Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)
1971-01-26 / nr. 5585
ANUL XXVI — NR. 5.585 (7.064) MARȚI 26 IANUARIE 1971 4 PAGINI 30 BANI Emoția calitativă a notei zece Există in activitatea artistică momente cu adevărat superioare, tind vibrația artistului si a spectatorului se confundă, emoția și bucuria clipei fiind unanime. E nevoie de o anume atmosferă, de aceeași tensiune nervoasă, de egală dăruire și un asemenea prilej ne-a oferit, duminică, emisiunea-concurs „Cintare patriei“, organizată de Televiziunea Română. Nu-s partizanul fervent al întrecerilor artistice, dar aceasta ne-a dăruit, dincolo de notele unui juriu alcătuit în exclusivitate din muzicieni, dovada potențelor noastre, a nivelului la care Bacăul ultimilor ani a reușit să ridice mișcarea artistică de amatori, pasiunea pură, dezinteresată,și stare să reprezinte un județ. Nu toate cele trei formații care au apărut în concurs — corul sătesc din Oituz, corul Combinatului textil din Buhuși și corul de cameră al Casei de cultură a sindicași telor din Bacău — au dovedit aceeaînaltă și meticuloasă pregătire. Punctajul, comparativ cu formații similare din județele Satu Mare și Vîlcea, este o bună dovadă în acest sens. Am înțeles însă unde ne putem situa în raport cu alții, ce și cu mai avem de făcut. Ne-a mîhnit faptul că un colectiv artistic cu vechimea și meritele celui din comuna Oituz a totalizat numai 88 de puncte și ne-a umplut sufletele de bucurie constatarea că, reînviat, fortificat, corul textiliștilor buhușeni a depășit pragul uinei interpretări scenice corecte invățind arta trăirii textului și a muzicii, arta de a reda emoționant o lucrare. Dirijorul Mihai Drîmbe și cei peste o sută de coriști au mai urcat, astfel, o treaptă pe calea realizărilor, a succeselor dobîndite pînă acum. O apreciere deosebită se cuvine corului de cameră dirijat de prof. Al. Vrinceanu. Aplaudat pentru apariția la spectacolele Filarmonicii locale, în cadrul acțiunilor „Ateneul cultural“, ori in diverse alte ocazii, el n-a făcut decit să-și desăvîrșească măiestria artistică pe baza exercițiului continuu și a nesecatei pasiuni pentru cinta fiecărui corist, sub bagheta unui inimos conducător. Notam în grabă suita notelor 10 acordate de juriu și comitetele pentru cultură și apă ale județelor Vrancea, Mehedinți, Alba și totuși, nu Mie ne ofereau satisfacție, ci felicitările care adevărata depășeau puterea de expresie a notei redînd încîntarea spectatorului detașat de rigorile concursului. Bacăul putea fi mândru. Afecțiunea sa pentru muzică din nou cîștigase inimile, și aceasta se întimpla într-o zi de 24 Ianuarie, tind glodurile și simțămintele unui întreg popor se îndreptau spre Moldova lui Vodă Cuza și a lui Vasile Alecsandri. Cu sîrguința notei zece, Bacăul lua pana la o sărbătoare. Versurile rostite in studioul T.V. de prezentatorul Mihai Viorea și imaginile succesive din sălile de concurs unde se tinta „Hora Unirii“ aduceau pe micul ecran un emoționant final de spectacol. Măndica MARDARE Turneul Teatrului din Bîrlad Bacăul este din nou vizitat de un colectiv al Teatrului „Victor Ion Popa“ din Bîrlad. Spectacolul ce ni se propune, de această dată, este o transpunere scenică a cunoscutei piese „PĂRINȚII TERIBILI“ de Jean Cocteau. Jucată pentru prima dată la Paris, în 1938, piesa își menține actualitatea prin sensurile profund umane pe care le conține. Regizorul Cristian Nacu a distribuit, în montarea sa, pe actorii Marina Banu, Elena Petrican, Valy Mihalache, Virgil Leahu și Zaharia Vâlbea. Scenografia este semnată de Al. Olian. Reprezentațiile din Bacău vor avea loc în sala Teatrului dramatic „Bacovia“, astăzi la orele 17 și 20. Un vibrant omagiu adus Unirii Duminica trecută, intr-o tumultuoasă revărsare de bucurie și cintec, mii și mii de oameni — nepoți și strănepoți ai celor care în urmă cu mai bine de un secol își manifestau în fața întregii Europe dorința lor neclintită de unire, alegînd ca domn al celor două Principate, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, au reînviat, printr-o bogată și variată gamă de manifestări cultural-artistice, memoria acelor zile de însemnătate excepțională pentru destinul României de mai tîrziu. Sălile lăcașurilor de cultură din orașele și satele județului au cunoscut din nou atmosfera caldă cu care ne-a obișnuit această sărbătoare, în care cuvîntul evocator al conferențiarului, jocul plin de firesc al interpreților lui Moș Ion Roată sau domnitorului Cuza, din dramatizările după povestirile lui Creangă, versul avîntat al recitatorilor de poezie patriotică ori cunoscuta .,Horă a Unirii“ răsunînd în sălile pline — au constituit momentele cele mai de seamă din cadrul manifestărilor artistice închinate evenimentului. Pretutindeni, pe meleagurile Bacăului, de la Filipești la Mînăstirea Cașin și de la Ghimeș Făget la Căbești — ca să nu amintim decit punctele extreme ale județului — în case de cultură, cluburi, școli generale, licee sau cămine culturale, au fost organizate numeroase și interesante programe cultural-artistice dedicate zilei de 24 Ianuarie 1859. Sala clubului ..1 Mai“ din Comănești, sălile caselor de cultură a sindicatelor din municipiile Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej (ultimele două beneficiind și de concursul membrilor cenaclurilor literare „Lucian Blaga“ și respectiv „George Călinescu“), au găzduit frumoase acțiuni cultural-artistice, apreciate cu căldură de numeroșii spectatori participanți. In localitățile rurale, profesorii de istorie au jucat rolul principal in cadrul simpozioanelor sau serbărilor organizate în școli și la căminul cultural. Vom nota numele profesorilor Niculina Manea (Berzunți), Constantin Sîrbu (Comănești), Simion Răcaru (Secueni), Gheorghe Ciobanu (Măgura), Vasile și Rodica Hăulică (Stănișești), Gh. Căpitanu (Bacău) ș. a., care în fața oamenilor de toate virstele au relevat însemnătatea „actului energic al întregii națiuni române“ "— Unirea, — teren favorabil pentru înfăptuirea unor importante reforme sociale și, în ultima instanță, a cuceririi independenței de stat a României din 1877, într-o altă serie, de comune, ca Glăvănești, Podu Turcului, Sascut, Săucești, Cașin, Horgești, Parincea etc., formațiilor artistice ale căminelor culturale li s-au alăturat cele ale elevilor de la școlile generale, care, prin recitaluri de poezie patriotică, coruri sau scenete dramatizate, au creat o bună impresie publicului prezent. Vechea și mereu noua „Horă a Unirii“ izvorîtă din piepturile interpreților și spectatorilor, deopotrivă, au încheiat, fără excepție, toate manifestările culturale dedicate zilei de 24 Ianuarie 1859. DUMINICAN JUDEȚ — 4 Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 10 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpânirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat așează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 28 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte , avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei intre toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete : decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii Nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. „Divertisment de iarnă In cadrul manifestărilor de valorificare a tradițiilor folclorice românești, organizate la Liceul pedagogic, cu prilejul sărbătoririi a jumătate de veac de la crearea Partidului, viitoarele educatoare din anul III B, au prezentat duminică, în fața unui numeros public — părinți, cadre didactice, elevi — o reușită manifestare intitulată „Divertisment de iarnă“. Desfășurându-se pe un fond specific anotimpului, programul — pregătit cu multă grijă sub îndrumarea profesoarei-diriginte Elena Tudorache — a constituit un autentic tablou al unei șezători. Artiștii amatori, întrecîndu-se pe ifașiș, în talent și măiestrie, au readus în scenă versuri, dansuri, cintece populare, specifice tradițiilor folclorice moldovene. a Organizațiile U.T.C. în întrecerea duminică a muncii patriotice O zi călduroasă, ca de sfîrșit de... aprilie. Doar palele aspre de vînt aminteau, din cind în cînd, că ne aflăm, încă, în plin ianuarie, împreună cu tovarășul Constantin Secăreanu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al U.T.C., întreprindem un raid la cîteva licee și întreprinderi din municipiul Bacău. Prima vizită : Fabrica „Partizanul“. Peste 250 de tineri își dăduseră aici întîlnire cu puțin înainte de ora 8. Constantin Pătrățeanu, locțiitorul secretarului organizației U.T.C. a fabricii, Petre Chiriac, șeful comisiei de muncă patriotică, și secretarii celor două organizații U.T.C. pe secții, Constantin Cuciureanu și Ioan Ciofu, lucrați alături de băieții de la „Tălpuit“, sortind cărămizi pe șantierul noii fabrici de texan, sau printre fetele din secția cusut II, la colectarea fierului vechi și la curățenie, în curtea fabricii. Mariana Nedea, Maria Tocilă, Tereza Nistor și colegele lor de la secția cusut II tocmai începuseră transportul fierului vechi, adunat în grămezi cu o zi înainte. Circa 15 tone... Colegii de la „Tălpuit“ , au terminat lucrul abia spre prînz. Printre evidențiați, tinerii Gheorghe Anisia, Ion Bușleagă, Ion Vlad și Vasile Sîrghie... La Fabrica „23 August“, un record : cei 120 de tineri prezenți aici duminică dimineața reușiseră să încarce în mașini peste 20 tone fier vechi. Elena Ababei, secretara comitetului U.T.C. pe întreprindere, alerga neobosită cînd la organizația Șerbănești I, cînd la Șerbănești II, cînd la cei din organizația U.T.C. nr. 5 (secția TA).. Tocmai plecau primele patru transporturi. Și alte grămezi de metal creșteau încet, sub ochii noștri, în așteptarea transportului următor... Următorul popas, la Liceul nr. 3. Aici, obiectivul este altul : colectarea deșeurilor de hîrtie. Cărți și caiete vechi, reviste răsfoite de sute de ori, ambalaje, coli, erau stivuite anevoie într-o boxă care se dovedea a fi neîncăpătoare. Acțiuni similare se încheiaseră și la celelalte licee băcăuane... ...O duminică senină și călduroasă. In fond, o duminică la fel cu celelalte... O. ȘT. Liceul economic din Bacău. In pagina a IV-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul finlandez -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------——■———■—— __ Județul Bacău In constelația cincinalului •_____________________________________________________________________________________________________________ pagina MOINESTI-a lula de azi Realizări și ascendentă Căutări fructuoase pe linia diversificării producției neagricole Ca în oricare altă cooperativă, și la Helegiu rămîne disponibilă o parte însemnată din forța de muncă existentă, îndeosebi între campanii. Pornind de la această realitate, precum și de la necesitatea punerii în valoare a unor rezerve interne, veniturile cooperatorilor pot spori substanțial de pe urma antor activități neagricole. S-a înființat (la 18 ianuarie a.c.) atelierul de tîmplărie. Primul butoi de 400 litri a și fost confecționat, iar cooperatorii I. Grigoraș, V. Măgdălina și I. Stoian, se pare, vor avea serios de lucru în continuare. După cum ne informează Ioan Costișanu, secretarul comitetului de partid pe C.A.P. și inginerul șef al C.A.P. Helegiu, Dan Neaga, aici va fi exploatată piatra de var ce se găsește din abundență pe raza cooperativei și care, conform analizelor de laborator făcute la Bicaz, este de o calitate excepțională. Deci, noi surse de venituri, posibilități de mai chibzuită și eficientă folosire a forței de muncă din cooperativă. Sub ce auspicii a debutat invațămîntul agrozootehnic ? O întrebare și trei răspunsuri pregătite din punct de vedere profesional și tehnic. Faptul că știința și tehnica se dezvoltă intr-un ritm deosebit de rapid, zi de zi descoperindu-se noi metode și tehnologii în lucrarea pămîntului, a creșterii animalelor, împrospătarea și completarea cunoștințelor profesionale ale lucrătorilor din agricultură reprezintă un proces continuu, învățămîntul agrozootehnic de masă dovedindu-se una din cele mai adecvate și eficiente forme pentru introducerea noului în organizarea și desfășurarea procesului de producție. Măsurile adoptate de conducerea partidului și statului nostru cu privire la îmbunătățirea organizării, conducerii și planificării agriculturii, subliniate pregnant în expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, impune perfecționarea modului de organizare și desfășurare a învățămîntului agrozootehnic. Faptul că în agricultură s-a trecut la concentrarea și specializarea producției, reclamă instruirea corespunzătoare a tuturor cooperatorilor, mecanizatorilor, a celorlalți lucrători ai ogoarelor, instruire care să răspundă profilului formațiunii de lucru din care aceștia fac parte. Numai astfel componenții fermelor sau brigăzilor vor putea cunoaște concret toate problemele pe care le au de rezolvat, specializîndu-se într-o anumită direcție a producției. Pornind de la considerentele arătate, zilele trecute am întreprins o anchetă pe această temă, din care redăm doar cîteva relatări. Ing. CEZAR DUȚA, președintele Cooperativei agricole de producție din Traian. In acest an, organizarea și desfășurarea învățămîntului agrozootehnic se deosebește mult față de anii trecuți; spun aceasta întrucât pregătirea cooperatorilor se va face potrivit specificului activității formațiunii de lucru în care ei vor munci. Atenție deosebită vom acorda instruirii îngrijitorilor de animale, îndeosebi a celor de la vacile de lapte, unde ne vom strădui să obținem rezultatele cele mai bune. De asemenea, vom organiza pregătirea temeinică a tuturor lucrătorilor care muncesc în sectorul vegetal, în special a acelora din cultura plantelor tehnice — sie Ing. Gh. LUPU 1 (Continuare în pagina a II-a) Dezvoltarea impetuoasă a bazei tehnico-materiale în agricultură — creșterea parcului de mașini și tractoare, sporirea cantităților de îngrășăminte chimice, extinderea suprafețelor amenajate pentru irigații, introducerea de noi soiuri și hibrizi de plante cultivate — cit și aplicarea unor tehnologii perfecționate în lucrarea pămîntului, care să asigure obținerea de producții sporite, în toate sectoarele de activitate, impune, în primul rînd, asigurarea unor cadre bine De aici, de pe platformă, 4 L.D.-ul pare mai degrabă o rachetă gata de lansare spre aștri: învăluită de perdeaua de aburi ce plutește prin ceața rece de ianuarie, sonda este cufundată într-o tăcere enigmatică. Doar aici, la cîțiva pași de turla el argintie, peste care s-a așternut puful alb al nopții de iarnă, dispare această liniște înșelătoare. Sonda 109 S este, după cîteva zile de la premieră, în plină viteză spre adîncuri. Motoarele merg în plin. Sapa dislocă, continuu, centimetru cu centimetru, din stratul sarmatic, înaintînd fără răgaz spre punctul terminus de la cota 1.200. Manevre scurte, precise, ochi ațintiți tabloul cu aparate de măsură spre și control, Oamenii sondorului șef Gheorghe Gherman, ca și cei din schimburile conduse de Valentin Enășel și Gheorghe Toma, scriu o nouă fila în cronica petroliștilor de la foraj. S-au reîntilnit aici, în aceeași ambianță a pasiunii și muncii încordate. Raportul zilnic al sondei 109 S, pe ale cărui pagini au fost înserați primii metri forați, ne pune la dispoziție datele: viteza de lucru, apăsarea pe sapă, timpii de manevră, fluidul folosit etc, etc. A scrie despre toate acestea ar trebui consemnate, mai întîi, rezultatele tehnice superioare pe care sondorii de aici, ca și ceilalți petroliști ai întreprinderii de foraj Moinești, le obțin prin exploatarea acestor instalații moderne de foraj. Fără îndoială că tehnica înaintată pe care și-au însușit-o acești oameni ai explorării adîncurilor, ca și instalațiile moderne pe care le mînuiesc, stau la baza activității lor spornice. Tot atît de adevărat este, însă, și faptul că aceste valențe noi ale muncii de foraj capătă adevăratul contur doar prin pasiunea, experiența și tenacitatea petroliștilor. Colectivul Sondei 109 S ne convinge încă o dată că din această îngemănare dintre pasiune și experiență, dintre om și tehnica modernă se nasc ca ratele muncii sondorilor. Lucrează aici, în brigada sondei, oameni cu state vechi în foraj. Sondorul șef Gheorghe Toma nu s-a mai despărțit de aceste turle argintii de peste 20 de ani. Cu o noapte inainte schimbul său înregistrase primul succes al sondei: peste 73 metri forați. Pe foaia din raportul operativ datele consemnau că... totul a mers normal. Mecanicul de motoare Gheorghe V. Popa, acum In schimbul de serviciu, atent la pulsul cailor putere, pe care-i strunește de prin '55, de cînd lucrează In foraj, și-a adăugat o nouă premieră la cele aproape 50 pe care și le-a notat In memorie. Pentru că el, ca și laborantul Constantin Mocanu, sau podarul Ion Hagimă, împreună cu ceilalți sondori din schimbul condus de Gheorghe Gherman, au avut satisfacția să realizeze primii metri forați ai sondei. la Reporterul a ținut să fie prezent premiera sondei, atunci cînd sapa de foraj pornea în călătoria sa subpămînteană. Petroliștii de la 109 S au luat-o însă înainte. Gheorghe Moraru, secretarul organizației de partid din secția a V-a de la întreprinderea de foraj Moinești, brigadierul mecanic al sondei, ne confirmă : sondorii sunt în acest an — anul Semicentenarului partidului — mai mult ca oricând, în întrecere cu timpul. Primele sute de metri forați de brigada de la 109 S consemnează și cele dintîi succese ale sondorilor de aici. Pentru oamenii aceștia, rodați în munca aspră de străpungere a rocilor, cînd totul este normal înseamnă că sapa a pătruns în adîncuri mai iute, iar realizările din grafic au urcat la cote și mai înalte. La sonda 109 S totul merge normal. C. MAFTEI La sonda 109 S totul merge normal Întîlniri cu cititorii Băcăuanii au primit, zilele trecute, vizita poetului Ion Bănuță și a unor membri ai cenaclului „George Călinescu“ din București. După un prim popas la Fabrica „Letea“ — în mijlocul muncitorilor și al elevilor Școlii profesionale de chimie, — în sala bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor a avut loc o altă întîlnire cu cititorii. Participant la luptele din 1933 ale ceferiștilor, poetul care mărturisea cîndva „Pe Omul — făurar îl evit“, a evocat momentul grevei de la Grivița, forța și coeziunea clasei muncitoare, sub conducerea partidului, în lupta pentru o viață mai bună. Activitatea P.C.R. in anii ilegalității a constituit și tema schiței citite de prozatorul Al. Florescu. Cei prezenți au urmărit, apoi, un recital de versuri Ion Bănuță. Au mai citit din creația lor Stelian Ionescu Angel și Teodor Maricaru, întîlnirea scriitorilor oaspeți cu cititorii se înscrie între manifestările culturale organizate de Casa de cultură a sindicatelor din Bacău în cinstea Semicentenarului partidului.