Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)
1970-09-19 / nr. 5477
Fag. 2 Excursii interne In tradiția Agenției județene de turism Bacău este organizarea în sezonul de toamnă a unor excursii pe Litoral, cu durata de 2 zile. Astfel în 26 și 27 septembrie se organizează o excursie la Mamaia cu un tren special... Participanții au posibilitatea să viziteze toate stațiunile de pe Litoral și obiectivele turistice din orașul Constanța. înscrierile se fac la colaboratorii Agenției județene de turism din întreprinderi și instituții și la sediul Agenției O.N.T. • în ziua de 13 octombrie se va inaugura prima ediție a „Tîrgului” international București“ — eveniment deosebit în viața economică și comercială a țării noastre. Cele 26 țări participante vor expune produse din industria constructoare de mașini, în principal, mașini unelte, produseale Industriei electronice și electrotehnice, ale industriei lemnului și industriei ușoare. Tîrgul va prilejui vizitatorilor români și străini o bogată documentare asupra rezultatelor obținute de industria noastră în domeniul construcțiilor de mașini electronice și electrotehnice, precum și din alte domenii. Agenția județeană de turism — Bacău organizează în perioada 13-24 octombrie a.c. — cît este deschis tîrgul — excursii cu durata de o zi cu autocare și cu trenuri speciale. • O dată cu începutul noului an școlar excursiile cu elevii constituie o preocupare importantă a Agenției O.N.T. Bacău, în acest sens a fost întocmit un program de excursii cu durata de 12 zile, pentru vizitarea obiectivelor turistice din cadrul județului și din județele învecinate. Incepînd cu 1 octombrie se acordă reducere de 50 la sută la transportul efectuat cu autocare O.N.T. Odihna și tratament . Începînd cu data de 20 septembrie 1970 amatorii de odihnă la munte își pot petrece concediul și în stațiunile Predeal și Bușteni, de pe Valea Prahovei. Se pot procura bilete cu servicii de cazare și masă, sau numai cazare, pentru o durată de la 5 zile la 12 zile. Se acordă reducere la transportul pe C.F.R., de 50 la sută. • De asemenea, începînd cu aceeași dată, se pot procura bilete pentru odihnă și tratament în stațiunile Borsec și Tușnari. Excursii externe lui Petrecerea revelio nueste o problemă foarte discutată, înainte de sosirea noului an. Dar cum gospodarul ban își pregătește vara sanie, vă puteți înscrie la una din excursiile peste hotare organizate de Agenția O.N.T. Bacău pentru această ocazie. Veți putea petrece astfel un revelion de neuitat în una diin următoarele țări: R. D. Germană, URSS, R. P. Ungară, R. S. Cehoslovacă și R. P. Bulgaria. Ion MACÂIALA Împrejurimile Bacăului Spre „Masa teiului“ Intri un traseu din șoseaua Moinești, unde se poate lăsa autobuzul mai sus de km 6, spre stingă icicolo șoseaua de asfalt e înlocuită, pe o porțiune, cu piatră cubică și șoferii sînt obligați să frîneze nervos. De ești cu autoturismul, după o coborire scurtă, treci Trebeșul prin vad și drumul te duce de la sine. Traseul poate începe și mai jos, din dreptul Consiliului popular Mărgineni, trecind Trebeșul pe pod de lemn, drumurile intilnindu-se după vre-o 3 km. Parcurgi capătul de sus al comunei Mărgineni, cu case noi, inimoase, modernizate In culori vii, inscriind și du-te fără să știi în drumul forestier, dar și în viața nouă a satului. După troița și cabana forestieră drumul, părăsind satul, merge singur pe sub liziera pădurii fragmentată, ici-colo, de bolta vreunui pin. Parcurgem 5 km de peisaj aproape uniform. Doar înlocuirea viilor de pe coaste cu pădurea comunală, tufoasă, pe versantul drept al văii Secătura, câteva pajiști, prundișuri și turme, schimbă ambianța. La un pod, părăsim drumul forestier care continuă drept înainte pe valea Secătura, pierzindu-se intr-unul de căruțe, ce trece pădurea spre satul Răchitiș. Drumul este folosit foarte des de localnici cu acces (timp de 2 ore, din Bacău) evitînd ocolirea prin Tescani. Folosim ramificația drumului forestier ce se desprinde spre stingă infundindu-se după 1 km, in Pîrlul Oii. După 200 m o luăm la dreapta, pe un drum de căruțe în curbe foarte prietenoase, sau la al doilea semn de curbă, urcăm circa 15 minute pe o potecă ce se pierde într-o dumbravă de stejar prin locuri necunoscute turiștilor. Aici, proaspetele culcușuri de căprioare, sunt ascunse de plicuri de lucerna sălbatică. Rugii de mure iți reduc forța pașilor și te crezi priáii de primejdii. Se aud croncănituri de păsări uriașe, aduse de vînt, la răspîntii de toamnă. Imaginea trunchiurilor răsturnate iți accentuează teama. Este doar o impresie! Iată borna 75 Înconjurată, vai !, de pălăria șarpelui, o ciupercă otrăvitoare ! Suntem la punctul Stejarul Roșu. Dacă mergem tot spre dreapta (cca. 100 m), spre buza versantului, însoțind șopiile sfioase ce se ascund sub fragii vii pină-n toamnă, dăm de imaginea Bacăului. Stăpînești văzduhul in priviri de vultur. Și pleșuv de ginduri cotidiene îți umpli pieptul cu aer binecuvîntat de natură. Ce falnic și aproape e orașul drag, de aici, din grumazul dealului Căpățina. Revii la borna 75 și mergi mai departe cca. 300 m la punctul numit „Masa teiului“. O adevărată răsplatie turistică unde se împreună 7 poteti și un loc de popas, oarecum civilizat, in singurătatea pădurii. Așezîndu-te, la masă, pe bancă, cu spatele la Teiul — cel mai bătrin respiri mireasma pădurii și visezi. Victor VOINEA AUTOMOBILISTULUI Revista „Autoturism" 'Absolut din întâmplare am remarcat, cu surprindere, că șoferii amatori nu consultă propria lor revistă de specialitate din care ar avea de învățat cite ceva, prin părțile esențiale. Este vorba de revista Auto— turism editată de Automobil Clubul Român. Cît despre profesioniștii volanului, aceiași recunoscuți ai Basculantelor care te împroașcă pe cele mai pure șosele cu cel mai negru noroi, nu cred să fi auzit de existența ei. Eventualele excepții nu fac decît să confirme constatarea noastră dezolantă. Există apoi o altă categorie de profesioniști care consideră că știu totul, deși condițiile actuale ale circulației se complică mereu devenind uneori de-a dreptul problematice. Punerea în acord a acestora cu circulația modernizată devine o necesitate imperioasă. Dar ca amator nu-mi permit să dau sfaturi, deși, vă rog să mă credeți, unii dintre noi cunosc mai bine caracteristicile de funcționare ale motoarelor moderne decît profesioniști. Dar să ne reîntoarcem la revista, noastră pe care trebuie s-o apreciem și s-o elogiem pentru efortai la face,pentru dezvoltarea auto snow Beantistul în România. Subliniez încă o dată că ea se adresează tuturor categoriilor de conducători auto, per un ton profesional, elevat. Nu mai vorbesc, despre marele ajutor ce-i dă neinitiaților. Pentru aceștia, zic. Autoturismul este o adevărată mană cerească. Stilul de prezentare este doct sau la îndemîna oricui, informativ, se dau indicații prețioase tehnice și mecanice, sau de conducere. Una din problemele remarcabile puse stringent, cu luciditate, este și marea responsabilitate, ași zice, socială, a omului aflat la volan, o încercare de definire a legăturii directe șofer— mașină. Și multe altele. Pentru că trebuie s-o recunoaștem deschis, ne comportăm în mașinile noastre asemeni pietonilor pe trotuare. Altele sunt însă pericolele. Multiplicarea forței, cînd apăsam pe accelerator, ne dă sentimentul unei puteri enorme care trezește în noi complexe de superioritate. Și nu e bine. Aceste rînduri vor să fie un sincer îndemn la lectură a Auto-turismului. Va fi numai în folosul nostru. Ovizflu GENARU ■M M ni EAGUL KOŇ i Excursioniști pe lacul Bicaz. Acordarea concediului de odihnă redus la durata minimă In ultimul timp mai mulți angajați s-au adresat redacției ziarului nostru cerînd relații în legătură cu modul în care se acordă concediul de odihnă redus la durata minimă pe primii doi ani după desfacerea contractului de muncă în baza art. 19 și lit. E din Codul muncii (respectiv art. 13, lit. E din legea 1/1970). In legătură cu această problemă, dăm următorul răspuns : Codul muncii prevede la art. 19 că se poate desface contractul de muncă pe durata nedeterminată, din inițiativa angajatului cu un preaviz de 12 zile lucrătoare, iar la 20 lit. E (în vigoare pînă la 26 martie 1970) angajatului ce încalcă în mod sistematic obligațiile sale de muncă sau săvirșește o singură abatere pentru care legea prevede în mod expres sancțiunea disciplinară a desfacerii contractului demuncă, de asemenea, prin art. 13 lit. E din legea 1/1970 (în vigoare de la 26 martie 1970) desfacerea disciplinară a contractului de muncă în cazul încălcării cu vinovăție de către salariați, indiferent, de funcția.,,, ce o ocupă, a obligațiilor lor de muncă, inclusiv a normelor de comportare. In art. 11 al legii 26/1967 privind concediul de odihnă al angajaților Se prevede că și angajații care, după intrarea în vigoare a acestei legi (1 ianuarie 1963), au încetat activitatea în urma desfacerii contractului de muncă în temeiul art. 19 și 20 lit. E din legea 1/1970 (după data de 26 martie 1970) primesc în primii doi ani după reîncadrare concediul de odihnă redus la durata minimă, care este de 15 zile lucrătoare. In anii următori ei vor primi concediul corespunzător vechimii pe care o au în muncă. Această măsură nu se aplică însă angajaților cărora deși li s-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 19, își mențin vechimea neîntreruptă în muncă în urma încadrării în termen de 90 zile, situații ce pot fi atunci cînd : • angajatul a încetat activitatea (din cauza slării sănătății, constatată prin certificat medical, care a făcut necesară schimbarea locului de muncă, iar unitatea nu i-a putut oferi un post corespunzător. • unul din soți îl urmează pe celălalt, care a fost transferat în interesul serviciului sau mutat împreună cu unitatea în altă localitate, a fost trimis in misiune permanentă în străinătate sau să lucreze într-o organizație internațională (anterior datei de 26 martie 1970 se va ține seama de prevederile art. 133/1 lit . alin. 2 din Codul muncii). • salariata încetează activitatea fiind gravidă sau pentru a-și crește un copil pînă la vîrsta de șapte ani. în aceste cazuri concediul de odihnă se acordă în funcție de vechimea în muncă, acesta fiind proporțional cu lunile cuprinse de la data reîncadrării pînă la sfîrșitul anului calendaristic în curs. Atunci cînd desfacerea contractului de muncă în baza art.9 din Codul muncii are loc în alte condiții decît cele arătate mai sus, vechimea în muncă fiind întreruptă angajatul va avea dreptul la primul concediu de odihnă după împlinirea unei vechimi neîntrerupte de 11 luni. In această situație angajatul va primi în primii doi ani concediul redus la durata minimă de 15 zile lucrătoare. S-a pus întrebarea, destul de des, cum se stabilesc cei doi ani de la reîncadrare, în care angajatul beneficiază de concediu redus. Exemplu, dacă unui angajat i s-a desfăcut contractul de muncă în baza art. 13., lit. E, din legea în 1970 la 21 aprilie 1970, și s-a reîncadrat în muncă la 15 iulie 1970. Acesta va primi concediul redus, la durata minimă pe perioada 15 iulie—31 decembrie 1970, precum și pe anii calendaristici 1971 și 1972 în întregime, și numai începînd cu anul 1973 va putea beneficia de concediul de odihnă în raport de întreaga vechime pe care o are în muncă. Legea prevede că vor primi concediul redus în același mod și angajații cărora li se desface contractul de muncă potrivit art. 20 lit . și G din Codul muncii. Din cele arătate mai sus se desprinde concluzia pentru angajații în cauză că, prin desfacerea contractului de muncă în condițiile arătate, sînt dezavantajați pierzîndu-și din dreptul de concediu timp de doi ani o durată ce poate ajunge pînă la 9 zile.De asemenea, unitățile au obligația ca prin serviciul de resort să urmărească cu atenție modul în care li s-a desfăcut contractul de muncă noilor angajați la unitățile de la care au plecat, pentru a nu li se acorda acestora drepturi de concediu necuvenite.I . IANCU, șeful Serviciului raporturi de muncă din Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale — Bacău Consultație juridică Luntrea de papirus (Urmare din pag. I) va la pescuit și transportul mărfurilor. In romanul captivant al istoriei universale relatările despre luntrea din tulpini de trestie constituie un fir conducător care duce la dezvăluirea unor mărturii prețioase despre legăturile dintre civilizațiile antice. Cînd, cu un an în urmă, a trebuit să părăsesc Ra I în apropiere de insulele Barbados, pe adresa mea au sosit sute de scrisori de la prieteni necunoscuți care doreau să mă ajute cu sfaturi, explicații, informații ; multe dintre ele mi-au fost foarte folositoare, într-una din scrisori mi se spunea : „Știți că constructorii ambarcațiunilor din Mediterană, așa cum se spune în Vechiul Testament, foloseau bitumul pentru a face impermeabil corpul navei ? Bitumul a fost folosit și de Noe cînd și-a construit arca; cu bitum a impregnat mama lui Moise pluta din nuiele de papirus în care și-a pus fiul și i-a dat drumul pe Nil“. Un istoric egiptean mi-a comunicat : „Eratostene susținea că luntrile din papirus cu catarge au ajuns pînă în Ceylon și în delta Gangelui. Această afirmație aparține lui Pliniu“. Un fizician din arhipelagul Indiilor de vest mi-a spus : „Cu câțiva ani în urmă am făcut niște descoperiri pe litoralul insulei Martinica, în apropiere de locul unde a eșuat Ra I, și am descoperit o monedă veche. Institutul numismatic din Paris mi-a confirmat că este o veche monedă egipteană aparținînd perioadei dinastiei Ptolemeilor“. în sfîrșit, un operator de film italian își scria: „Luntrile din trestie se folosesc și în prezent în Sardinia“. Aceasta a fost ultima informație care s-a dovedit deosebit de interesantă pentru mine. Atunci, împreună cu italianul Carlo Mauri care a luat parte la prima expediție Ra, am plecat în Sardinia la pescarii din Oristano, unde am zărit, surprinși, la mal, zeci de luntre din trestie, foarte asemănătoare cu cele pe care le văzusem de-a lungul Nilului și pe litoralul Perului. Cîteva dintre bărci aveau cîte o pereche de vîsle iar pescarii mi-au spus că în larg se simt foarte comod în preistoricele lor bărci. In orice caz, spuneau că pentru nimic în lume nu le-ar schimba cu altele, numai aceste bărci ușoare pot pluti la apă mică, foarte bogată în pește. (Va urma) Casa județeană a creației popularei BACĂU ORGANIZEAZĂ în cinstea celei de-a 50-a aniversări a P.C . Concurs de creație literara pentru următoarele genuri: — POEZIE (ciclu din minimum 4 poezii) — MONTAJE LITERARE — PIESE DE TEATRU INTR-UN ACT La concurs se primesc: — lucrări inspirate din istoria poporului nostru, din lupta eroică a comuniștilor pentru libertate, dreptate socială și independență națională, pentru triumful revoluției socialiste, — lucrări care să evidențieze, prin mijloace artistice specifice, cuceririle revoluționare dobîndite de poporul nostru sub conducerea partidului, pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Lucrările vor trebui să fie inedite. Pentru cele mai valoroase lucrări prezentate în concurs se vor acorda următoarele premii : PENTRU POEZIE — un premiu I — 1.000 lei — un premiu II — 800 lei — un premiu III — 600 lei PENTRU MONTAJE LITERARE — un premiu I — 2.500 lei — un premiu II — 2.000 lei — un premiu III — 1.500 lei PENTRU PIESE DE TEATRU ÎNTR-UN ACT — un premiu I — 4.000 lei — un premiu II — 3.000 lei — un premiu III — 2.000 lei ș. La concurs pot participa creatori din județul Bacău, cu excesmembrilor Uniunii Scriitorilor. Lucrările vor fi dactilografiate și expediate pe adresa Casa județeană a creației populare Bacău, strada Războieni nr. 6, cu mențiunea „Pentru concurs“ și vor fi semnate cu un motto. Plicului cu lucrările i se va anexa un alt plic cu același moto care va conține numele și adresa autorului. Termenul de predare a lucrărilor este 1 decembrie 1970. Rezultatele vor fi comunicate in presă. Cine păzește paznicii? Cine se mai poate gîndi că înșiși paznicii trebuiesc păziți — iși vor zice poate cei din conducerea Fabricii de postav Buhuși. Sigur, nimeni nu poate spune că Fabrica din Buhuși trebuie să-și asigure paznici pentru a-i supraveghea pe... paznici. Dar nici să-i lase de capul lor, așteptînd numai controlul celor care i-au mtrat sau a organelor de miliție. Fănică Gheorghe, din paza civilă contractuală Buhuși a fost repartizat la Fabrica de postav în 1969. Profitînd de lipsa oricărui control, s-a dedat la însușirea de bunuri din avutul obștesc. A reușit astfel, intr-un timp destul de scurt să sustragă o importantă cantitate de lină, cupoane de stofă etc. La percheziția făcută de organele de miliție, s-au găsit la domiciliul său 52 gheme de lină de diferite culori, 4 scule de lină, 23 flanele tot de lină, 36 mîneci de flanele, 21 căciuli de lună, 98 fulare și altele. Și iată-1 în fața justiției, își recunoaște faptele și descrie metodele folosite în sustragere : „Mă bucuram de mare încredere din partea conducerii. Eram doar paznic ! La un moment dat, conducerea mi-a permis ca pe timp de iarnă să port o flanea. O schimbam cînd se uza, dar mă îmbrăcam cu două. în acest fel am sustras flanele“. De remarcat că, de fapt „autorul" nu schimba flanelele cind se uzau, ci atunci cînd dorea să sustragă. — Dar fularele, sculele de lună, cupoanele de stofă, cum au fost sustrase ? In fata instanței, F. Gheorghe, răspunde : — Făcîndu-mă că-i supraveghez pe alții. Aveam cale liberă. Eram doar paznic! Se pronunță sentința — 2 ani și 6 luni închisoare. Din paznic a devenit păzit. De unde se vede că pentru fiecare paznic se poate găsi unul, dacă e nevoie. Și încă unul bun. In scopuri deloc științifice!... In scopul unor cercetări științifice, în cursul anului 1962 Oficiul pentru fond funciar, gospodărirea apelor și îmbunătățiri funciare Bacău, a instalat la punctul denumit „Fîntina popii", pe raza comunei Orbeni, un observator geodezic. Cheltuielile ocazionate cu instalarea lui au trecut peste 2200 lei. Timp de peste 7 ani, oamenii din împrejurimi, obișnuiți cu această construcție piramidală, căutau la ea cu privirile pline de respect. Și iata că intr-o dimineață observatorul dispăruse. Ce s-o fi întîmplat cu el ?, își ziceau mai ales cei din Orbeni. Ba unii, cum ar fi Donea Gheorghe, s-a deplasat pînă în acel loc, constatînd că observatorul a fost tăiat cu fierăstrăul și furat. Cercetările ulterioare au stabilit că, autorul este Irimia Ioan, chiar din comuna Orbeni. Iată-1 în fața instantei contine să se disculpe : „Recunosc că am dus acasă materialul lemnos rezultat din căderea observatorului geodezic. Observatorul era căzut" — ca și cum aceasta n-ar constitui tot o sustragere a bunului obștesc. Dar vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită. Se dă pronunțarea — 1 an și 6 luni închisoare — motiv de satisfacție pentru locuitorii comunei Orbeni, și timp suficient de reeducare a vinovatului. St. PIERSIC S. LUNGU TEATRUL DRAMATIC „BACOVIA” anunța Deschiderea stagiunii 1970-1971 Marti 22 septembrie 1970, ora 19,30 „MIELUL TURBAT“ comedie in 3 acte de AUREL BARANGA în distribuție : Constantin Coșa, Nicolae Roșioru, Florin Blănărescu, Mișu Rozeanu, Marin Ionescu, Puiu Burnea, Doina Iacob, Maria Elena-Iliescu, Mircea Isăcescu, loan Mihailescu. Regia : I. G. Russu Scenografia : Dorel Botoșescu Miercuri 23 septembrie 1970, ora 20 „CLAVIRELE PLING IN ORAȘ“ — spectacol de poezie, muzică și dans — Versuri de George Bacovia Interpretează: Rodica și Sorin Postelnicu. Scenariul și regia : Sorin Postelnicu. Sîmbătă 26 septembrie 1970, ora 19,30 „LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS“ („Boeing-Boeing") comedie în trei acte de Marc Gamoletti traducere de Traian Zecheru In distribuție : Andrei Ionescu, Mihai Stoicescu, Lucia Cosmeanu, Sanda Ghiculescu-Voica, Puiu Burnea, Florin Gheuca, Anca Alecsandra, Ana Maria Ittu. Regia : I. G. Russu Decor : Ștefan Georgescu Costume : Lidia Radian Infoyer : Expoziția de grafică și scenografie : Victor Țapu. Bilete pentru toate spectacolele la agenția teatrală, tel. 12709. — premieră — — premieră — — premieră — Sîmbătă 19 septembrie 1970 EXPOZIȚII Municipiul Bacău Galeriile de artă t Expoziția „Praga în fotografii* de Karel Plicka. Tg. Ocna Galeria de arta s Expoziția Stavru Tarasov. 1/VUIZEET J MUNICIPIUL BACAU Muzeul de ființe naturale, strada Karl Marx nr 2. Muzeul de artă, Calea Mărașești nr. 20, Secția permanentă de artă modernă $1 contemporană. Muzeul de istorie, strada Karl Marx, nr. 23. Expoziție permanentă. COMUNA TRAIAN ! Muzeul sătesc Prăjești. MICA PUBLICITATE Ar iur iTUm flich de ■#a*>-U&ce Tffy ■nnrr Familia Costică și familiile înrudite mulțumesc colectivului de la ,Vin* alcool și cunoscuților care au participat la marea durere pricinuită de moartea iubitului lor COSTICA EUGEN. 15.00 16.00 16.20 19.00 19.30 20.05 20.10 20.20 20.25 21 no 21.20 21.30 21.35 22.00 22.20 22.30 23 00 0.03- RADIO I BUCUREȘTI SÎMBĂTĂ 19 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I Concursul și Testivalul international „George Enescu". Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Radio-divertisment muzical. Gazeta radio. Cîntece de nunta și jocuri populare Tableta de seară. Cîntă Gică Petrescu. Argheziană. Zece melodii preferate, în jurul globului. Șlagăre în interpretări orchestrale Moment poetic. Solista serii : Nicoletta. Radiojurnal. Buletin meteorologic Sport. De toate pentru toți. . . turiștii. Expres melodii.600 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică de promenadă. 15.15 Selecțiuni din opereta „Văduva veseî” . 18.25— 365 de cîntece. 18.30 Oda limbii române. 19.05 Muzică ușoară. 19.30 Bibliotecă de poezie româneasca. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Romanțe. 20.20 în ritm de dans. 20 50 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu". 23.20 Muzică de dans. 24.00—1.00 Cvintetul cu clarinet de Anatol Vieru. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 întîlnire cu melodia populară și terpretul preferat. 12.00 De toate pentru tofî. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 De toate pentru tofî. . . turiștii. 13.45 Muzică ușoară. 14.00 Unda vesela. 14.30 Cîntece cu. . . și fără cuvinte. PROGRAMUL II 6.00 Matineu muzical. 7.45 Publicitate radio. 15.30 Vechi melodii populare. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Poemul simfonic „Tasso”. 16.45 Noi înregistrări de muzică populară. ^.05 17.05 Antena tineretului. 700 17.20 Publicitate radio. 15 17.35 Concert de muzică populară 3.00 18.03 Muzica ușoară. g.1g 18.10 Arii și duete din opereta „Culegătorii 8.22 de stele". 9.00 DUMINICĂ 20 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL I Concertul dimineții. Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. De la munte la mare. Sumarul presei. Avanpremieră cotidiană. De la munte la mare (continuare). Radiomagazinul femeilor. 8.00 Piese instrumentale. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.50 Cîntece pionierești. 10.00 Opera și cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Concursul și Festivalul international „George Enescu". 13.30 Mozaic în cheia sol. 19.30 Teatru scurt. 20.10 Selecțiuni din operete. 20.30 Compozitori moldoveni din trecut și de azi. 20.50 Buletin de știri. 21.05 Invitație la dans. 21.30 Arte plastice. 21.40 Invitație la dans (continuare). 1 TELEVIZIUNEA SÎMBĂTĂ 19 SEPTEMBRIE 1970 16.00 Deschiderea emisiunii. Atletism (ziua a 2-a). România — Elveția — Italia — Ungaria (masculin). România — Anglia — Ungaria (feminin). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 17.00 Emisiune în limba germana. 18.00 Fotbal : Feijenoord Rotterdam—U.T.A. (rezumat filmat): 18.45 Continuarea transmisiei de la întrecerile internationale de atletism. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seara. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film seral -- „Incoruptibilii". 21.50 Bune seara fete ! Buna seara, baiefî ! 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.05 Petrecere la. . . „Bucur”. 23.30 închiderea emisiunii programului 1, RADIO sl TELEVIZIUNE O RADIO șl TELEVIZIUNE 00 17.05 17.30 17.45 18.00 18.20 19.00 19.15 IAȘI SÎMBĂTĂ 19 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAM DE SEARA Buletin de știri. Estrada zilei. Dialog cu ascultătorii. Nestemate folclorice. Radio-ancheta noastră. Univers muzical. Radiojurnal. Romanțe.