Steagul Roşu, octombrie 1969 (Anul 24, nr. 5178-5203)
1969-10-18 / nr. 5193
V M Porumbul grabnic in hambare, minimi mb C. A.P. Scorțeni a încheiat recoltatul porumbului Baza furajeră se asigură acum! La C.A.P. Sascut-Tîrg însilozatul este o lucrare facultativă ? Pentru majoritatea lucrătorilor din sectoarele zootehnice greutățile din iarna trecută în furajarea animalelor au constituit o adevărată lecție. Urmările negative provocate de lipsa nutrețurilor se pot vedea și în prezent în mai toate cooperativele agricole, oglindite fiind în producțiile de lapte mult prea scăzute față de actualele condiții; în acest an însă, regimul pluviometric a favorizat o dezvoltare abundentă a tuturor plantelor de nutreț, existînd mari posibilități în asigurarea bazei furajere. Cooperativele agricole în care există preocupare din partea consiliilor de conducere, rezultatele sunt pe măsura așteptărilor. Astfel, pe lângă adunatul și depozitatul furajelor rezultate din culturile cu această destinație, în multe cooperative agricole de producție s-a mers pe linia folosirii și a altor resurse, în special pentru însilozare, cum ar fi coletele și frunzele de sfeclă, capitulele de floarea-soarelui, diferite resturi de la grădinile de legume, coconi de porumb și altele. Aceasta a creat posibilitatea însilozării în unele unități a unor cantități de furaje mult peste nivelul prevederilor. La C.A.P. Orbeni, de exemplu, după cum spunea inginerul Cornel Lazăr, planul la însilozări a fost depășit cu circa 400 tone, ceea ce va asigura o furajare abundentă a animalelor pe tot timpul iernii. La C.A.P. Sascut-Sat, deși sunt asigurate cu prisosință fibroasele și grosierele necesare, însilozatul constituie una din preocupările de seamă ale membrilor cooperatori. Președintele cooperativei, Grigore Mihu, spunea: „ Pînă în prezent am însilozat aproape 700 tone nutrețuri față de 500 tone cît ne-am prevăzut. Acțiunea însă continuă. Avem importante cantități de frunze și colete de sfeclă, furaj valoros care nu trebuie să se piardă. Apreciem că vom mai însiloza încă cel puțin 100 tone. Animalele sunt bune, vacile s-au refăcut, dar cu toate acestea producția de lapte nu este la nivelul condițiilor de care dispunem. După cum aprecia specialistul unității, inginerul Cornel Țarălungă, una din cauzele rămînerii în urmă la producția de lapte este nerealizarea planului de montă și fătări, acesta fiind influențat de(Continuare în pag., a II-a) Ieri, membrii C.A.P. Scorțeni au încheiat recoltatul porumbului pe întreaga suprafață cultivată. în aceste zile, toate atelajele sunt mobilizate numai la transportul producției și eliberarea terenului în vederea executării toamnă. ogoarelor de 1 C.A.PIN CARE PLANUL LA ÎNSILOZARE A FOST DEPĂȘIT: DAMIENEȘTI, NEGRI, BEREȘTI-BISTRIȚA, SAUCEȘTI, PÂNCEȘTI. C.A.PRIN CARE PÎNĂ LA DATA DE 16 OCTOMBRIE ÎNSILOZATUL NU începuse” SOLONȚ — președinte N. Matei, BUCȘEȘTI — președinte C. Buburuz, TĂVĂDAREȘTI — președinte C. Hîncu, BURDUSACI — președinte C. Bozga, RĂCHITOASA — președinte Vintilă Anastasie, VIFORENI — președinte Ștefan Bontaș, LIPOVA — președinte Gh. Bucur, GODINEȘTI — președinte Gh. Laghin. Ce așteaptă consiliile de conducere ? DE-ALE LUI PÂCALĂ... Dacă Păcală, personajul literar cunoscut din Scrisoarea a XII-a de C. Negruzzi, din basmul lui I. Slavici, din opera lui P. Dulfu, din variantele folclorice ori din dramatizarea concetățeanului nostru, Mureș Covătaru, ne amuză, ne desfată, în schimb Păcală, personajul real, înregistrat sub diverse nume la starea civilă, omul de Constantin CĂLIN care suge din nervii noștri zi de zi, ne-aduce într-o stare vecină cu mînia. Geniul acestui Păcală, semenul nostru, e, de asemenea, păcălitura, farsa. Cînd Păcală se ipostaziază în dispecer la întreprinderea de rețele electrice, poți fi sigur că luminile de aliniament vor arde ziua în amiaza mare (cum am văzut, în două rînduri, pe strada Războieni, în ultima săptămînă din septembrie) și vor fi oarbe noaptea (faptul a devenit obișnuință pe Calea Mărășești), că radioul și „televizorul ți se vor opri tocmai în momentul în care o emisiune te pasionează, că — grăbit fiind — vei rămîne în lift între două nivele, pînă niște binevoitori te vor ridica prin forța manuală. Lucrînd la I.C.B., Păcală se va distra făcînd să irumpă într-un spectacol trist jeturile artezienelor din fața Consiliului popular județean și din Parcul Libertății, într-o zi mohorîtă, ploioasă (cum a fost cea din 2 oc (Continuare în pag. a II-a) 8ț ■ m ■ [UNK] [UNK] [UNK]m ■aa aaaa l Metodă originală de construcții cu o productivitate ridicată Inginerii Aurel Ruset și Lică Avram, de la Trustul de construcții din Bacău, împreună cu inginerul Gheorghe Damian,, de la I.N.C.E.R.C. București, au elaborat metodă originală de o construcție a clădirilor social-culturale, al cărui efect constă în reducerea duratei de execuție de peste 3 ori și în creșterea productivității muncii cu 30 la sută. Noua metodă se bazează pe industrializarea lucrărilor la părțile interioare ale clădirilor, unde se înlocuiesc zidurile portante din cărămidă cu diafragme de beton de 15 cm grosime, turnate direct pe șantier în cofraje plane. De asemenea, elementele planșeului — cum ar fi centurile exterioare, grinzile și planurile drepte — sunt executate prefabricat, într-un ingenios sistem de îmbinări verticale și orizontale. O școală cu 16 săli de clasă — situată în noul cartier Cornișa Bistrița II — a fost construită prin această metodă în numai două luni, față de 6-7 luni cît ar fi durat conform tehnologiilor cunoscute. Metoda mai are avantajul că elimină lucrările umede în procesul de construcție, fapt ce s-a materializat în economisirea a peste 100.000 lei numai la această clădire. Specialiștii apreciază că metoda va putea fi extinsă la toate tipurile de clădiri, în special pe șantierele construcțiilor de locuințe. Tehnologia stabilită de constructorii din Bacău se bucură de aprecieri elogioase și de interesul deosebit al specialiștilor. CC.** ?I•8i 8 Vizita în India a tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU si ION GHEORGHE MAURER BANGALORE 17. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit : Președintele Consiliului de Sat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cît mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanatb. Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Weerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură, în timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prietenia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. Pagina a lll-a Evaluarea producției de cartofi s-a făcut din birou. Relațiile între producător și beneficiar sunt, în genere, normalizate cu anticipație prin contractele ce se încheie — acte care angajează ambele părți. După cum se știe pentru cooperativele agricole de producție, sursa principală a veniturilor bănești o constituie vînzarea produselor către organizațiile comerciale — pe bază de contracte. .Fără a intra în mecanismul complex al întocmirilor, al drepturilor și obligațiilor ambelor părți contractante, vrem să ne referim, în rîndurile de mai jos, asupra modului cum sunt onorate aceste contracte de către cooperativele agricole. De la I.S.P. aflăm că cele mai multe dintre cooperative nu-și pot acoperi cantitățile contractate inițial — cauza fiind, mai peste tot, producția mai mică realizată în comparație cu cea planificată. Cunoscîndu-se din vreme acest lucru, în luna august s-a făcut evaluarea producției de cartofi, acțiune pe baza căreia contractele au suferit unele modificări. întrucit recoltatul la această cultură este practic încheiat, am întreprins un raid prin citeva cooperative cu scopul de a vedea în ce măsură se achită unitățile de obligațiile asumate prin contracte și în special la capitolul cartofi. De la început facem precizarea că în multe cooperative, evaluarea producției — făcută în luna august — nu corespunde deloc. Astfel, la C.A.P. Ițești, în loc de 14.225 kg producție evaluată s-au recoltat doar 7.000 kg cartofi la hectar, la C.A.P. Berești-Bistrița producția evaluată — 12.400 kg,— recoltat 8.900 kg, la C.A.P. Filipești - 16.000 kg și s-au recoltat doar 8.100 kg. Cum s-au făcut evaluările nu știm ! Probabil stînd la birou. Inginerul Mihail Mihalaș, de la C.A.P. Itești, ne-a spus că 7.000 kg cartofi e producția realizată după ce s-a făcut sortarea, operație la care au căzut circa 3.000 kg la hectar, fiind mânați. Admițînd și aceste 3.000 kg, tot rămîne un semn de întrebare , unde este diferența de 4.225 kg pina la 14.225 kg cît se evaluase ? Grav ni se pare însă faptul că nu e un simplu caz, ci mai multe, la T. DUDAU (Continuare în pag. a II-a) La Bacău înființarea Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Conferința Națională a P.C.N. din decembrie 1867 printre numeroasele probleme abordate, a cuprins și măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea organizării și conducerii ramurilor producției materiale, măsuri ce au fost confirmate intrutotul de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. In conformitate cu noile cerințe ale ridicării economiei naționale la nivelul cerut de actuala revoluție tehnico-științifică și de ridicare a economiei țării pe o treaptă de dezvoltare superioară, partidul și statul nostru acordă o atenție deosebită perfecționării structurii organizatorice a aparatului de producție și circulație, atribuind unităților economice autonomie, atribuții și drepturi sporite în folosirea mijloacelor materiale și financiare in scopul creșterii și ridicării continue a producției de bunuri materiale. Traducind în fapt aceste măsuri, in ziua de 17 octombrie a.c. a avut loc la Bacău constituirea Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului care cuprinde întreprinderile forestiere Agăș, Comănești, Bacău și din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, complexele pentru industrializarea lemnului de la Comănești și Bacău. La acest eveniment de constituire a combinatului a luat parte tovarășul ing. Radu Manoliu, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., tovarășul ing. Gheorghe Caisan, director în Ministerul Industriei Lemnului, conducători și salariați ai întreprinderilor componente. In funcția de director general și președinte al consiliului de administrație a fost numit tovarășul ing. Ion Croitoru, care a arătat în cuvîntul său însemnătatea pe care o prezintă pentru industria lemnului constituirea acestui combinat industrial, ce va favoriza utilizarea la un nivel superior a mijloacelor de producție, a forței de muncă, a întregului potențial din întreprinderile componente. In încheierea ședinței, tov. ing. Radu Manoliu, secretar al Comitetului județean de partid a scos în evidență atribuțiile deosebit de însemnate ce revin consiliului de administrație al combinatului și a făcut o serie de recomandări pentru organizarea temeinică și judicioasă a întregii activități, astfel incit sarcinile de plan să fie realizate ritmic și integral. Deschiderea cursurilor universității serele de marxism-leninism Zilele acestea s-au deschis cursurile universității serale de marxism-leninism din municipiile Bacău și Gheorghe Gheorghiu- Dej. In cuvîntul de deschidere a cursurilor, tovarășul Emil Donici, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., membru al Biroului Comitetului județean Bacău al P.C.R. și tovarășul Vasile Rusu, secretar al Comitetului municipal Gheorghe Gheorghiu- Dej al P.C.R. au subliniat sarcinile ce revin studenților pentru însușirea temeinică a documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. în noul an de învățămînt. La prima lecția din programa universității băcăuane, tovarășul Valerian Ghineț, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. a vorbit despre „înalta valoare teoretică și necesitatea însușirii profunde conținutului documenatelor Congresului al X- lea al partidului“. In Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, la deschiderea cursurilor, filialei universității serale de marxism-leninism, cei peste 200 de studenți au audiat expunerea „Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, obiectiv fundamental în perioada anilor 1971—1980, lărgirea și perfecționarea tehnico-materiale bazei socialismului în etapa actuală“, susținută de tovarășul Victor Enășoae, șeful secției propagandă a Comitetului județean Bacău al P.C.R. Scurt bilanț al întrecerii patriotice pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților Rodul HĂRNICIEI ■ prin realizarea unui volum de lucrări ȘI OBIECTIVE în valoare de peste 117 MILIOANE LEI. ANGAJAMENTUL ANUAL A FOST DEPĂȘIT CU 17 MILIOANE LEI. ■ PE PRIMUL PLAN, ÎMBINAREA UTILULUI cu Frumosul. ■ în municipiile și ORAȘELE JUDEȚULUI AU FOST ÎNFĂPTUITE OBIECTIVE EDILITAR-GOSPODĂREȘTI ÎN VALOARE DE PESTE 62 MILIOANE LEL M GRIJA PENTRU CENTRUL CIVIC AL COMUNELOR N-A ÎNSEMNAT NEGLIJAREA REALIZĂRILOR DIN SATELE COMPONENTE. SCHEMA SUCCESULUI REZIDĂ ÎN UNIREA EFORTURILOR ȘI INIȚIATIVELOR CETĂȚENILOR. întrecerea patriotică între orașe și între comune pentru buna gospodărire și înfrumusețare — devenită o acțiune tradițională de largă popularitate — capătă an de an noi dimensiuni. Tot mai frumoase și mai bine gospodărite sînt așezările, urbane și rurale, datorită participării în masă a cetățenilor la continua înfrumusețare a localităților în care trăiesc și muncesc. în fiecare an, masele largi de cetățeni de la orașe și sate se alătură, conjugîndu-se, efortului făcut de stat privind realizarea unor obiective social-culturale. Prin contribuția voluntarpatriotică a locuitorilor se realizează diferite obiective de interes obștesc inițiate de comitetele executive ale consiliilor populare, deputați, ori de către cetățenii înșiși, în județul nostru, bilanțul făcut recent privind realizările prin muncă patriotică, relevă faptul că angajamentull luat de Consiliul popular județean Bacău, ca răspuns la chemarea la întrecere făcută de Consiliul popular județean Galați, a fost îndeplinit în proporție de 117 la sută. Datorită participării plenare a maselor largi, la toate lucrările prevăzute și a sprijinului permanent și concret dat de comitetele executive ale consiliilor populare, de deputați, de organizațiile de masă și obștești în cadrul întrecerii patriotice pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților din județul nostru s-au realizat obiective în valoare de 117.075.000 lei. Astfel, au fost construite noi străzi în suprafață de 26.200 mp, s-au construit 57.485 mp trotuare, (din care peste 34.000 mp în comunele județului situate pe traseele turistice), au fost reparate 1.091.755 mp străzi și trotuare. S-au construit peste 105 km drumuri, au fost întreținuți în stare de practicabilitate 1.154 km de drumuri, s-au construit 5,4 km poduri de interes local și s-au reparat alți 11 km de poduri, în mod deosebit trebuie menționată întreținerea în bune condiții a suprafeței de 616 ha de parcuri, spații și zone verzi , amenajarea și extinderea suprafețelor de spații și zone verzi cu încă 141 ha, plantarea a 262.583 arbori, arbuști , ornamentali pomi fructiferi. Tot cu participașirea largă a cetățenilor au fost construite și reparate 5.468 de fîntîni și cișmele pentru apă potabilă, între care se evidențiază cișmeaua de la Răcăciuni, fîntînile de la Băcioi și Vîlcele (comuna Corbasca) cele de la Bijghir, Buhoci și Scorțeni, cișmeaua de la Tătărăști, Răchitoasa etc. Totodată au fost amenajate 234 baze sportive, ștranduri, terenuri de joacă pentru solarii, copii, G. MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) i