Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 26, nr. 5591-5614)
1971-02-26 / nr. 5612
curier saptamma UE ■BI3HBKÍ Vineri, 21 februarie — Universitatea populară, cursul LEGISLAȚIA MUNCII : „Vechimea în muncă și vechimea neîntreruptă in aceeași unitate“ (ora ÎS). Duminică, 28 februarie — Spectacole ale artiștilor amatori prezentate la faza județeană a celui de-al X-lea Concurs (Orele 10 și 16). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Duminică, 28 februarie — Studioul de teatru al pionierilor prezintă piesa „Nimic despre fotbal“ (Ora 10). — Spectacole ale Teatrului de estradă din Galați (orele 17,30 și 20). Luni, 1 martie — „O familie trăznită“ — spectacolul Teatrului din Constanță (orele 17 și 20). Marți, 2 martie — „Eroi au fost, eroi sînt încă“ — ciclu de microportrete de eroi ai clasei muncitoare (sala bibliotecii, ora 18). — Simpozionul „Cinci decenii de luptă pentru fericirea poporului“. Vor vorbi: V. Moș C&ttu, M. Hrișcă și Al. Bîrgăoanu (sala de conferințe, ora 18). — Universitatea populară, cursul Din istoria marilor descoperiri științifice : „Asaltul cerului“ (ora 18). Miercuri, 3 martie — Universitatea populară,Cursul Momente memorabile din istoria și cultura poporului român : „Contribuția oamenilor de știință și cultură români la îmbogățirea tezaurului culturii universale“. Conferențiază prof. univ. dr. Gheorghe Hasan. O CALE DE CULTURĂ O CALE DE CULTURĂ O • întîlnire la vechea moschee. I CINEMA? MUNICIPIUL BACAU Muncitorul: „B. D. intră in acțiune“ (22—28 februarie); „Pe luciul eheții“ J1 — 7 martie) Telefon 12028. Flamura roșie: „Orologiul Kremlinului“ (25—28 februarie) ; „Ultimul samurai“ ( — 7 martie). Telefon 11950 Progresul : „Patricia și muzica“ (22—28 februarie); „Cîntecele mării“ (1—7 martie). Telefon 11377. Tineretului : „Această femeie“ (25—28 februarie) ; „Urmărirea“ (1—3 martie). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August: „Vagabondul“ (22— 28 februarie) ; „Eliberarea“ (1—7 martie). Oituz : „întîlnire la vechea moschee“ (22—28 februarie); „Cîntecele mării“ (1—7 martie). TG. OCNA — Oituz : „De șapte ori șapte" (26—28 februarie); „Intilnire la vechea moschee“ (1—3 martie). MOINEȘTI — 23 August: „Sub i soarele alb al pustiului“ (26—28 februarie); „Dragoste și viteză“ (1—2 martie); „7“ (5—7 martie). Petrolul: „Sub semnul lui Monte Cristo" (26—28 februarie); „Șoimii" (3—4 martie). COMANEȘTI — 1 Mai : „King Kong evadează“ (26—28 februarie) ; „Vînătoarea de vrăjitoare“ (1—2 martie),(5—17 martie).:. BUHUȘI — Textila : „Așteaptă pînă se întunecă“ (26—28 februarie) ; „Răzbunarea Sfintului“ (3—7 martie). DARMANEȘTI — Rafinăria: „Jandarmul se însoară“ (26—28 februarie) ; „Sentința“ (2—3 martie); „Petrecerea“ (5—7 martie), ASAU — 6 August: „Vară de altădată“ (26—28 februarie); „Nu fi trist“ (2—3 martie). FILIPEȘTI — Centrul de radio : „Dreptul de a te naște“ (26—28 februarie) ; „Ambuscada“ (3—4 martie) ; „Operațiunea Leontine“ (5—7 martie). SASCUT — Fabrica de zahăr: „Numai mortul va răspunde“ (26— 28 februarie) ; „Frații Saroyan“ (2—3 martie). ZEMEȘ — Club : „Mireasa era în negru“ (26—28 februarie); „Tiffany memorandum“ (2—3 martie). • Cîntecele mării. La concursul de creație dramatică In luna martie, lucrări din dramaturgia noastră originală sunt aduse într-un cadru specific de confruntare, o dată cu declanșarea concursului de creație dramatică organizat in cinstea Semicentenarului partidului. La faza zonală găzduită de municipiul Iași, Teatrul „Bacovia“ va participa cu două dintre spectacolele sale : „Fără cascadori" de Mircea Radu Iacoban (regia V. T. Popa, scenografia T. T. Ciupe) și „Clavicele pling în oraș“, spectacol de poezie, muzică și balet, realizat de Sorin Postelnicu, pe versuri de George Bacovia. Se vor relua spectacolele cu piesa „Othello“ Stagiunea trecută a oferit băcăuanilor una din prestigioasele creații ale teatrului din localitate prin punerea în scenă a cunoscutei lucrări shakespeariene „Othello“. După o oarecare absență de pe afișul Teatrului „Bacovia“, această piesă se va juca din nou începind cu prima jumătate a lunii martie. De cîteva zile, au loc repetiții, sub supravegherea aceluiași regizor, Ion Omescu, în rolul titular urmînd să apară actorul Damian Crișmaru de la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale“. Spre bucuria multor spectatori, Iago va fi întruchipat scenic tot de Ion Buleandră. în emisie Din nou, Bacăul va fi, spre mîndria, etern 1 spre, emoția lui, în atenția ascultătorilor. Șapte concurenți din modernul oraș al chimiei trotușene vor fi „eroii“ emisiunilor „Cine știe, cîștigă“ relevind „File din monografia județului Bacău“ sau personalitatea poetului George Bacovia și a prozatorului Zaharia Stancu. Ioanide — cunoscutul personaj călinescian constituie „cazul" chiar în dezbatere în cadrul unui concurs in instanță. Organizate în colaborare cu Comitetul municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru cultură și artă, concursurile radio enumerate mai sus aliniază la start, pe Octavian Miloș, Ștefan Bîlbue și Maria Sima, inginerii Mihai Chiriac și Ion Fecioru, profesorul Gheorghe Izbășescu și avocatul Alexandru Petrescu. In sala Casei de cultură a sindicatelor, acestea pot fi urmărite ne viu, sâmbătă, 27 februarie a.c., începind cu ora 18. Filarmonica de stat a—a—«nga BaaMnMMmea—minj.it..L^abr. amzTHmnw Concert simfonic In cele două municipii — Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej — Filarmonica băcăuană e din nou prezentă, săptămîna aceasta, cu un concert simfonic. Programul, alcătuit din Suita în Re de Mihail Jora, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Fr. Liszt și Simfonia I de R. Schuman se desfășoară sub bagheta lui Alexandru Munteanu. Concertul prilejuiește publicului meloman nelipsit de la spectacolele orchestrei noastre simfonice o reîntilnire cu solistul Alexandru Demetriad, cunoscut pianist în repertoriul căruia Fr. Liszt ocupă un loc important. Vernisaj Sălile din Calea Mărășești nr. 12 găzduiesc, începînd de astăzi, două expoziții primite din București. Acestea prilejuiesc publicului nostru cunoașterea personalității și operei prozatorului și dramaturgului ceh Karel Capek (1890—1938) așa cum reiese din expoziția documentar-literară și contactul cu opera unor graficieni români contemporani care prezintă 49 de lucrări. Vernisajul are loc la ora 12. STEAÜUI ROȘU (Urmare din pag. I) a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o călăuză permanentă și de mare preț, pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și sîntem ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un trilion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 tone struguri și fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. de Pe deplin conștienți de rolul și răspunderea ce revine întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii vom produce cantități agriculturi, sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și ovine, și in alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție. Ne exprimăm — a spus la încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transfort,mărfile profund imțuitoare care au. loc în viața economică ți socială a țării și suntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul și propășirea României Socialiste, într-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. "TELEVIZIUNE" VINERI 26 FEBRUARIE 1971 10.00—11.30 Emisiuni-lectii pentru lucrătorii din agricultură. 17.00 Deschiderea emisiunii. TELESCOALĂ. 18.00 CĂMINUL. 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic, de la Lyon. Proba individuală masculină. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 DE SERI. 10.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România .71. Azi — județul Sibiu. 20.20 Film artistic : DOMNUL PIPELET. Comedie cinematografică, producție a studiourilor franceze: 21.45 Handbal masculin : Steaua—Partizan Bjelovar (semifinala Cupei campionilor europeni). Transmisiune de la Sala Floreasca. Repriza a II-a. 22.15 Dinamica societății românești. 22.45. Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. RADIO~ VINERI 26 FEBRUARIE 190 PROGRAMUL I 15.05 Revista economică. 15.30 Piese vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal, Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16-30 Cântece de Camelia Dăscălescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. Concert de muzică populară. ORELE SERII. Tableta de seară. Zece melodii preferate. Muzică populară. Știința la zi. Bijuterii muzicale. Consemnări de Paul Popescu Neveanu. Revista șlagărelor. Radiojurnal. Buletin meteorologici Sport. Reportaj In Do major. Moment poetic. Reportaj în Do major (con«’ misre). —8.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară. 15.20 Folclor păstoresc. 15.30 Radio-școală. 16.on Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 15.15 Melodii cu Roxana Matei. 16.30 Formații camerale romănești. 16.55 Pe teme de protecția muncii. 17.00 Album de muzică populară. 17.30 Bibliotecă de poezie românească. 15.00 Publicitate radio. 18.30 Arii de plenitudine artistică — consacrări internaționale. 16.55 Partidului, inima și versul. 19.05 Cintecul e pretutindeni. 19.30 Momente din istoria partidului și literatura lor. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. 22.10 Muzică de estradă. 22.30 Dezbateri culturale. 22.53 Formația Paul Ghentzer. 23.05 Destinul estetic al sonatei Kreutzer de Beethoven. 0.05—1.60 Pagini din creația compozitorilor Marțian Negrea și Karol Szymanowski. 17.30 18.00 20.00 20.05 20.40 20.55 21.00 21.25 21.30 22.00 22.30 22.55 23.00 0.05— Prima Consfătuire pe țară a lucratorilor din I.A.S. RAPORTUL tovarășului Angelo Miculescu Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naționale, pentru înflorirea patriei, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a arătat că în cele peste două decenii care au trecut de la înființarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii partidului și statului nostru. Volumul investițiilor alocate întreprinderilor agricole de stat, de la înființarea lor și pînă în prezent, se ridică la aproape 40 miliarde lei. S-au asigurat, totodată, pentru întreprinderile agricole de stat, 16 500 de specialiști, din care peste 6 000 de cadre cu pregătire superioară, întreprinderile agricole de stat dispun în prezent de 30 000 de tractoare, cu aproape 5 000 mai multe decit în 1965, revenind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha cîte revin pe total agricultură. Ele dispun de 11 000 combine pentru cereale păioase, față de 8 500 cîte aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseamnă o încărcătură medie de 48 ha, față de 60 ha pe total agricultură. Industria constructoare de mașini a diversificat producția de tractoare și utilaje agricole. în ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și instalații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare și preparare a furajelor, transporturilor de nutrețuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mondial, ca și propria noastră experiență, au dovedit din plin că o agricultură modernă, de înalt randament, este de neconceput fără utilizarea largă a unei game variate de produse chimice : îngrășăminte, insectofungicide, erbicide, biostimulatori etc. în perioada 1966—1970, cantitățile de îngrășăminte furnizate de industrie agriculturii de stat au sporit de la un an la altul. Cantitatea de îngrășăminte chimice substanță activă folosită pe hectarul de teren agricol a crescut de la 64 kg în 1965, la 97 de kg în 1970. Acțiunile hidroameliorative au cunoscut, în cincinalul trecut, o amploare fără precedent. Numai în Lunca indiguită a Dunării, suprafața totală cîștigată prin asemenea acțiuni însumează peste 250 000 ha. Importante fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea suprafețelor amenajate pentru irigații, care, în 1970, au ajuns la 236 000 ha, față de 100 000 ha existente în 1965. Orientarea spre intensificarea producției agricole a determinat ca ■O mare parte din investiții să fie înc 8dreptate spre realizarea de noi capacități productive, îndeosebi complexe de tip industrial. Au fost construite sere legumicole, suprafața totală a acestora reprezentînd, la sfîrșitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip industrial de creștere și îngrășare a porcilor, cu o capacitate de 1,3 milioane de capete, complexe avicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacităților de creștere a animalelor și păsărilor, s-au luat măsuri corespunzătoare pentru construirea de noi fabrici de nutrețuri combinate, a căror producție a ajuns în 1970 la circa 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone cîte s-au produs în 1965. O deosebită importanță s-a acordat continuării și adîncirii acțiunii de specializare și concentrare a producției, care sigură pentru creșterea producției și reducerea prețului de cost. în prezent, din cele 3 304 ferme, numai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte existente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția globală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, participarea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost în anul 1970 de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată au avut întreprinderile agricole de stat in perioada 1966—1970 și în sporirea fondului de produse agricole, destinate exportului. Rezultatele, luate în ansamblu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sunt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizînd producțiile că, la multe planificate se constată culturi, ele n-au fost realizate. Nivelele de producție atinse sunt mici: în 1970, de exemplu, recolta medie de porumb pe terenurile irigate a fost de 4 460 kg la ha, față de 6 500—7 000 kg la ha, cit s-a prevăzut în studiile tehnico-economice. Nu peste tot îngrășămintele chimice au fost aplicate în mod științific. Amelioratorii au creat, în decursul anilor, o serie de soiuri valoroase, dar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le impune o agricultură intensivă. Din această cauză, statul a trebuit să facă un important efort valutar pentru procurarea unor cantități de semințe cu valoare biologică mai ridicată decât cele de care dispunem noi. Deprecierea soiurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scăzută, constituie una din cauzele plafonării producțiilor. In vorbitorul a citat o serie continuare de date comparative care ilustrează diferențe mari de producții și de preț de cost în condiții pedoclimatice și tehnico-materiale similare, fapt ce relevă în multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele producției. Precizind că există rezerve de sporire a recoltei de porumb, vorbitorul a citat, între altele, exemplul I.A.S. Pietroiu care a obținut 7 700 kg la hectar, al unor ferme ale I.A.S. Dorobanțu, Jegălia sau Băilești, care au realizat, în condiții de irigare, 6 700—7 000 kg la hectar. Pentru creșterea producției și a rentabilității la cultura porumbului va trebui ca, începind cu anul 1971, să se dea cea mai mare atenție aplicării tehnologiei stabilite pentru această cultură — a arătat vorbitorul, în mod deosebit trebuie să se insiste asupra amplasării judicioase a culturii, folosirii hibrizilor adecvați, asigurării densității optime întreținerii la timp a culturilor și recoltării fără pierderi. In continuare, raportul s-a ocupat de problemele pe care le ridică cultura de floarea-soarelui, arătînd că recolta medie obținută în perioada 1966-1970 a fost de 1.700 kg la hectar, față de 1.490 kg realizate în cincinalul precedent, dar că nivelul producției este încă scăzut. O deosebită importanță s-a acordat în raport extinderii culturii de soia, în continuare au fost abordate probleme ale viticulturii și pomicultura din întreprinderile agricole de stat. Patrimoniul viticol al întreprinderilor agricole de stat cuprinde în prezent o suprafață de 55.000 ha, din care 43.000 ha de vii pe rod. Ele au dat posibilitatea furnizării la fondul de stat în anul 1970 a 52.000 tone struguri de masă și aproape 11.000 vagoane de vin apreciat atît pe piața internă , cit și la export. Din păcate însă, în ultimii ani, producțiile sunt scăzute, bat pasul pe foc. O situație similară există și în pomicultură. Și în acest sector s-au extins plantațiile intensive, s-au creat condiții pentru concentrarea și specializarea producției. Cu toate acestea, producția și calitatea fructelor, eficiența economică a acestei activități nu se ridică la nivelul dorit. In viitor se vor înmulți soiurile de struguri pentru masă cu boabe mari și soiurile pentru vinuri roșii, aromate și acele specifice în producerea șampaniei și coniacurilor. în pomicultură se vor introduce în producție sortimentele de fructe mult căutate. Arătînd că creșterea animalelor reprezintă una din ramurile principale ale agriculturii, vorbitorul a subliniat că producția animalieră, fundamentată pe o concepție nouă, modernă, de concentrare și specializare, participă în prezent cu 45 la sută la volumul producției globale a întreprinderilor agricole de stat. Față de anul 1965, întreprinderile agricole de stat au livrat, în anul 1970, mai mult cu un milion kl de lapte, 156 mii tone de carne, 336 milioane de ouă și 900 tone de lună, în anul 1970, planul de producție marfă a fost depășit cu 13,8 mii tone de carne și 130 milioane de ouă, iar efectivele de animale au fost realizate și depășite la toate speciile. Totuși, efectivul de vaci și juninci a înregistrat un ritm lent de creștere, iar aceasta datorită faptului că nu s-a acordat atenția cuvenită selecției, reproducției și creșterii tineretului taurin. Producția medie de lapte se menține la un nivel scăzut — în jurul a 3.000 litri de lapte, în ultimii ani a sporit ponderea efectivelor de vaci crescute în complexele industriale. Trebuie arătat însă — a subliniat vorbitorul — că nu s-a reușit încă să se atingă parametrii prevăzuți în studiile tehnicoeconomice. Nivelele de producție, prețul de cost, rentabilitatea în aceste complexe sunt departe de a fi satisfăcătoare. Practica de pînă acum, problemele deosebite ce s-au ridicat în legătură cu exploatarea marilor complexe impun realizarea de complexe cu efective de 1.000-2.000 capete, în grajduri de mare capacitate. Sectorul gospodăresc se va dezvolta în continuare prin extinderea și modernizarea grajdurilor existente, astfel ca, în final, să se ajungă la ferme specializate de 800-1.000 locuri. Va trebui să se continue acțiunea de ameliorare și selecție. Producția de carne de taurine a fost concentrată în unități specializate, ceea ce a permis să se facă un salt calitativ față de trecut. An de an, livrările de carne de taurină la fondul de stat au fost depășite. Dar și în cazul complexelor pentru îngrășarea taurinelor nu se realizează parametrii prevăzuți în studiile tehnico-economice și se cer făcute în continuare eforturi pentru mai buna folosire a tehnologiilor moderne, spațiilor construite pentru furajarea a rațională a animalelor. Punerea în balanță a realizărilor și minusurilor în sectorul zootehnic — a subliniat vorbitorul — arată că mai există încă multe de făcut pentru a răspunde cerințelor mari puse în fața acestui sector. Deficiențele semnalate își au originea în faptul că unii specialiști n-au reușit încă să se alinieze cadrului modern de desfășurare a producției zootehnice. Departamentul IAS n-a fost suficient de exigent față de unitățile în subordine pentru riguroasa respectare a tehnologiilor recomandate pentru diferite specii, a măsurilor pe linie sanitar-veterinară. Principala direcție către care trebuie să ne îndreptăm atenția este de a realiza și depăși efectivele de animale, in special efectivele-matcă, atît în complexele industriale, cit și in sistemul gospodăresc. Pe acesta din urmă nu trebuie sub nici o formă să-l neglijăm, ci să-l modernizăm, să-i îmbunătățim condițiile de producție. în toate complexele vom acționa ca specialiștii să stabilească programe concrete privind corelarea producerii materialului necesar populării, cu asigurarea furajelor, cu punerea in funcțiune a noilor capacități de producție. în continuare, vorbitorul a înfățișat problematica majoră a agriculturii de stat în cincinalul 1971-1975. Caracteristicile activității întreprinderilor agricole de stat în anii 1971-1975 vor fi adîncirea intensivizării, pe calea continuării procesului de concentrare și specializare a producției, diversificarea și realizarea mecanizării integrale, complexe a lucrărilor, atît în sectorul producției vegetale, cît și în cel al producției animale, extinderea chimizării și irigațiilor, aplicarea celor mai avansate tehnologii de lucru, creșterea eficienței economice în toate domeniile. La nivelul anului 1975, întreprinderile agricole de stat vor trebui să realizeze o producție globală agricolă de peste 25 miliarde de lei, cu H0 la sută mai mare față de cea realizată în 1970. Ritmul mediu anual de creștere în perioada 1971-1975 va trebui să fie de 10,3 la sută. Producția marfă ce se prevede a se realiza la nivelul anului 1975 va fi de 20,5 miliarde lei, cu 55 la sută mai mult față de anul trecut. Volumul beneficiilor în anul 1975 va ajunge la aproape 3,4 miliarde lei. Creșterea deosebită a volumului producției în actualul cincinal necesită o lărgire și modernizare, în continuare, a bazei tehnico-materiale. Pe întreaga perioadă 1971-1975, agricultura de stat va primi un volum de investiții de 23,5 miliarde lei, din care 18,5 miliarde lei investiții centralizate, cu 28 la sută mai mult decit în perioada 1966-1979. Ele vor fi orientate, cu prioritate, pentru realizarea de noi obiective în sistem agroindustrial, în anul 1975, suprafața amenajată pentru irigații va crește la 490 mii hectare, reprezentînd peste 30 la sută din totalul terenului arabil. întreprinderile agricole de stat vor primi 378 mii tone de îngrășăminte chimice substanță activă, care vor asigura cîte 180 kilograme îngrășăminte substanță activă pe hectarul de teren agricol, de 1,8 ori mai mult decît în 1970. Condițiile ce se creează vor permite ca în ultimul an al cincinalului să se obțină în medie la hectar ,3.100 kg grîu, 4.250 kg porumb, 2.210 kg floarea-soarelui și 7.290 kg struguri. Ritmuri și proporții dinamice se vor înregistra în actualul cincinal și în sectorul zootehnic, dezvoltîmdu-se acțiunea de industrializare a creșterii animalelor. Se vor construi 220 de mii de locuri pentru vaci de lapte, precum și 10 complexe de porci și alte obiective. în anul 1975, efectivul de vaci și juninci, crescut in sistem industrial, va reprezenta 43 la sută din total, la porcine — 76 la sută, iar la păsări — 100 la sută. Contribuția agriculturii de stat la constituirea fondului central va fi în anul 1975 de aproape 50 la sută la carnea de porc, de 68,4 la sută la carnea de pasăre, de 59 la sută la ouă, iar la laptele de vacă de 35 la sută. Valoarea exportului pe care trebuie să-l realizeze întreprinderile agricole de stat la nivelul anului 1975 va fi de peste 721 milioane de lei valută, cu 78 la sută mai mult față de realizările anului 1970. Pentru a fi competitivi pe piața externă, este nevoie să se adîncească specializarea, mergînd pînă acolo încît o serie de ferme să producă exclusiv pentru export și avînd orientarea producției făcută chiar după specificul anumitor piețe. Anul 1971, primul din actualul cincinal, va constitui pentru agricultura de stat anul unei hotărîte creșteri a producției vegetale și animale. Sarcina obținerii unor producții mari obligă, totodată, să se urmărească cu mai multă perseverență respectarea tehnologiei de irigare a culturilor. După cum s-a arătat la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, va trebui să se extindă formele de cooperare dintre întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție. Experiența deja cîștigată, rezultatele bune obținute în anul 1970, arată că această formă permite generalizarea mai rapidă a tehnologiilor moderne și experienței necesare aplicării acestora și în cooperativele agricole. în acest sens, au fost stabilite programe concrete, dar pentru ca îndeplinirea lor să se realizeze, este nevoie să se acționeze intens, cu mai multă energie. Trebuie, în același timp, perfectate criteriile de cooperare. Rolul decisiv în realizarea sarcinilor de plan a programelor stabilite, îl au firește, cadrele. Agricultura de stat dispune de cadre valoroase, cu o bogată experiență. Fiecare fermă este direct condusă de un specialist. Avem deci o forță care ,împreună cu tehnicienii, cu mecanizatorii, cu toți lucrătorii permanenți din întreprinderile agricole de stat, este în stare, și va fi în stare, să atingă nivelele de producție și de rentabilitate stabilite. Pentru realizarea sarcinilor ce stau în fața agriculturii de Stat se are în vedere lărgirea competențelor unităților și îndeosebi ale fermelor, creșterea cointeresării salariaților în dobîndirea unor rezultate finale superioare. Asigurăm conducerea de partid și de stat — a arătat în încheiere vorbitorul — că nu vom precupeți nici un efort pentru ca sarcinile ce ne revin în acest cincinal să fie îndeplinite cu cinste. Ne angajăm să gospodărim mai bine pămîntul, celelalte mijloace de producție și financiare, bunuri ale întregului popor, să asigurăm avîntul rapid al agriculturii de stat și să sprijinim din plin dezvoltarea și consolidarea agriculturii socialiste. Pierdut carte de muncă seria D.e. nr. 10.684/1968 pe numele SZÉKELY EMERIC, I. S. C. M. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Familia îndurerată anunță încetarea din viată a scumpului lor Gheorghe Roland Șeptilici maior—rezervă 65 ani Inmormîntarea, sîmbătă, 27 februarie, ora 14, cortegiul pornind de la biserica din cartierul C.F.R. Bacău. I I I Vineri 26 februarie 1971 A v