Maria din circumscripția nr. 66 participă de fie­care dată circa 25—30 de femei. O activitate frumoasă se desfășoară de asemenea în cercurile de citit conduse de Tutunea Elena, Vandachievici Na­talia și altele. Nu odată în cadrul ședințelor cercurilor s-au născut ini­țiative prețioase cum ar fi: organiza­rea unor acțiuni de înfrumusețare a cartierului, efectuarea de muncă vo­luntară la obiectivele mai importante din oraș aflate în construcție etc. Pentru trimestrul IV al acestui an, colectivul cultural al Comitetului oră­șenesc al femeilor din Roman și-a întocmit un plan de muncă amănun­țit privind citirea acelorași materiale în toate cercurile de citit existente, în­­ mod sistematic. Un harnic comitet de sprijin Cîteva gospodine din circumscrip­ția nr. 83 au­ constituit prin luna iunie un nou comitet de sprijin ce avea să funcționeze pe lingă căminul de bătrîni nr. 2 și cantina de ajutor popular. N-a trecut prea mult timp de atunci, dar cu activitatea comitet, cu realizările obținute acestui de el pînă acum, comitetul orășenesc al femeilor se poate mîndri. Intocmindu-și un plan amănunțit de lucru, gospodinele și-au propus înainte de toate să se ocupe de educația ce­lor aflați în cămin pentru a-i face să înțeleagă că respectarea discipli­nei și păstrarea curățeniei și a avutu­lui obștesc constituie răsplata, recu­noștința lor față de condițiile ce le-au fost create de partid și guvern. Președinta comitetului de sprijin, to­varășa Enea Ecaterina a început a veni tot mai des în mijlocul locata­rilor căminului, vorbindu-le despre în­datoririle­­­ lor, interesîndu-se de­ dolean­țele lor, citindu-le din unele broșuri de­spre ...necesitatea prevenirii bolilor, sau articole din revista „Femeia“. Ce­lelalte membre ale comitetului: Cră­ciun Elena, Frunză Valeria, Grigoraș Valeria, Buzdugan Valeria și altele și-au asumat răspunderea supra­vegherii pregătirii hranei, respectării întocmai a rațiilor de alimente prevă­zute a fi consumate într-o zi, suprave­gherii bunei deserviri a asistaților etc. La cantina de ajutor popular con­tribuția comitetului s-a făcut simțită și prin participarea gospodinelor la întocmirea meniurilor. Femeile au a­­dus rețete noi de bucate, mai ieftine și economicoase, ceea ce a contribuit la îm­bunătățirea substanțială a mesei abonaților. Pentru instaurarea disci­plinei la cantina de ajutor popular au muncit neobosite, zi de zi, gospo­dinele Zingher Golda și Verdeș Eli­­sabeta. La realizările comitetului de sprijin condus de gospodina Enea Ecaterina mai trebuie adăugat și faptul că nu de mult asistații din cadrul căminu­lui de bătrîni nr. 2 și de la cantina de ajutor popular au alcătuit două brigăzi de muncă patriotică ce au prestat circa 300 ore la curățirea cără­mizilor necesare reconstruirii localului spitalului din Roman. O inițiativă bună Toamna a adus preocupări noi gos­podinelor. Și, conform tradiției, pre­pararea conservelor se situează pe pri­mul plan. Pentru a veni în sprijinul femeilor și a harnicelor sale acti­viste, Comitetul orășenesc a difuzat prin intermediul președintelor comisii­lor de femei un mare număr de re­țete de conservare a legumelor zarzavaturilor pentru iarnă. In aproxi­și­mativ 10—12 circumscripții gospodi­nele au primit indicații scrise despre felul cum se pot conserva gogoșarii și castraveții în oțet, cum pot fi păs­trate fructele, precum și rețete des­pre prepararea dulcețurilor de gutui, de prune umplute cu smncă etc. Este o inițiativă demnă de eviden­țiat. Curînd în comuna Zănești se va ridica un nou local de școală In adunarea populară ce a avut loc zilele trecute în comuna Zănești, ra­ionul Buhuși, s-a dezbătut planul de construcție a unui local pentru școală elementară de 4 ani. Pentru ca școala să fie terminată­ înainte de termen țăranii muncitori s-au angajat să pres­teze un însemnat număr de ore de muncă patriotică. ALEX. ABORDEOAIEI coresp. STEAGUL POȘD PRODUCĂTORI­ Cooperativele de consum din raionul Piatra Neamț ACHIZIȚIONEAZĂ, plătind prețuri avantajoase, cereale și produse agro-alimentare ca: grîu, orz, floarea soarelui, porumb, semințe cînepă, fasole, păsări, ouă, miere de albine precum și alte produse agricole. Adresați-vi cu încredere unităților noastre din comune. „GOSTRANSCOOP“ Bacău din Calea Tecuciului nr. 1 vinde unităților socialiste: - Un autocamion marca Skoda de 7 tone - Două autocamioane marca Ziss 105 de 3 tone - Două autocamioane marca Praga R.N. de 3 tone. Toate autovehiculele sunt în stare de funcționare De asemenea vinde anvelope de dimensiunile 34X7 și 32X6 cu un grad de uzură de 50 la sută Eroii principali ai filmului sovietic „Dragoste pe note“, Natașa și Ser­­ghei se întîlnesc pentru prima dată pe acoperișul unui vagon al trenului, care-i duce la Kiev, la examenul de admitere la Școala de teatru. Nime­riseră aici printr-o coincidență: am­bii rămăseseră fără bilet. Serghei cunoaște pe acoperișul tre­nului numai pe Lioșka, băiatul în care se deghizase Natașa cu prilejul unei reprezentații artistice. Serghei se împrietenește repede cu tovarășul său de drum. Ținea la el ca la un frate mai mic. N­ iubea pentru spon­taneitatea, veselia și sinceritatea lui, dar nici Natașa, pe care o va cunoaște la examen nu-i vai fi indiferentă. După o serie de încurcături, Ser­ghei află că Lioșka nu este altul de­cât Natașa de care era îndrăgostit. Spectatorul va îndrăgi cu fiecare secvență pe cei doi eroi principali: Natașa și Serghei. Pe Serghei îl va îndrăgi pentru cinstea și modestia lui. Rămăs orfan încă din timpul războiului, Serghei nu are pe nimeni. De la mama lui nu i-a rămas decit un ștergar. Și, în timp ce trenul fuge și prin fața ochilor se perindă pito­reasca vale a Donbasului, de pe acope­rișul vagonului răsună cîntecul du­ios al lui Serghei. Melodia­ și șterga­rul brodat, readuc în fața ochilor lu Serghei chipul mamei sale iubite Uneori e trist, dar știe că toți oa­menii sovietici îi sunt prieteni. Pretu­tindeni este înconjurat cu dragoste și simpatie. Este încrezător în forțele și capacitatea lui. Iar Natașa, cucerește inima tuturor spectatorilor prin măiestria fiilor sale și prin deosebita artă dansu­cu­­ care joacă în dublu rol. Filmul se remarcă printr-o deose­bită voioșie pe care o întîlnim atît la Casa de cultură a minerilor din Donbas, pe sălile Școlii de artă din Kiev, cit și în frumoasele parcuri de pe malurile Niprului. Visul Natașei de a­ ajunge balerină și a lui Serghei de a ajunge actor, în condițiile societății sovietice sînt deplin realizabile. Dar eroii pînă la îndeplinirea lor au de trecut de la început prin unele încercări și emoții care prilejuiesc întîmplări hazlii sau duioase, pline de esență satirică sau de evidențiere sugestivă a trăsături­lor de caracter ai principalilor eroi. Deși nu aceasta este trăsătura sa esențială, filmul satirizează cu multă subtilitate unele idei și obiceiuri în­vechite. Frumusețea și varietatea dansurilor populare și a muzicii care forme­ază cadrul de desfășurare al acțiunii fil­mului, incintă spectatorul. Tînăra actriță S. Jivankova, care debutează în acest film, ne cucerește prin măiestria cu care interpretează cele două roluri atît de diferite, iar actorul B. Rudoi reușește să aducă în fața spectatorului bogăția sufle­tească a tînărului Serghei. Atît pentru spectatorii maturi cit și pentru tineret, filmul are o va­loare educativă deosebită. Festivalul filmului sovietic Astăzi puteți viziona la cinematograful „Muncitorul“ din Bacău Filmul „Kociubei“ constituie o mi­­nunată povestire cinematografică re­­voluționară, prezentînd în imagini de neuitat lupta­ înverșunată dusă de ar­­matele roșii împotriva bandelor con­­trarevoluționare pentru instaurarea puterii sovietice. Mulți comandanți viteji și iscusiți, proveniți din rîndul maselor, s-au distins în acești ani a­­prigi. Filmul ne povestește despre unul din aceștia, Ivan Kociubei, co­­mandant viteaz și luptător­­ devotat revoluției, suflet mare și generos, des­­pre prietenul și tovarășul său cre­­dincios, comisarul politic Kandîbin, despre Roi, ofițerul ce în anii aceia de grele încercări și-a găsit drumul adevărat în viațâ, despre neînfricata infirmieră Natalia și despre mu­lți alți eroi ai gărzilor roșii din Kuban. Cronica filmului „Dragoste pe note“ (La cinematograful „Flamura roșie" Bacău) O nouă inițiativă a Casei raionale de calară . Din Piatra Preocupîndu-se permanent de îm­bunătățirea activității culturale de masă la sate, colectivul de muncă al Casei raionale de cultură din Piatra Neamț a avut numeroase inițiative care au dus la impulsionarea activi­tății căminelor culturale din mai toate satele raionului. Recent această instituție culturală a inițiat o nouă măsură de îmbună­tățire a activității de propagandă prin conferințe, lansînd ștafeta cultu­rală „Cel mai bun conferențiar din raion“. Aceasta va face ca unitățile culturale sătești să obțină succese de seamă în cinstea zilei de 7 Noiembrie și a zilei de 30 Decembrie, în vederea popularizării realizărilor obținute de Uniunea Sovietică pe drumul construi­rii comunismului și de țara noastră în cei 12 ani de la proclamarea re­publicii. Scopul amintitei ștafete culturale este acela de a reactiviza toate colectivele de conferențiari ale căminelor cultu­rale, de a reactiviza formațiile artis­tice și de a organiza un larg schimb de experiență între căminele cultu­rale, casele de citit, precum și în­tre colțurile roșii din gospodăriile a­­gricole colective. In domeniul propagandei prin con­ferințe, ștafeta „Cel mai bun confe­rențiar din raion“ urmărește ridicarea pe o treaptă superioară atît a conținu­tului acestora cit și­ a formei în care sînt expuse. Ștafeta urmărește de ase­menea să antreneze în cadrul colecti­velor de conferențiari un număr cu­ mai mare de intelectuali ai satelor. In prima fază a ștafetei (15 octom­brie — 7 Noiembrie 1959) conferenția­rii vor avea prilejul să vorbească țăranilor muncitori din satele comunei în care activează despre succesele importante obținute de poporul sovie­tic în domeniul economiei, al științei și tehnicei, în domeniul cultural, pe calea construirii comunismului. In a­­ceastă fază se va putea stabili care este cel mai bun conferențiar din comuna respectivă. In faza a doua, (7 Noiembrie — 30 Decembrie) șta­feta va porni prin comunele vecine. Pentru a vedea cum, să luăm un exemplu oarecare. In ziua­­ de 22 no­iembrie, cel mai bun conferențiar din comuna Mărgineni, însoțit de formația de teatru a căminului cultural de centru, se va prezenta în comuna Dochia. Unde își va face expunerea urmată de spectacolul de teatru dina­inte pregătit. La un interval de o oră-două, la același cămin cultural (din Dochia) își va da concursul intr-un nou program cultural confe­rențiarul și formația teatrală gazdă. O comisie specială va constata care dintre cei doi concurenți au făcut o expunere liberă, mai interesantă ca­­ formă și mai bogată în conținut. Să admitem că cel mai bun va fi con­ferențiarul de la Mărgineni. El va trebui să meargă în duminica urmă­toare împreună cu formația de tea­tru a comunei Eidchia (și nu a co­munei Mărgineni) în comuna Roz­­nov, unde vor avea loc ca și la Dochia două spectacole cu două con­ferințe. Cel mai bun conferențiar din cadrul întrecerii de la Roznov va merge la întrecerea care va avea loc la 6 decembrie în comuna Calu-Iapa, în­soțit de formația de teatru a comu­nei Roznov ș. a. m. d. Ștafeta se va desfășura pe mai multe trasee, paralel, în așa fel in­cit să cuprindă toate satele și comu­nele din raionul Piatra Neamț. Casa raională de cultură a stabilit pentru faza intercomunală a ștafetei următoarele trasee: primul: Mărgineni,­­Dochia, Roznov, Calu-Iapa, Săvinești, Dumbrava Roșie. Al doilea traseu: Tupilați, Răz­­boieni, Dragomirești, Bîrgăoani, Bălă­­nești, Ștefan cel Mare, Girov. Traseul al treilea: Căciulești, Do­­breni, Bodești, Negrești, Gîrcina, Vii­­șoara. Traseul al patrulea: Dămuc, Bi­­ca­z­ Chei, Bicazul Ardelean, Tar­­cău, Pîngărați. In fine, ultimul traseu e următorul: Borca, Farcășa, Galu, Poiana Teiului, Grințiești, Ceahlău și Hangu. După ce ștafetele (în număr de cinci) vor parcurge aceste trasee, la faza ra­ională a întrecerii pentru cel mai bun conferențiar vor concura cei cinci conferențiari, care s-au distins la ca­pătul amintitelor itinerarii. Casa raio­nală de cultură acordă pentru con­curenții de la faza raională cinci pre­mii (un premiu I, două premii II, două premii III). Considerăm această nouă inițiativă a Casei de cultură din raionul Piatra Neamț ca deosebit de importantă­­ , întrucît avem credința că sub în­­drum­­area comitetelor comunale d­e partid, colectivele de conferențiari vor obține succese de seamă care să ducă la ridicarea nivelului ideologic, știin­țific și de cultură generală al ță­­ranilor muncitori.­­ Se impune însă ca chiar din zil­e imediat următoare directorii comunei lor culturale de centru din toate c­o­­munele raionului Piatra Neamț și ia cele mai nimerite măsu­ri pentru­ ca să nu existe conferențiar din san­ț sau intelectuali ți țărani mun­ci­­tori cu posibilități de a deveni și buni conferențiari, să nu participe la ac­ea­­stă frumoasă și­ pasionantă întrecere prilejuită de ștafeta culturală pe care o lansează Casa raională de cultură. Inițiativa Casei de cultură a raionu­lui Piatra Neamț poate fi cu succes preluată de către toate casele raionale de cultură din regiunea noastră. • Cum am amintit la­ început, ștafetă are și scopul de a antrena la o acti­vitate mai intensă și formațiile de teatru, de recitatori, de prezenta­tori de programe, povestitori și cititori artistici. Ștafeta își v­a îm­­plini acest scop întrucît fiecare confer­­ențiar, de la fiecare cămin cultural, va trebui să fie susținut și de o echipă de teatru care să se pregă­tească în acest fel pentru a participa la cel de-al doilea festival bienal de teatru „L­­. Caragiale“. Așadar și prin aspectul al doilea al ștafetei, aceasta poate fi adoptată de toate raioanele regiunii. Este o inițiativă de toată lauda. C. POTINGA. Ștafeta culturală „Cel mai bun conferențiar din raion“ 7n boli de rinichi SPALA CAILE URINARE MARE S­TF^NEt DI­UREZ A VEdI DIURETIC La farmacii și la ma­gazinul de plante medi­cinale din Piatra Neamt Plaza 6 Martie. înștiințare Casa regională a creației populare Bacău aduce la cunoștință celor in­teresați că de la data de 16 octom­brie 1959 reîncep cursurile de iniție­re muzicală în localul Școlii de 7 ani nr. 3 din str. Donca Simo nr. 26, în fiecare vineri, orele 18—19. înscrierile se mai fac pînă la data de 16 octombrie a.c. Informații suplimentare se dau la Casa regională a creației populare din Calea Mărășești nr. 39 sau la telefon nr. 1014. à x.3r. 2088 (3557)' SFATUL POPULAR AL REGIUNII BACĂU COMITETUL EXECUTIV ANUNȚ Se aduce la cunoștința studenților de la învățămîntul superior tehnic fără frecvență că sunt convocați pentru ziua de 25 oct. 1959 ora 10 la centrele de pregătire d­in orașele Bacău și P.Neamț, pentru a lua parte la întocmirea programului cercului de studii și a primi instrucțiuni din partea facultăților și institutelor unde sunt înscriși. Studenții care doresc să frecventeze centrul de pregă­tire din Bacău se vor prezenta la școala medie nr. 2, iar cei care vor frecventa centrul de la P. Neamț, la școala medie nr. 1 din localitate. COOPERATIVA „MOLDOVA“ E ACAD SEDIUL CENTRAL Bd. R. P. ’.5 — telefoane: 1628 și 2122 Execută la comandă pentru deservirea populației, cu materialul clientului și al cooperativei­ — sobe teracotă — mobilă de orice fel — binare - butoaie De asemenea execută: — reparațiuni de tîmplărie — reparațiuni de mobilă — reparațiuni de sobe teracotă — încadrări de tablouri — montări de oglinzi și geamuri Plata se face pentru întreprinderi prin virament iar pentru populație în numerar. Pentru mobilă și sobe teracotă la co­mandă, inclusiv reparaț­­iuni se execută și cu plata In rate. 1

Next