Steagul Roşu, februarie 1967 (Anul 22, nr. 4351-4374)
1967-02-23 / nr. 4370
V 4 y- K T A Kd nou despre investițiile de pe șantierul Termocentralei Borzești (Dl aparține „inițiativa resemnării ”1 a uitării propriilor hotăriri In urmă cu aproape 6 luni, (la 9 decembrie anul trecut), ziarul nostru publica o pagină pe tema pregătirii investițiilor pentru anul 1967. Materialul scotea în relief aspectele negative care dăinuiau atunci pe șantierul de extindere a Termocentralei din Borzești, înlăturarea lor se impunea cu acuitate. Și aceasta, determinată în primul rînd de necesitatea creării tuturor condițiilor pentru punerea în valoare a fondurilor de investiții, destinate anului 1967. Așadar, era de așteptat ca factorii răspunzători de bunul mers al lucrărilor — beneficiar, constructor, montor — să acționeze în așa fel, încît lucrările de pe șantier să se încadreze în grafice chiar din prima lună a anului 1967. Acest lucru însă nu s-a întîmplat. Șantierul energo-construcția a realizat planul lunii ianuarie în proporție de numai 19 la sută. Modul necorespunzător în care s-au desfășurat lucrările intrate în sarcina constructorului este evidențiat și de faptul că realizările lunii ianuarie reprezintă doar 15 la sută din realizările medii lunare din trimestrul IV- 1966. Din situația îndeplinirii planului pe luna ianuarie, reiese de asemenea, că realizările nu au o tendință progresivă. Dimpotrivă, ele scad de la decadă la decadă. Astfel, în prima decadă s-a realizat o producție de 500.000 lei, iar în decada a treia, de numai 162.000 lei. Iar dacă la aceasta adăugăm și faptul că din planul de 4.600.000 lei al lunii februarie, în prima decadă șantierul a realizat o producție de numai 500.000 lei, avem imaginea destul de clară a unei situații care nu este deloc îmbucurătoare. Pașii făcuți înapoi periclitează realizarea planului pe primul trimestru al anului, respectarea termenului stabilit pentru darea în producție a obiectivului în construcție. în primul trimestru, constructorul are sarcina să realizeze o producție echivalentă cu 24 la sută din pianul anual. O va putea realiza în ritmul în care lucrează acum, fără îndoială, nu. De altfel, conducerea șantierului pare să nu-și facă prea multe griji în privința respectării acestei sarcini. Ea este preocupată de a găsi justificări peste justificări care să acopere cauzele reale ce au condus la nerealizarea sarcinilor de plan. Timpul nefavorabil — acesta este după părerea conducerii șantierului motivul neobținerii unor rezultate mai bune. „Am mizat pe o prognoză a vremii mai favorabilă — spunea ing. V. Cristoloveanu, șeful șantierului 4 energo-construcție. Previziunile însă ne-au înșelat". Și cum s-a anticipat un timp mai blând, conducerea șantierului a făcut pregătiri de iarnă pe măsura acestuia. Adică pregătiri care în condiții de timp friguros s-au dovedit necorespunzătoare desfășurării normale a activității. Iată așadar, una din adevăratele cauze ale neîndeplinirii sarcinilor de producție : NEORGANIZAREA. Este aceasta însă singurul fenomen negativ care s-a manifestat în activitatea constructorilor ? Din păcate nu. Iată încă un aspect care nu poate fi trecut cu vederea : timpul de lucru a fost folosit în luna ianuarie în proporție de 75 la sută. Deci este vorba de o utilizare insuficientă a acestuia semnificată și de înregistrarea unui număr mare de absente și învoiri — 7.000 om-zile. Dacă conducerea șantierului, organizațiile de partid și sindicat nu vor întreprinde măsuri menite să pună capăt unei astfel de situații, fără îndoială manifestarea ei va crea mari greutăți și în viitor constructorilor. Nefolosirea integrală a timpului de lucru, absențele și învoirile, fluctuația mare de oameni (în 1966 din 1.500, 1.000 au plecat și tot atîția au venit), au avut drept corespondent, dezorganizarea unor locuri de muncă, folosirea insuficientă a utilajelor, neîndeplinirea lună de lună a normelor de către 20 pînă la 45 la sută din muncitorii în acord și în final un ritm nesatisfăcător de execuție. Conducerea șantierului să manifeste preocupare în egală măsură și pentru organizarea corespunzătoare a lucrărilor. Această problemă se ridică, întrucît au existat unele deficiențe care s-au repercutat nefavorabil asupra activității de șantier. Astfel, au fost neglijate unele lucrări mai puțin productive, dar importante pentru frontul de lucru al montorului. Drept urmare au fost consemnate întîrzieri de 60 pînă la 45 zile, la unele obiective ca turnul de răcire, partea subterană a sălii mașinilor, coșul de fum. De asemenea, constructorul nu acordă suficientă importanță construirii drumurilor, lipsesc unele termene intermediare la nivelul șantierelor ca de altfel și gîndirea de perspectivă în eșalonarea lucrărilor. Nu este rezolvată pe deplin nici problema cadrelor. Șantierului îi lipsesc încă ingineri dar mai ales maiștri, în această direcție, el trebuie să primească un ajutor mai concret din partea întreprinderii energo-construcția. Asta nu înseamnă că este scutit de eforturi pentru găsirea unor cadre locale. Or, cît privește soluționarea problemei, conducerea șantierului a manifestat puțină inițiativă .Urmarea : locuri de muncă cu efective incomplete, urmărirea insuficientă a desfășurării lucrărilor. S-a creat, astfel, un teren propice pentru execuția unor lucrări de calitate necorespunzătoare. S-au turnat, bunăoară, betoane în condiții interzise de normele tehnice la fundații pentru coșul de fum și la grinda podului rulant de la sala mașinilor. S. ISTRATE (Continuare în pag. a II-a) 66 Răsplata muncii Petroliștii de la Schela de extracție Moinești au confirmat încă o dată că în întrecerea socialistă desfășurată între întreprinderile raionului Moinești, ei își păstrează locul de fruntași. Astfel, la conferința sindicală, care a avut loc la clubul „23 August“ din Moinești, lor li s-a înmînat, pentru a 3-a oară consecutiv, diploma de fruntași pe raionul Moinești, iar pentru succesele înregistrate în întrecerea la nivelul regiunii, diploma de evidențiați, acordată de Consiliul regional Bacău al Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România. Este o răsplată ca urmare a muncii depuse de ei în cursul anului 1966, a realizărilor frumoase obținute în activitatea economică. Planul producției globale și marfă a fost realizat în proporție de 101,7 la sută și respectiv 101,2 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 1,9 la sută față de plan și cu 0,9 la sută față de angajamentul luat, iar la prețul de cost economiile realizate însumează peste 2 milioane lei. Locurile de fruntaș pe raion și evidențiat pe regiune sunt bine stabilite pe firmamentul succeselor întregului colectiv al schelei și în special pe ale fruntașilor în întrecerea socialistă. Patru brigăzi de intervenții și reparații solide, două secții de extracție și 265 de muncitori, ingineri și tehnicieni au primit anul acesta diplome și insigne de fruntași în întrecerea socialistă. Citiți în ziarul de azi: 9 Cultură și invățămînt Apărători ai democrației cooperatiste pag. a II-a De la dezilaberat faptul plinitrsm Soții Alexandru, medici la Spitalul din comuna Livezile, raionul Tg. Ocna, într-o clipă de răgaz împreună cu fetița lor. Foto: C. BURSUC Este justificată economic fiecare ZI-MUNCA CONSUMATĂ? La discuția noastră, organizată la sediul cooperativei agricole Horia—Roman, au participat: ALEXANDRU MOCANU, președinte, NICOLAE STANESCU, inginer agronom, CONSTANTIN CRISTEA — contabil șef, precum și brigadierii GHEORGHE TOFAN, ELENA ARUȘTII și VASILE URECHE. Discuția a pornit de la o cifră : 18.500 care reprezintă numărul de zilemuncă cu care a fost depășit devizul stabilit pentru toate lucrările efectuate, în cadrul cooperativei agricole, în cursul anului 1966. Așadar, cum se explică acest consum exagerat de zilemuncă ? ALEXANDRU MOCANU : A fost un an bogat. Și unde sunt roade multe e și muncă mai multă. La grîu, bunăoară, am obținut 2.708 kg la hectar, la porumb 3.240 kg boabe (de pe 655 ha), la sfecla de zahăr 24 tone (de pe 275 ha). E normal ca numărul de zile-muncă, planificat, de pildă, pentru recoltat, să fie depășit, fiindcă a trebuit să recoltăm și să transportăm o recoltă mai mare. Profităm de prezența celor 3 brigadieri și analizăm pe loc consumul de zile-muncă realizat, la fiecare din cele 3 brigăzi. Iată brigada nr. 2, fruntașă pe unitate, condusă de Elena Aruștii. La cultura porumbului (suprafața repartizată brigăzii — 165 hectare), s-au consumat, pentru toate lucrările stabilite, inclusiv pentru recoltat, 9.627 zile-muncă. Dar aici au fost planificate 10.140 zile-muncă, deci s-a realizat o economie de 513 zile-muncă. La sfeclă, în schimb s-a depășit Discuție organizată la C.A.P. Horia devizul, cu circa 400 zile-muncă, pe întreaga brigadă. La aceeași cultură însă, brigada nr. 8 obține o economie de 128 zile-muncă, în carnetul nostru numărul exemplelor solicitate, de la toate cele 4 brigăzi, este mai mare dar o concluzie poate fi trasă și din cele prezentate aici — și anume că depășirile la devizul de lucrări, pentru principalele culturi — porumb și sfeclă de zahăr —■, în ce privește consumul de zilemuncă, nu sînt de mare importanță, ele reprezentînd doar o mică parte din cele 18.500 zile-muncă, înregistrate pe întreaga cooperativă. Atunci, unde au fost folosite acestea ? Care este eficacitatea lor economică ? CONSTANTIN CRISTEA, contabil șef . Un volum important de zile-muncă a fost folosit la lucrările de investiții. Astfel, cu un număr de 3.000 zile-muncă s-au realizat un castel de apă pentru sectorul zootehnic precum și o instalație electrică exterioară — cooperativa evitînd pe această cale cheltuirea unor fonduri de ordinul sutelor de mii de lei. Să scădem deci 3.000 din cele 18.500 zile-muncă. Mai rămîn foarte multe, al căror consum rămîne încă neexplicat. Dar iată că și în zootehnie s-au obținut depășiri de producție — pen C. NANCA (Continuare în pag. a II-a) Ecoul internațional al Răscoalei țărănești din 1907 „Prin amploarea și intensitatea ei, prin revendicările exprimate de masele țăranilor — spune tovarășul Nicolae Ceaușescu în Expunerea la adunarea festivă organizată cu prilejul aniversării a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, răscoala din 1907 a reliefat necesitatea acută a înlăturării relațiilor de producție feudale, a rezolvării problemei agrare în favoarea maselor largi ale țărănimii, a dezvăluit marile energii revoluționare ale țărănimii, reprezentînd cina din paginile glorioase ale luptei sociale a poporului român". Marea răscoală țărănească și-a găsit larg ecou și în presa muncitorească și socialistă internațională a vremii. La 30 martie 1907, ziarul „Vilagszabadság", organul politic al lucrătorilor agricoli din Ungaria, consacra un important articol răscoalei țăranilor din România. După ce făcea un scurt istoric al problemei țărănești din România și explica ce a determinat pe țărani să se răscoale, scoțînd în evidență lipsa acută de pămînt, ziarul consemna că aceleași erau și nevoile țăranilor maghiari și că „...Moșierii noștri nu diferă de cei români și ruși" iar „dacă poporul se reține de la violență, ei, domnii, nu se rețin". O atenție deosebită a acordat răscoalei țăranilor din România ziarul francez „L'Humanité". La 24, 27 și 30 martie 1907 „ Humanité" informa opinia publică franceză asupra evenimentelor din România. In articolul intitulat „Revolta agrară din România. Se masacrează țăranii", publicat la 30 martie 1907, „L'Humanité" dezvăluia campania dusă in România și peste hotare în direcția denaturării caracterului răscoalei țăranilor români și protesta împotriva acestei campanii josnice. Dînd la iveală adevăratele cauze ale răscoalei și adevăratul ei caracter social-economic, prestigiosul ziar francez menționa: „A venit o zi cînd populația țărănească, în sfîrșit, s-a ridicat împotriva apăsătorilor ei. Fie că mizeria a mai crescut, fie pilda țăranilor ruși, propaganda revoluționară, oricare ar fi pricina inițială, a venit o zi în care paharul s-a umplut. Strigătul de răscoală a răsunat prin sate". Pentru a ține cît mai la curent străinătatea cu cele ce se petreceau în România, ziarul „România muncitoare" — organ al mișcării muncitorești din țara noastră — arăta: „Vom duce o campanie în toată regula spre a lumina opinia publică europeană, care trebuie să știe — și va ști — ce face în țara lui guvernul și partidul care îndrăznește să-și dea aere de democrat". (Este vorba de Partidul Național Liberal — n. n.). In august 1907 s-a ținut la Stuttgart Congresul Internaționalei a II-a, la care au participat 886 de delegați, printre care și V. I. Lenin. A participat, de asemenea, o delegație a mișcării muncitorești din România. Congresul de la Stuttgart, la care România era reprezentată pentru prima oară după 1899, a protestat in mod special, împotriva asasinării țăranilor și împotriva prigoanei sălbatice dezlănțuite de guvernanții români, exprimîndu-și totodată solidaritatea cu mișcarea muncitorească din România. In ultima ședință a congresului, prin aclamații, a fost votată în unanimitate o rezoluție prin care, între altele, Biroul Socialist Internațional Prof JEAN CIUTA (Continuare în pag. a IlI-a) Anul XXII Nr. 4370 (5849) | Joi 23 februarie 1967 ! 4 pagini 25 bani ■ ■ mmmmmmmmmmmmmmmmmd CANDIDAȚI AI F.D.P. LA SFAT CU ALEGĂTORII De la vorbe la fapte Vestea că cetățenii din circumscripția electorală nr. 35 din comuna Coțofănești, raionul Adjud, se vor întîlni cu candidatul lor, s-a răspindit de îndată. Vîrstnici și tineri, femei și bărbați, s-au adunat pentru a se sfătui cu lucrătorul de miliție CONSTANTIN RADU, propus să candideze în alegerile de deputați în sfatul popular comunal. Mai mulți vorbitori au făcut bilanțul unor realizări gospodărești. Succesele gospodărești obținute în satele comunei noastre — a spus tovarășul Ioan Croitoru — constituie o mîndrie pentru noi toți. Fiecare am căutat să ne aducem contribuția firească la realizarea de noi obiective gospodărești. Pentru a continua șirul înfăptuirilor, propun să dăm o nouă înfățișare drumului care trece prin circumscripția noastră electorală, să-l amenajăm așa cum trebuie. Participanții la întîlnire au fost întrutotul de acord cu această propunere și au început să-i dea viață, în această privință, candidatul F.D.P. Constantin Radu a cerut și sprijinul comitetului executiv al sfatului popular comunal, care, de fiecare dată, a dat curs inițiativelor prețioase ce au pornit din rîndul cetățenilor. Și la alte întîlniri dintre candidații Frontului Democrației Populare și alegătorii din comuna Coțofănești, s-au discutat multe asemenea aspecte cu caracter gospodăresc. Succesele de pînă acum confirmă hărnicia și priceperea de care dau dovadă țăranii muncitori atunci cînd este vorba de înfrumusețarea satelor în care trăiesc și muncesc. Construirea unui magazin universal, electrificarea satului Tămășoaia, extinderea rețelei electrice în satul Bîlca, construcții social-culturale date în folosință în comuna Coțofănești, ne confirmă faptul că sătenii sunt oameni harnici, cu inițiativă, spirit gospodăresc și răspund de fiecare dată la toate acțiunile organizate de către comitetul executiv al sfatului popular comunal. Pentru întregirea acestui bilanț de înfăptuiri mai amintim : în satul Borșani, se va construi, prin contribuția voluntară a cetățenilor, o nouă școală generală ; valoarea lucrărilor executate în cursul anului trecut, prin munca patriotică a locuitorilor în comuna Coțofănești, se ridică la aproape 130.000 lei iată, așadar, mărturii semnificative care ne întăresc convingerea că șirul realizărilor gospodărești va fi în permanență întregit cu noi lucrări de folos obștesc. Pe temeiul realizărilor de pînă acum Cu cîteva ceasuri mai înainte de a se întîlni cu alegătorii, IOAN BĂLAN, contabilul cooperativei agricole din comuna Stănița, raionul Roman, mai făcu niște calcule în scriptele unității în legătură cu planul financiar pe acest an. în 1967, sarcinile de producție ale cooperativei agricole au sporit și e nevoie de o evidență clară, dar mai cu seamă de o bună previziune, de o gîndire economică profundă asupra posibilităților unității. De treaba aceasta, Ioan Bălan se preocupă zilnic și nu întîmplător oamenii din comună au o deosebită considerație față de el. ★ In casa unui sătean din circumscripție, discuția a pornit firesc, așa cum se înfiripă între gospodari. în întrecerea desfășurată în comună, pentru buna gospodărire și înfrumusețare, cei din circumscripția nr. 10 au izbutit să realizeze unele lucruri frumoase. Aici au fost construite două podețe, o fîntînă, au fost taluzate și amenajate 500 m 1 șanțuri. Și să nu uităm, florile. Aceste realizări se adaugă celor din comună: școala din satul Ghidion, construită prin contribuția cetățenilor, cele 7 km de drumuri comunale și raionale amenajate, construirea a 12 fîntîni și 16 poduri, extinderea spațiilor verzi pe 500 m 1 și amenajarea unui părculeț cu multe flori și în sfîrșit, suma de 252.406 lei (valoarea muncii patriotice pe anul 1966) care sintetizează și argumentează vrednicia celor din Stănița. Toate aceste înfăptuiri gospodărești au fost enumerate și la întîlnirea care a avut loc între candidatul F.D.P. loan Bălan și alegători. Ei s-au sfătuit însă cu acest prilej și asupra lucrurilor care ar mai trebui înfăptuite pentru a înmulți realizările de pînă acum. La întîlnire a vorbit loan C. Maxim care a propus : — Să construim un podeț — pentru ca să ne fie mai ușor la circulația noastră și a căruțelor. Constantin I. Borcea, l-a susținut și a propus și el: — Mai sînt cîteva fîntîni care au trebuință să fie renovate. Ce ziceți, dacă ne-am îngriji și de treaba asta ? Cei de față au aprobat. Și fiecare dintre ei a făgăduit că va lua parte la aceste treburi gospodărești. Iar Ioan Bălan, candidatul, și-a notat aceste propuneri ca și felul cum vor fi duse la îndeplinire, fiind încredințat că pe temeiul realizărilor de pînă acum, cetățenii din circumscripție vor traduce în practică, negreșit, împreună cu candidatul, cele propuse. TUDOR STANCIU în circumscripția electorală nr. 10 din comuna Zănești, raionul Piatra Neamț, e candidat al F.D.P. tovarășul Ioan Nicolau, președintele G.A.P. Iată-1 în fotografie, sfătuindu-se cu cîțiva gospodari din circumscripție asupra alinierii gardurilor și lărgirii uliței. pag. a IV-a „Runda Kennedy“ în criză de timp Sukarno a predat împuternicirile sale generalului Suharno Secvență din emoționantul film românesc „Dacii", care va rula (începînd cu săptămîna viitoare) și în orașul Bacău. ■rin REGIUNE INSTRUIRE CU ȘEFII DE BRIGADĂ La Adjud, s-a încheiat instruirea de trei zile a șefilor brigăzilor de tractoare aparținînd stațiunilor de mașini și tractoare din sudul regiunii. Cu acest prilej, s-au prezentat și dezbătut sarcinile ce le revin cu privire la organizarea și conducerea brigăzilor pentru reușita campaniei agricole de primăvară, pentru realizarea sarcinilor din planul de stat pe întregul an. „NEÎNCREDERE In foișor" Teatrul de stat din Piatra Neamț, a prezentat ieri (matineu și seara), la Casa de cultură a sindicatelor din Bacău, piesa polițistă în 3 acte a dramaturgului Nelu Tonescu. Regia artistică a acestui spectacol este semnată de Dinu Cernescu. Din distribuție au făcut parte actorii: George Popa Mirea (Profesorul), Marga Pavlidis (Maria), Ion Bog (El), Olga Bucătaru (Belous), Dionisie Vitcu și alții. Pentru plăcutul spectacol, interpreții au primit din partea publicului sincere aplauze. Actorii pietreni vor prezenta cu aceeași piesă, încă două spectacole, astăzi la orele 17 și respectiv 20. I ■