Steagul Roşu, iulie 1966 (Anul 21, nr. 4169-4195)

1966-07-22 / nr. 4187

­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ANUL XXI NR. 4187 (5.666) 4 pagini 25 bani VINERI 22 I­U­L­I­­E 1966 Disciplina este o preocupare permanentă ? „îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, la Plenara C.C. al P.C.R. din 27-28 iunie — cere întărirea continuă a disciplinei de producție și de muncă, respectarea cu strictețe a proceselor tehnologice, a normelor de organizare interioară a întreprinderilor, a atribuțiilor fac­torilor de conducere, de la director și pînă la maistru, a răspunderilor fiecărui muncitor...". Cu cît înaintăm pe drumul desă­­vîrșirii construcției socialiste, res­ponsabilitatea fiecărui muncitor se diversifică, una din laturile ei prin­cipale fiind însăși disciplina de pro­ducție. Este într-adevăr disciplina o condiție esențială a producției mo­derne ? Absențele sau întîrzierile, nerespectarea întocmai a indicațiilor de funcționare a agregatelor și mași­nilor își găsesc, oare, vreo justifi­care? Acestor întrebări încearcă să le răspundă vizita pe care am între­prins-o zilele trecute la Uzina de țevi din Roman. ★ Pentru conducerea uzinei romaș­­cane sfîrșitul anului trecut putea fi identificat pe bună dreptate și o pe­rioadă de căutări asidue. Cazurile de indisciplină în producție se în­mulțiseră, consti­tuind focarul către care convergeau majoritatea moti­velor de îngrijo­­rare. A fost luată a­­tunci, hotărîrea ca în fiecare din grupele sindicale să fie prelucrat materialul „Disciplina de producție la noi în uzină". Faptul că în toate secțiile tema a fost abordată cu un ascuțit simț analitic, firește, nu pu­tea constitui un paradox. Dimpotri­vă, Numeric, întîrzierile și absențe­le încep să scadă; cazurile de neres­­pectare a indicațiilor tehnologice precum și cele referitoare la protec­ția muncii, de asemenea. Contradic­ția intervine abia în clipa în care eficacitatea integrală a materialului dezbătut este pusă sub semnul în­doielii de acte de indisciplină care sporadic încep să reapară. Sunt rare, izolate și totuși polarizează atenția. 3.219 ore­ productive absentate nemotivat și negreșit, mai multe în­târzieri — acesta este bilanțul pri­melor cinci luni ale anului, în plus... ...Cînd Gheorghe Iacob își cerea transferul de la serviciul mecanic­­șef la secția fileta­j bănuia că pe mașinile­ mute va avea, probabil, un randament mai bun, la cîteva săp­­tămîni însă din motive „personale“ insistă să fie schimbat la burlane. Invariabil, nepăsarea și dezinteresul, neglijența și neatenția îl însoțesc peste tot. Retrogradarea periodică din funcția de filetator în cea de în­­șurubător nu îl mișcă prea mult. Dimpotrivă. După epuizarea sanc­țiunii optează pentru cea de-a doua ipostază. Continuă să lipsească fără să-și facă procese de conștiință. Dacă în 1965 a înregistrat 83 ore absente nemotivate și peste 40 de învoiri, în 1966 Gheorghe Iacob se rem­ofilează pe... concedii medicale. Este, în permanentă, în contra timp cu ceea ce se întîmplă în jurul său. în ultima vreme și-a făcut un alt ciu­dat obicei; dispare 2-3 ore de la lo­cul de muncă. Il găsești cine știe, adîncit în lectură. Iată însă că vocea colectivului s-a făcut auzită din nou. I-au fost reamintite, de că­tre colegii lui de muncă, toate lipsu­rile care îl caracterizau pînă aici, a fost chemat să se alăture efortului unit al brigăzii. Replica sa a fost și de astă dată violentă: vădit iritat, a început să apostrofeze, să-și consume tulburat invectivele din arsenal, u­­nora, chiar, punîndu-le in vedere cîteva din „calitățile“ sale fizice. Pe bună dreptate brigada din care face parte i-a cerut desfacerea contractu­lui de muncă. Conducerea uzinei îi acordă o ultimă șansă: este transfe­rat, de astă dată disciplinar, la ser­viciul administrativ. Iată așadar, un Robinson anacro­nic, care nu are nici o contingență cu activitatea constructivă pe care o desfășoară colectivul de muncă al unei uzine socialiste. ...Dar indisciplina nu este un e­­xercițiu prea dificil. Pentru Florin Lupu și Grigore Calalb încălcarea, deliberată sau involuntară a disci­plinei tehnologice este lipsită de antecedente. La atelierul de filetat burlane coeficientul admis de ca­pete respinse din vina execuției este de 8 la sută. Pentru îmbunătățirea calitativă a producției a fost luată hotărîrea ca muncitorii care nu reu­șesc să se înscrie în limitele acestui coeficient să fie periodic transferați în alte munci și înlocuiți cu alții corespunzători. Și iată că cei doi muncitori au refu­zat să lucreze la locul Indicat de maistru, în ciuda faptului că sub as­pect calitativ de­­pășeau cu mult coeficientul de re­but admis. Nu neputința de a se menține în cadență cu semenii lor, ci ignorarea condițiilor create, negli­jența i-a adus în discuția colectivu­lui de la filetaj. ...Intre ceilalți controlori de cali­tate de la secția C.T.C. a uzinei, tî­­nărul Florin­ Iepure constituie in­tr-adevăr o prezență aparte." El nu absent«, întîrzie. La patul de țevi era vădit incomodat de specificul mun­cii lui, nu însă și d­e calitatea ei. Organizația U.T.C. din secție, într-o adunare generală, i-a explicat că absentele și comoditatea, la un tî­­năr din zilele noastre, nu pot fi alt­ceva decît niște atavisme. Faptul că astăzi Florin Iepure este ,,supărat“ oarecum pe colectiv, nu-l împiedică să lucreze totuși cu zel. Intr-o uzină ca cea romașcană, faptul că timpul de lucru nu este folosit integral, că sînt acceptate cu prea multă ușurință certificatele de boală ale multor muncitori care simulează diverse maladii, că în schimbul III se mai doarme în ves­tiare și chiar în... țevi, că nu sunt respectate cu fidelitate indicațiile maiștrilor, nu poate decît să frîneze bunul mers al producției. „Este necesar, spunea tovarășul Nicolae Ceaușesai, la Plenara amin­tită — să se ia măsuri pentru lichi­darea manifestărilor de încălcare a ordinei și disciplinei care provoacă pagube economiei noastre“. Am analizat așadar trei excepții, trei opinii diferite despre muncă, care au în esență o singură trăsătu­ră definitorie: nerespectarea dis­ciplinei de producție. Cu toate că so­cietatea noastră nu generează și nicidecum nu întreține asemenea ne­fericite cazuri, din păcate, ele se mai ivesc ici și colo. Soarta lor este însă identică cu cea a unei comete. EUGEN TURESCHI La Uzina de țevi­­ Roman Prind viață propunerile cetățenilor Cu prilejul precedentelor alegeri de deputați în sfaturile populare, în ra­ionul Tg. Neamț au fost făcute de către cetățeni 1.628 propuneri. Acestor propuneri prețioase, pentru a prinde viață, comitetele executive ale sfatu­rilor populare comunale, orășenesc și raional le-a acordat o deosebită aten­ție. In urma însușirii și tinerii lor a­­cestea au fost repartizate secțiunilor, instituțiilor, întreprinderilor raionale (în cazul cînd rezolvarea lor a de­pins de acestea), urmărindu-se îndea­proape justa lor rezolvare. Ca urmare, pînă în prezent, au și fost rezolvate pozitiv un număr de 1.342 propuneri. Printre cele mai importante amintim: amenajarea parcului de la poalele Ce­tății Neamțului în suprafață de 35.000 m­p, întreținerea drumurilor: Băile Oglinzi (3 km), Ghindăoani-Grumă­­zești (1,2 km), Războieni-Țibucani (1,7 km), Răucești-Sîrbi-Ungheni (6 km), construirea de poduri și podețe etc. De asemenea, au fost construite im­portante obiective social-culturale: școli noi în satul Madei, comuna Bor­­ca și Stejaru, comuna Farcașa, cămi­nul cultural din Poiana Teiului, ame­najarea unui dispensar în comuna U­­recheni, racordarea la rețeaua de înal­tă tensiune a satelor T­bucanii de Jos și Sus, Davideni și Păstrăveni, organi­zarea de puncte sanitare în localitățile Blebea, Nemțișor, Săcălușești, înfiin­țări de biblioteci etc. C. MARCU instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț Studenți în practică Studenți din anii III și IV de la Facultatea de chimie industrială și de la Institutul de științe econo­mice din Iași au fost repartizați la Fabrica de celuloză și hîrtie „Le­­tea" din Bacău pentru a-și lega mai strîns cunoștințele teoretice însușite în facultate cu cunoștințele practice din producție. Muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii noastre explică cu grijă și competentă desfășurarea procesului tehnologic punînd prac­ticanților la dispoziție documenta­ția tehnică necesară. Remarcăm in­teresul ce-l manifestă studenții t Florentina Didilescu, Mihai Huțu­­leac, Constantin Dobre, Ion Belovici, Elena Pătrăguș, Nicolae Șulț și alții în pregătirea lor de viitori ingineri și economiști. ANUȚA SANEA corespondent voluntar Pregătiri pentru noul an școlar Nu după mult timp, de la înche­ierea activității școlare, au și înce­put pregătirile pentru viitorul an școlar. De exemplu, la Școala gene­rală pentru clasele I-IV din satul Chilia, comuna Păncești, raionul Bacău, s-a terminat de văruit toată școala, s-au făcut reparații la dușu­mele, geamuri, mobilier (bănci, ca­tedre, dulapuri pentru cărți etc). A­­semenea lucrări au început și la alte școli generale din comunele și sa­tele raionului. Pentru contribuția substanțială la aceste lucrări se evidențiază locui­tori și cadre didactice, precum și di­rectorii școlilor generale din satul Fulgeriș și comuna Păncești, raio­nul Bacău. APOSTU I. COSTICA țăran cooperator Paging a ll-a Pregătirea temeinică a adunărilor generale Paging a lll-a SPORT Paging a IV-a Proteste împotriva agresiunii S.U.A. în Vietnam TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului EDWARD OCHAB președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOSEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Dragi tovarăși. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliu­lui de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România și al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a ani­versări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avantată și plină de abnegație, poporul polonez a obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, științei și culturii, în ridicarea nive­lului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bu­cură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele popoarelor român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dum­neavoastră și prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Popu­lare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri­­ al Republicii Socialiste România Laboranta șefă, Ortansa Naciu de la Inspectoratul de stat pentru igienă și protecția muncii din orașul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, executînd treceri pentru confirmarea califormilor. Foto : C. BURSUC Lumină in satul Valea Mare Satul Valea Mare, din comuna Fa­­raoani, raionul Bacău, datează de peste 500 de ani. Am ținut să amin­tesc acest fapt pentru că timp de jumătate de mileniu „luminile” sa­le au fost opaițele, lămpile cu pe­trol... stelele și luna. Dar în seara zilei de 16 iulie 1966, satul a primit lumina mult dorită a becurilor electrice, în îndeplinirea planului de elec­trificare a satului au contribuit mulți cetățeni în fruntea cărora se află Antal Bărbuț, Gheorghe Jitaru, Petre Bărbuț, Mihai Ișvanca, toți membri de partid și care, în munca lor de zi cu zi, au antrenat locui­torii satului la muncile necesare e­­lectrificării. ...în satul în care cinci veacuri la rînd pu­priră lumini puține și săra­ce, se cîntă acum, pe portativul bu­năstării tuturor, cunoscutul cîntec „S-a făcut lumină-n sat!". M. CIURARU Dacă motoarele, pompele și celelalte utilaje de­­ la sondă, funcționează nor­mal, sapa înaintează tot mai repede către straturile de tu­si. In foto­­ mais­trul mecanic I. Iordache de la întreprinderea de foraj Tg. Ocna, la sonda 16 controlează buna funcționare a utilajelor. LA SECERIȘ: „Nici o zi interziere - nici un bob risipit !“ Coordonatele succesului i organizare, hărnicie Griul, cît mai repede în hambare La Păunești recoltatul griului a început în ziua de 11 iulie. In a­­ceastă zi puteau fi văzuți în lanurile de grîu peste 4.000 de cooperatori din cele 15 brigăzi de cîmp mixte. În zilele următoare această cifră a fost chiar depășită. Sarcina stabilită de comitetul de partid și consiliul de conducere însușită de toți coope­ratorii era de a termina recoltatul griului în 8 zile. Brigăzile care au raportat primele terminarea seceratului au fost cele conduse de Dumitru Neagu și Ni­colae Pintilie Ultimele lanuri sece­rate au fost cele repartizate brigă­zilor 1, 2, 3 și 4 conduse de Ștefan Pintilie, Vasile Novac, Gheorghe Du­­mitriu și Nicolae Amariei, dar nu din alt motiv decît că griul de aici s-a copt puțin mai tîrziu. Legatul snopilor și strîngerea lor în căpițe, pe rînduri drepte, la distanța de 100 metri — rînd de rînd — au fost alte treburi desfășurate concomitent cu seceratul, în felul acesta s-a creat și posibiltatea împrăștierii îngrășămin­telor chimice și organice și efec­tuării arăturilor de vară pe toate su­prafețele eliberate. Fiecare minut a fost folosit din plin, fiecare coope­rator a știut ce are de făcut. Roadele acestei bune organizări s-au arătat în reducerea cu 4 zile a timpului pla­nificat pentru recoltarea griului. Cooperatorii nu s-au mulțumit însă cu acest rezultat. Recolta este încă pe cîmp, în snopii care trebuie tre­ierați cît mai repede. Așadar, timpul continuă să fie deosebit de prețios, încă de la data cînd s-a început re­coltatul au fost organizate și cele două arii — una în punctul Obștea Nouă și alta la Ciolpani, dotate cu 4 batoze bine reparate și întreținute, precum și cu celelalte materiale ne­cesare pentru desfășurarea în cele — Recoltarea griului­­ în 4 zile — La aici se treieră din plin — In pregătire: recolta anu­lui viitor mai bune condiții a treierișului. Buna organizare și-a spus și aici cuvîntul. După primele zile, la aria din Obștea Nouă s-au treierat peste 110 tone de grîu, orzul fiind terminat de mai înainte. In prezent, la cele două arii se treieră cu mult spor. Judecind după ritmul în care căpi­țele de snopi scad, în timp ce șirele de paie cresc văzînd cu ochii, s-ar părea că zilele „de vîrf“ ale campa­niei au trecut, încă puțin și întreaga producție de grîu se va afla la adă­post de orice risc, în magazii. Peste cimpul proaspăt eliberat, nu s-a așternut totuși liniștea, aici acti­vitatea o continuă atit mecanizatorii — care ară cit și cooperatorii. Cu ce se ocupă aceștia din urmă ? Răs­punsul este firesc : cu recolta anu­lui viitor, în vederea obținerii unei produc­ții de cereale cît mai mari și în a­­nul 1967, tovarășul inginer Ion Fo­­tache a întocmit din vreme un plan bine chibzuit de fertilizare a solului. Sarcinile îndeplinirii acestui plan au fost repartizate pe brigăzi, la nive­lul cărora s-au stabilit cantitățile de îngrășăminte chimice și naturale ce trebuie administrate. Acțiunea e in curs de desfășurare. Cele 7 autoca­mioane ale cooperativei au și trans­portat peste 350 tone gunoi de grajd de la îngrășătoria Sasaț­. Totodată, pe adresa „C.A.P. Păunești“ au sosit 52 tone superfosfat. Conducătorii de atelaje care nu au alte munci in a­­ceastă perioadă transportă gunoiul din platformele de la sectorul zoo­tehnic pe suprafețele stabilite din fiecare brigadă. Toate aceste fapte sunt indicii si­gure că angajamentul cooperatori­lor din Păunești de a termina cam­pania de vară cu toate lucrările, pînă la data de 5 august, va fi res­pectat. VICTOR NOVAC vicepreședinte al C.A.P. Păunești raionul Adjud Adjudu Vechi . Șirului argintiu al combinelor îi va urma, o dată cu lăsarea serii, cel al tractoarelor. (Scrisori de la corespondenții voluntari) Scrisorile care ne sosesc in aceste zile din satele regiunii aduc cu ele at­mosfera îndîrjită a bătăliei pentru strînsul în cel mai scurt timp și fără pierderi a recoltei. Faptele sînt grăitoa­re, așa cum sînt și cele despre care ne relatează PETRE TUDOR, din comuna Valea Seacă, raionul Adjud : „Azi, 21 iulie cooperatorii au terminat de re­coltat toate cele 444 ha cu grîu, 25 ha cu secară și 6 ha cu orz. Cele două zi­le cu care a fost redusă durata plani­ficată a recoltării încununează buna organizare a muncii în întreaga coope­rativă, dar mai ales în brigăzile a 6-a, a 4-a, a 3-a și a 7-a, conduse respectiv de Vasile Popa, Jenică Highiu, Ni­colae Samiș și Iftimie Bîrdan". Momentul optim pentru recoltatul păioaselor i-a găsit pregătiți și pe coo­peratorii din Măgirești, raionul Moi­­nești. ne informează corespondentul nostru PAVEL TODE­ANCĂ. El adau­gă că pe baza măsurilor luate de con­siliul de conducere, în cîteva zile, re­coltatul griului se va încheia și aici cu succes. Dintr-un alt colț al regiunii și anu­me de la Tăvădărăști raionul Adjud, corespondentul voluntar CRISTEA ROMEO ne informează că, încă din prima zi a începerii seceratului la grîu au fost prezenți în Ian peste 500 cooperatori. Din mulțimea fruntașilor autorul scrisorii desprinde numele lui Gheorghe Berdan, șef de echipă, al cooperatorilor Vasile Grecu, Elena Hîncu, Maria Militaru și alții. ANTON FARCAȘ din Răchiteni — Roman ne scrie că: „termi­­nînd primii pe cooperativă ceratul orzului, membrii brigăzii se­a IV-a au început deja munca în cea mai importantă lucrare din campania de vară — secerișul griului. Și aici brigada a IV-a se menține fruntașă. Pînă în seara zilei de 19 iulie în în­treaga cooperativă se recoltaseră 220 hectare cu grîu, adică mai mult de două treimi din suprafața ocupată cu această cultură“. Poștașul ne-a mai adus și alte scri­sori care vorbesc despre eforturile ce se depun pentru strîngerea la timp a recoltei. între acestea sunt și cele semnate de CONSTANTIN NESFINTU, din comuna Parava, învățătoarea ELE­NA CIOBANU, din Hemeiuși, TEODOR RUSU, din comuna Nănești, C. FUR­­DUI din comuna Petrești și COSTICA I. APOSTU, din Păncești Bacău, PE­TRE TARABOANȚA din Brusturi-Tg. Neamț. Din activitatea sfaturilor populare Cetățeanul în audientă A devenit obișnuit ca aproape zilnic la sediile organelor lo­cale ale puterii de stat să fie intîlniți diverși cetățeni avînd de rezolvat probleme personale sau obștești. In acest scop ei solicită audiențe in dorința ca problema ce-i interesează să fie rezolvată operativ , prin viu grai putind expli­ca mai detaliat decît în scris doleanțele, motivele ce-i determină să grăbească rezolvarea lor. Președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare co­munale, vicepreședinții și secretarii sfaturilor populare orășe­nești și raionale se străduiesc, în marea lor majoritate, de a-și planifica cît mai judicios timpul pe zile și ore în așa fel, incit în audiență să fie primiți un număr sporit de cetățeni. Un spri­jin prețios în mai buna organizare a audiențelor îl constituie recentul Decret al Consiliului de Stat care legiferează dreptul la audiențe al cetățenilor, stabilește termenul de rezolvare a problemelor solicitate cît și obligația comitetelor executive ale sfaturilor populare de a acorda o atenție deosebită problemelor ridicate de cetățeni cu ocazia audiențelor. In cele ce urmează vom căuta să scoatem în evidență felul cum sunt ținute audiențele la sfaturile populare raional și oră­șenesc Tg. Ocna. Spre identificare vom arunca o privire re­trospectivă și vom lua drept punct de plecare începutul aces­tui an. In primul semestru — răspunde la întrebările noastre ȘTEFAN TOMA, secretarul sfatului popular raional — au fost primiți în audien­ță peste 150 cetățeni. Problemele de rezolvat au fost diferite: fie de in­teres personal fie obștesc... Desigur, ori într-un caz, ori într-altul, aces­tora li s-a acordat atenția cuvenită. Audientele sînt ținute, bineînțeles, atît de președinte, vicepreședinți cit și de către secretarul comitetului e­­xecutiv. Avem afișat programul de audiente și se respectă... Intr-adevăr cele relatate cores­pund în mare parte realității. Spun în mare parte, deoarece aceste răs­punsuri supuse la o confruntare cu situația de fapt nu rezistă în tota­litate, ieșind la iveală o serie de ca­rente asupra cărora Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular raional Tg. Ocna va trebui să mediteze cu mai mult simț al răspunderii. Să exemplificăm: este adevărat, de pildă, că programul de audiențe este afișat. Dar de ce numai la se­diu ? Cum pot cunoaște, bunăoară, locuitorii satelor cînd anume să vină în audiență la un tovarăș vicepre­ședinte care răspunde de probleme­le ce îl interesează pe cetățeanul respectiv ? Punem această întrebare deoarece din constatările noastre a reieșit faptul că în comunele Hîrja, Bogdănești, Helegiu și Grozești nici măcar salariații sfaturilor populare comunale nu cunosc cînd anume se țin audiențele la raion. Sînt dese ca­zurile cînd datorită acestui fapt, ce­tățenii din localitățile amintite, pen­tru a reuși să meargă în audiențe la sfatul popular raional, se deplasea­ză de cîte 2-3 ori la Tg. Ocna. O altă situație care face pe solici­tanții de audiențe din raionul Tg. Ocna să-și risipească timpul este și aceea că de multe ori la sfatul popu­lar raional nu se respectă programul afișat la sediu, deoarece unii dintre acești tovarăși planificați să țină au­diențe pleacă pe teren în ziua res­pectivă cu diferite sarcini. Așa s-a întîmplat de exemplu, (și nu este un caz izolat) în zilele de 12-13 iulie a.c. cînd tovarășul vicepreședinte ce răspunde de resortul învățămînt-cul­­tură era plecat pentru mai multe zile la Sibiu din care cauză cetățenii veniți pentru audiențe au făcut cale întoarsă. Operativitatea, răspunderea cu care sînt rezolvate problemele ce­­ sînt ridicate de cetățeni în audien­­­­țe constituie, de asemenea, o pro­blemă căreia trebuie să i se acorde cea mai mare atenție. Se poate spu­ne, pe drept cuvînt, că, cu unele excepții, tovarășii de la sfatul popu­lar raional repartizați să rezolve do­leanțele solicitanților s-au ocupat cu seriozitate de sarcinile ce le-au reve­nit. Cuvinte de apreciere la adresa organului raional al puterii de stat au Dogaru Lita (Bîrsănești), Ilie Hucăr (Dofteana) și mulți alții că­rora operativ li s-au rezolvat proble­mele solicitate. Dar au existat și ex­cepții. Să consemnăm cîteva : TEIE GRCJIȚĂ, Gura Văii: „Am ce­rut sfatului popular local o adeve­rință din care să reiasă că sînt lo­cuitor al acestei comune. Mi s-a tă­răgănat eliberarea acestui act mai bine de 10 zile. Am mers în audien­ță la raion, la tovarășul secretar al comitetului executiv care m-a tri­mis din nou la comună. Am primit adeverința respectivă dar cu prea multă întîrziere...". I. MORARU, Mînăstirea Cașin: „M-am adresat sfatului popular raio­nal cu rugămintea de a-mi elibera o autorizație pentru vînzarea unui te­ren de casă. Am fost și în audiență pentru această problemă. Mi s-a eli­berat, ce-i drept autorizația, dar nu­mai după două săptămîni. Nu se pu­tea oare mai operativ“ ? STELA GLISI, Brătila: „Am soli­citat Sfatului popular Brătila să-mi oficieze căsătoria, bineînțeles după completarea actelor respective. Mi s-a răspuns să vin altă dată. De­oarece am serviciu în Orașul Gheor­­ I. TRIFELCU (Continuare în pag. a 2-a) *

Next