Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 26, nr. 5591-5614)

1971-02-26 / nr. 5612

curier saptamma UE ■BI3HBKÍ Vineri, 2­1 februarie — Universitatea populară, cursul LEGISLAȚIA MUNCII : „Vechimea în muncă și vechi­­mea neîntreruptă in aceeași unitate“ (ora ÎS). Duminică, 28 februarie — Spectacole ale artiștilor amatori prezentate la faza ju­dețeană a celui de-al X-lea Concurs (Orele 10 și 16). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Duminică, 28 februarie — Studioul de teatru al pionierilor prezintă piesa „Ni­mic despre fotbal“ (Ora 10). — Spectacole ale Teatrului de estradă din Galați (orele 17,30 și 20). Luni, 1 martie — „O familie trăznită“ — spectacol­ul Teatrului din Constanță (orele 17 și 20). Marți, 2 martie — „Eroi au fost, eroi sînt încă“ — ciclu de microportrete de eroi ai clasei muncitoare (sala bibliotecii, ora 18). — Simpozionul „Cinci de­cenii­­ de luptă pentru fericirea poporului“. Vor vorbi: V. Moș C&ttu, M. Hrișcă și Al. Bîrgă­­oanu (sala de conferințe, ora 18). — Universitatea populară, cursul Din istoria marilor des­coperiri științifice : „Asaltul cerului“ (ora 18). Miercuri, 3 martie — Universitatea populară,­­Cursul Momente memorabile din istoria și cultura poporului român : „Contribuția oameni­­lor de știință și cultură ro­mâni la îmbogățirea tezauru­lui culturii universale“. Con­ferențiază prof. univ. dr. Gheorghe Hasan. O CALE DE CULTURĂ O CALE DE CULTURĂ O • întîlnire la vechea moschee. I CINEMA? MUNICIPIUL BAC­AU Muncitorul: „B. D. intră in ac­țiune“ (22—28 februarie); „Pe lu­ciul eheții“ J1 — 7 martie) Telefon 12028. Flamura roșie: „Orologiul Krem­linului“ (25—28 februarie) ; „Ulti­mul samurai“ ( — 7 martie). Tele­fon 11950 Progresul : „Patricia și muzica“ (22—28 februarie); „Cîntecele mă­rii“ (1—7 martie). Telefon 11377. Tineretului : „Această femeie“ (25—28 februarie) ; „Urmărirea“ (1—3 martie). MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August: „Vagabondul“ (22— 28 februarie) ; „Eliberarea“ (1—7 martie). Oituz : „întîlnire la vechea mos­chee“ (22—28 februarie); „Cînte­cele mării“ (1—7 martie). TG. OCNA — Oituz : „De șapte ori șapte" (26—28 februarie); „In­­tilnire la vechea moschee“ (1—3 martie). MOINEȘTI — 23 August: „Sub i soarele alb al pustiului“ (26—28 februarie); „Dragoste și viteză“ (1—2 martie); „7“ (5—7 martie). Petrolul: „Sub semnul lui Monte Cristo" (26—28 februarie); „Șoi­mii" (3—4 martie). COMANEȘTI — 1 Mai : „King­ Kong evadează“ (26—28 februa­rie) ; „Vînătoarea de vrăjitoare“ (1—2 martie),­(5—17 martie).:. BUHUȘI — Textila : „Așteaptă pînă se întunecă“ (26—28 februa­rie) ; „Răzbunarea Sfintului“ (3—7 martie). DARMANEȘTI — Rafinăria: „Jandarmul se însoară“ (26—28 fe­bruarie) ; „Sentința“ (2—3 martie); „Petrecerea“ (5—7 martie), ASAU — 6 August: „Vară de al­tădată“ (26—28 februarie); „Nu fi trist“ (2—3 martie). FILIPEȘTI — Centrul de radio : „Dreptul de a te naște“ (26—28 fe­bruarie) ; „Ambuscada“ (3—4 mar­tie) ; „Operațiunea Leontine“ (5—7 martie). SASCUT — Fabrica de zahăr: „Numai mortul va răspunde“ (26— 28 februarie) ; „Frații Saroyan“ (2—3 martie). ZEMEȘ — Club : „Mireasa era în negru“ (26—28 februarie); „Tiffa­ny memorandum“ (2—3 martie). • Cîntecele mării. La concursul de creație dramatică In luna martie, lucrări din dramaturgia noastră originală sunt aduse într-un cadru speci­fic de confruntare, o dată cu declanșarea concursului de creație dramatică organizat in cinstea Semicentenarului par­tidului. La faza zonală găzdui­tă de municipiul Iași, Teatrul „Bacovia“ va participa cu două dintre spectacolele sale : „Fără cascadori" de Mircea Radu Ia­­coban (regia V. T. Popa, sce­nografia T. T. Ciupe) și „Cla­vicele pling în oraș“, spectacol de poezie, muzică și balet, rea­lizat de Sorin Postelnicu­, pe versuri de George Bacovia. Se vor relua spectacolele cu piesa „Othello“ Stagiunea trecută a oferit băcăuanilor una din prestigioa­sele creații ale teatrului din localitate prin punerea în scenă a cunoscutei lucrări shakespeariene „Othello“. După o oare­care absență de pe afișul Teatrului „Bacovia“, această piesă se va juca din nou începind cu prima jumătate a lunii martie. De cîteva zile, au loc repetiții, sub supravegherea aceluiași regizor, Ion Omescu, în rolul titular urmînd să apară actorul Damian Crișmaru de la Teatrul Național „Ion Luca Cara­­giale“. Spre bucuria multor spectatori, Iago va fi întruchipat scenic tot de Ion Buleandră. în emisie Din nou, Bacăul va fi, spre mîndria, eter­n 1 spre­, emoția lui, în atenția ascultătorilor. Șapte concurenți din modernul oraș al chi­miei trotușene vor fi „e­­roii“ emisiunilor „Cine știe, cîștigă“ relevind „File din monografia județului Bacău“ sau personalitatea poetului George Bacovia și a prozatorului Zaharia Stancu. Ioanide — cunos­cutul personaj călines­­cian constituie „cazul" chiar în dezbatere în ca­drul unui concurs in in­stanță. Organizate în colabo­rare cu Comitetul muni­cipal Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej pentru cultură și artă, concursurile ra­dio enumerate mai sus aliniază la start, pe Oc­­tavian Miloș, Ștefan Bîl­­bu­e și Maria Sima, ingi­nerii Mihai Chiriac și Ion Fecioru­, profesorul Gheorghe Izbășescu și a­­vocatul Alexandru Pe­­trescu. In sala Casei de cultură a sindicatelor, acestea pot fi urmărite ne viu, sâmbătă, 27 fe­bruarie a.c., începind cu ora 18. Filarmonica de stat a—a—«n­ga BaaMnMMmea—minj.it..L^ab­r­. amzTHmnw Concert simfonic In cele două municipii — Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej — Filar­monica băcăuană e din nou prezentă, săptămîna aceasta, cu un concert simfonic. Programul, alcătuit din Suita în Re de Mihail Jora, Concer­tul nr. 2 pentru pian și orchestră de Fr. Liszt și Simfonia I de R. Schu­­man se desfășoară sub bagheta lui Alexandru Munteanu. Concertul prilejuiește publicului meloman nelipsit de la spectacolele orchestrei noastre simfonice o reîn­­tilnire cu solistul Alexandru Deme­­triad, cunoscut pianist în reperto­riul căruia Fr. Liszt ocupă un loc im­portant. Vernisaj Sălile din Calea Mără­­șești nr. 12 găzduiesc, în­­cepînd de astăzi, două expoziții primite din București. Acestea prile­juiesc publicului nostru cunoașterea personalită­ții și operei prozatorului și dramaturgului ceh Karel Capek (1890—1938) așa cum reiese din ex­poziția documentar-lite­­rară și contactul cu ope­ra unor graficieni ro­mâni contemporani care prezintă 49 de lucrări. Vernisajul are loc la ora 12. STEAÜUI ROȘU (Urmare din pag. I) a ridica agricultura de stat la ni­velul condițiilor ce au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoas­tră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o călăuză permanen­tă și de mare preț, pentru noi, pen­tru toate întreprinderile agricole de­ stat, pentru toate fermele, pen­tru toți lucrătorii din unitățile a­­gricole de stat, pentru toți lucrăto­rii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibi­litatea și sîntem ferm hotă­­rîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agricul­turii de stat prin Directivele Con­gresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivita­tea muncii la nivelul celor mai bu­ne realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, parti­cipanții la consfătuire, toți lucră­torii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mij­loace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noas­tre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica a­­gricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un tri­­lion tone cereale, 100 000 tone le­gume, 50 000 tone struguri și fruc­te, 120 000 tone carne, 500 000 hec­tolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. A­­ceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. de Pe deplin conștienți de rolul și răspunderea ce revine între­prinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii vom produce cantități agriculturi, sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatis­te în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și ovine, și in alte dome­nii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție. Ne exprimăm — a spus la în­cheiere vorbitorul — deplina ade­ziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, de­plina satisfacție pentru transfor­­t,mărfile­­ profund imțuitoare care au. loc în viața economică ți socială a țării și suntem­ hotărîți să de­punem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată to­varășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderi­lor agricole de stat, pentru dez­voltarea întregii noastre agricul­turi, pentru progresul și propăși­rea României Socialiste, într-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfă­tuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și între­prinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru se­cretarul său general. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Este o expresie gră­itoare a dragostei pe care lucră­torii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a a­­cestei ramuri a economiei naționa­le, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pen­tru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru pros­peritatea și progresul patriei noas­tre socialiste. "TELEVIZIUNE" VINERI 26 FEBRUARIE 1971 10.00—11.30 Emisiuni-lectii pentru lucră­torii din agricultură. 17.00 Deschiderea emisiunii. TELE­­SCOALĂ. 18.00 CĂMINUL. 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic, de la Lyon. Proba indi­viduală masculină. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 DE SERI. 1­0.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România .71. Azi — județul Sibiu. 20.20 Film artistic : DOMNUL PIPELET. Comedie cinematografică, produc­ție a studiourilor franceze: 21.45 Handbal masculin : Steaua—Par­tizan Bjelovar (semifinala Cupei campionilor europeni). Transmi­siune de la Sala Floreasca. Re­priza a II-a. 22.15 Dinamica societății românești. 22.45. Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii.­ ­RADI­O~­ VINERI 26 FEBRUARIE 190 PROGRAMUL I 15.05 Revista economică. 15.30 Piese vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal, Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică de promenadă. 16-30 Cântece de Camelia Dăscălescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. Concert de muzică populară. ORELE SERII. Tableta de seară. Zece melodii preferate. Muzică populară. Știința la zi. Bijuterii muzicale. Consemnări de Paul Popescu Ne­­veanu. Revista șlagărelor. Radiojurnal. Buletin meteorologici Sport. Reportaj In Do major. Moment poetic. Reportaj în Do major (con«­’ misre). —8.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică ușoară. 15.20 Folclor păstoresc. 15.30 Radio-școală. 16.on Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 15.15 Melodii cu Roxana Matei. 16.30 Formații camerale romănești. 16.55 Pe teme de protecția muncii. 17.00 Album de muzică populară. 17.30 Bibliotecă de poezie românească. 15.00 Publicitate radio. 18.30 Arii de plenitudine artistică — consacrări internaționale. 16.55 Partidului, inima și versul. 19.05 Cintecul e pretutindeni. 19.30 Momente din istoria partidului și literatura lor. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Seară de operă. 22.10 Muzică de estradă. 22.30 Dezbateri culturale. 22.53 Formația Paul Ghentzer. 23.05 Destinul estetic al sonatei Kreut­zer de Beethoven. 0.05—1.60 Pagini din creația compozito­rilor Marțian Negrea și Karol Szy­manowski. 17.30 18.00 20.00 20.05 20.40 20.55 21.00 21.25 21.30 22.00 22.30 22.55 23.00 0.05— Prima Consfătuire pe țară a lucratorilor din I.A.S. RAPORTUL tovarășului Angelo Miculescu Subliniind că prima Consfătuire a lucrătorilor din agricultura de stat are loc într-un moment deosebit de important pentru dezvoltarea multi­laterală a economiei naționale, pen­tru înflorirea patriei, tovarășul An­gelo Miculescu, ministru secretar de stat, a arătat că în cele­ peste două decenii care au trecut de la înfiin­țarea lor, întreprinderile agricole de stat s-au bucurat de o permanentă atenție din partea conducerii parti­dului și statului nostru. Volumul in­vestițiilor alocate întreprinderilor agricole de stat, de la înființarea lor și pînă în prezent, se ridică la a­­proape 40 miliarde lei. S-au asigu­rat, totodată, pentru întreprinderile agricole de stat, 16 500 de specialiști, din care peste 6 000 de cadre cu pre­gătire superioară, întreprinderile a­­gricole de stat dispun în prezent de 30 000 de tractoare, cu aproape 5 000 mai multe decit în 1965, revenind astfel 70 ha de teren agricol pe un tractor fizic față de 90 ha cîte re­vin pe total agricultură. Ele dispun de 11 000 combine pentru cereale păioase, față de 8 500 cîte aveau cu cinci ani în urmă, ceea ce înseamnă o încărcătură medie de 48 ha, față de 60 ha pe total agricultură. Indus­tria constructoare de mașini a di­versificat producția de tractoare și utilaje agricole. în ceea ce privește zootehnia, dotarea cu mașini și ins­talații s-a axat, în primul rînd, pe mecanizarea lucrărilor de recoltare și preparare a furajelor, transportu­rilor de nutrețuri, aprovizionării cu apă etc. Rezultatele obținute pe plan mon­dial, ca și propria noastră experien­ță, au dovedit din plin că o agricul­tură modernă, de înalt randament, este de neconceput fără utilizarea largă a unei game variate de pro­duse chimice : îngrășăminte, insec­­tofungicide, erbicide, biostimulatori etc. în perioada 1966—1970, cantită­țile de îngrășăminte furnizate de in­dustrie agriculturii de stat au spo­rit de la un an la altul. Cantitatea de îngrășăminte chimice substanță activă folosită pe hectarul de teren agricol a crescut de la 64 kg în 1965, la 97 de kg în 1970. Acțiunile hidro­­ameliorative au cunoscut, în cinci­nalul trecut, o amploare fără prece­dent. Numai în Lunca indiguită a Dunării, suprafața totală cîștigată prin asemenea acțiuni însumează peste 250 000 ha. Importante fonduri de investiții au fost alocate pentru extinderea suprafețelor amenajate pentru irigații, care, în 1970, au a­­juns la 236 000 ha, față de 100 000 ha existente în 1965. Orientarea spre intensificarea producției agricole a determinat ca ■O mare parte din investiții să fie înc 8­dreptate spre realizarea de noi ca­pacități productive, îndeosebi com­plexe de tip industrial. Au fost cons­truite sere legumicole, suprafața to­tală a acestora reprezentînd, la sfîr­­șitul anului trecut, 494 ha. S-au dat în funcțiune complexe de tip indus­trial de creștere și îngrășare a por­cilor, cu o capacitate de 1,3 milioa­ne de capete, complexe avicole cu o capacitate de 1,8 milioane de locuri pentru pui și 3,5 milioane de locuri pentru găini. Paralel cu dezvoltarea capacități­lor de creștere a animalelor și păsă­rilor, s-au luat măsuri corespunză­toare pentru construirea de noi fa­brici de nutrețuri combinate, a că­ror producție a ajuns în 1970 la cir­ca 1,5 milioane tone, față de circa 390 mii de tone cîte s-au produs în 1965. O deosebită importanță s-a a­­cordat continuării și adîncirii acți­unii de specializare și concentrare a producției, care sigură pentru creș­terea producției și reducerea prețu­lui de cost. în prezent, din cele 3 304 ferme, numai 96 mai au caracter mixt, față de 454 de ferme mixte e­­xistente în anul 1967. In anii 1966—1970, producția glo­bală a întreprinderilor agricole de stat a înregistrat o creștere de 43 la sută față de perioada 1961—1965. Deși dețin numai 14 la sută din suprafața agricolă a țării și 18 la sută din efectivele de animale, par­ticiparea lor la fondul central de produse agroalimentare a fost în a­­nul 1970 de peste 35,1 la sută la grîu, 27 la sută la carne total, din care peste 65 la sută la carnea de porc, iar la ouă de 57 la sută. O contribuție însemnată au avut întreprinderile agricole de stat in perioada 1966—1970 și în sporirea fondului de produse agricole, desti­nate exportului. Rezultatele, luate în ansamblu, obținute de agricultura de stat în cincinalul trecut sunt însemnate, a arătat vorbitorul. Dar, analizînd producțiile că, la multe planificate se constată culturi, ele n-au fost realizate. Nivelele de producție a­tinse sunt mici: în 1970, de exemplu, recolta medie de porumb pe terenu­rile irigate a fost de 4 460 kg la ha, față de 6 500—7 000 kg la ha, cit s-a prevăzut în studiile tehnico-eco­­nomice. Nu peste tot îngrășămintele chimice au fost aplicate în mod știin­țific. Amelioratorii au creat, în de­cursul anilor, o serie de soiuri valo­roase, dar ele sunt departe de a face față cerințelor mari pe care le im­pune o agricultură intensivă. Din a­­ceastă cauză, statul a trebuit să facă un important efort valutar pentru procurarea unor cantități de semin­țe cu valoare biologică mai ridicată decât cele de care dispunem noi. De­precierea soiurilor, folosirea unor semințe cu valoare biologică scăzu­tă, constituie una din cauzele plafo­nării producțiilor. In vorbitorul a citat o serie continuare de date comparative care ilustrează diferen­țe mari de producții și de preț de cost în condiții pedoclimatice și teh­­nico-materiale similare, fapt ce re­levă în multe cazuri insuficientă preocupare pentru problemele pro­ducției. Precizind că există rezerve de sporire a recoltei de porumb, vor­bitorul a citat, între altele, exemplul I.A.S. Pietroiu care a obținut 7 700 kg la hectar, al unor ferme ale I.A.S. Dorobanțu, Jegălia sau Băilești, care au realizat, în condiții de irigare, 6 700—7 000 kg la hectar. Pentru creșterea producției și a rentabilită­ții la cultura porumbului va trebui ca, începind cu anul 1971, să se dea cea mai mare atenție aplicării teh­nologiei stabilite pentru această cul­tură — a arătat vorbitorul, în mod deosebit trebuie să se insiste asu­pra amplasării judicioase a culturii, folosirii hibrizilor adecvați, asigu­rării densității optime întreținerii la timp a culturilor și recoltării fără pierderi. In continuare, raportul s-a ocupat de problemele pe care le ridică cul­tura de floarea-soarelui, arătînd că recolta medie obținută în perioada 1966-1970 a fost de 1.700 kg la hectar, față de 1.490 kg realizate în cincina­lul precedent, dar că nivelul produc­ției este încă scăzut. O deosebită im­portanță s-a acordat în raport extin­derii culturii de soia, în continuare au fost abordate pro­bleme ale viticulturii și pomicultura din întreprinderile agricole de stat. Patrimoniul viticol al întreprinderi­lor agricole de stat cuprinde în pre­zent o suprafață de 55.000 ha, din ca­re 43.000 ha de vii pe rod. Ele au dat posibilitatea furnizării la fondul de stat în anul 1970 a 52.000 tone stru­guri de masă și aproape 11.000 vagoane de vin apreciat atît pe piața internă , cit și la export. Din păcate însă, în ultimii ani, pro­ducțiile sunt scăzute, bat pasul pe foc. O situație similară există și în pomicultură. Și în acest sector s-au extins plantațiile intensive, s-au creat condiții pentru concentrarea și specializarea producției. Cu toate a­­cestea, producția și calitatea fructe­lor, eficiența economică a acestei ac­tivități nu se ridică la nivelul dorit. In viitor se vor înmulți soiurile de struguri pentru masă cu boabe mari și soiurile pentru vinuri roșii, aro­mate și acele specifice în producerea șampaniei și coniacurilor. în pomi­cultură se vor introduce în producție sortimentele de fructe mult căutate. Arătînd că creșterea animalelor re­prezintă una din ramurile principale ale agriculturii, vorbitorul a subli­niat că producția animalieră, funda­mentată pe o concepție nouă, moder­nă, de concentrare și specializare, participă în prezent cu 45 la sută la volumul producției globale a între­prinderilor agricole de stat. Față de anul 1965, întreprinderile agricole de stat au livrat, în anul 1970, mai mult cu un milion kl de lapte, 156 mii to­ne de carne, 336 milioane de ouă și 900 tone de lună, în anul 1970, planul de producție­ marfă a fost depășit cu 13,8 mii tone de carne și 130 mili­oane de ouă, iar efectivele de anima­le au fost realizate și depășite la toa­te speciile. Totuși, efectivul de vaci și juninci a înregistrat un ritm lent de creștere, iar aceasta datorită fap­tului că nu s-a acordat atenția cuve­nită selecției, reproducției și crește­rii tineretului taurin. Producția me­die de lapte se menține la un nivel scăzut — în jurul a 3.000 litri de lapte, în ultimii ani a sporit ponderea e­­fectivelor de vaci crescute în com­plexele industriale. Trebuie arătat însă — a subliniat vorbitorul — că nu s-a reușit încă să se atingă para­metrii prevăzuți în studiile tehnico­­economice. Nivelele de producție, prețul de cost, rentabilitatea în aceste complexe sunt departe de a fi satis­făcătoare. Practica de pînă acum, pr­obleme­­­­­le deosebite ce s-au ridicat în legătu­­­ră cu exploatarea marilor complexe impun realizarea de complexe cu efective de 1.000-2.000 capete, în grajduri de mare capacitate. Sec­­torul gospodăresc se va dezvol­ta în continuare prin extinderea și modernizarea grajdurilor existen­­te, astfel ca, în final, să se ajungă la ferme specializate de 800-1.000 locuri. Va trebui să se continue acțiunea de­­ ameliorare și selecție. Producția de carne de taurine a fost concentrată în unități specializa­te, ceea ce a permis să se facă un salt calitativ față de trecut. An de an, livrările de carne de taurină la fondul de stat au fost depășite. Dar și în cazul complexelor pentru în­­grășarea taurinelor nu se realizează parametrii prevăzuți în studiile teh­­nico-economice și se cer făcute în continuare eforturi pentru mai buna folosire a tehnologiilor moderne, spațiilor construite pentru furajarea a rațională a animalelor. Punerea în balanță a realizărilor și minusurilor în sectorul zootehnic — a subliniat vorbitorul — arată că mai există încă multe de făcut pentru a răspunde cerințelor mari puse în fața acestui sector. Deficiențele sem­nalate își au originea în faptul că u­­nii specialiști n-au reușit încă să se alinieze cadrului modern de desfă­șurare a producției zootehnice. De­partamentul IAS n-a fost suficient de exigent față de unitățile în subordi­ne pentru riguroasa respectare a tehnologiilor recomandate pentru di­ferite specii, a măsurilor pe linie sanitar-veterinară. Principala direcție către care tre­buie să ne îndreptăm atenția este de a realiza și depăși efectivele de ani­male, in special efectivele-matcă, a­­tît în complexele industriale, cit și in sistemul gospodăresc. Pe acesta din urmă nu trebuie sub nici o formă să-l neglijăm, ci să-l modernizăm, să-i îmbunătățim condițiile de pro­ducție. în toate complexele vom ac­ționa ca specialiștii să stabilească programe concrete privind corelarea producerii materialului necesar populării, cu asigurarea furajelor, cu punerea in funcțiune a noilor capa­­cități de producție. în continuare, vorbitorul a înfăți­șat problematica majoră a agricultu­rii de stat în cincinalul 1971-1975. Caracteristicile activității între­prinderilor agricole de stat în anii 1971-1975 vor fi adîncirea intensivi­­zării, pe calea continuării procesului de concentrare și specializare a pro­ducției, diversificarea și realizarea mecanizării integrale, complexe a lu­crărilor, atît în sectorul producției vegetale, cît și în cel al producției animale, extinderea chimizării și iri­gațiilor, aplicarea celor mai avansa­te tehnologii de lucru, creșterea efi­cienței economice în toate domeniile. La nivelul anului 1975, întreprinderi­le agricole de stat vor trebui să rea­lizeze o producție globală agricolă de peste 25 miliarde de lei, cu H0 la sută mai mare față de cea realizată în 1970. Ritmul mediu anual de creș­tere în perioada 1971-1975 va trebui să fie de 10,3 la sută. Producția mar­fă ce se prevede a se realiza la nive­lul anului 1975 va fi de 20,5 miliarde lei, cu 55 la sută mai mult față de a­­nul trecut. Volumul beneficiilor în a­­nul 1975 va ajunge la aproape 3,4 miliarde lei. Creșterea deosebită a volumului producției în actualul cincinal nece­sită o lărgire și modernizare, în con­tinuare, a bazei tehnico-m­ateriale. Pe întreaga perioadă 1971-1975, agri­cultura de stat va primi un volum de investiții de 23,5 miliarde lei, din care 18,5 miliarde lei investiții cen­tralizate, cu 28 la sută mai mult de­cit în perioada 1966-1979. Ele vor fi orientate, cu prioritate, pentru reali­zarea de noi obiective în sistem agro­industrial, în anul 1975, suprafața a­­menajată pentru irigații va crește la 490 mii hectare, reprezentînd peste 30 la sută din totalul terenului ara­bil. întreprinderile agricole de stat vor primi 378 mii tone de îngrășă­minte chimice substanță activă, care vor asigura cîte 180 kilograme îngră­șăminte substanță activă pe hecta­rul de teren agricol, de 1,8 ori mai mult decît în 1970. Condițiile ce se creează vor permi­te ca în ultimul an al cincinalului să se obțină în medie la hectar­ ,3.100 kg grîu, 4.250 kg porumb, 2.210 kg floarea-soarelui și 7.290 kg struguri. Ritmuri și proporții dinamice se vor înregistra în actualul cincinal și în sectorul zootehnic, dezvoltîmdu-se acțiunea de industrializare a crește­rii animalelor. Se vor construi 220 de mii de locuri pentru vaci de lapte, precum și 10 complexe de porci și al­te obiective. în anul 1975, efectivul de vaci și juninci, crescut in sistem industrial, va reprezenta 43 la sută din total, la porcine — 76 la sută, iar la păsări — 100 la sută. Contribuția agriculturii de stat la constituirea fondului central va fi în anul 1975 de aproape 50 la sută la carnea de porc, de 68,4 la sută la carnea de pa­săre, de 59 la sută la ouă, iar la lap­tele de vacă de 35 la sută. Valoarea exportului pe care tre­buie să-l realizeze întreprinderile a­­gricole de stat la nivelul anului 1975 va fi de peste 721 milioane de lei valută, cu 78 la sută mai mult față de realizările anului 1970. Pentru a fi competitivi pe piața externă, este nevoie să se adîncească specializarea, m­ergînd pînă acolo încît o serie de ferme să producă exclusiv pentru ex­port și avînd orientarea producției făcută chiar după specificul anumi­­tor piețe. Anul 1971, primul din actualul cin­cinal, va constitui pentru agricultu­ra de stat anul unei hotărîte creșteri a producției vegetale și animale. Sarcina obținerii unor producții mari obligă,­ totodată, să se urmă­rească cu mai multă perseverență respectarea tehnologiei de irigare a culturilor. După cum s-a arătat la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, va trebui să se extindă formele de co­operare dintre întreprinderile agrico­le de stat și cooperativele agricole de producție. Experiența deja cîști­gată, rezultatele bune obținute în a­­nul 1970, arată că această formă per­mite generalizarea mai rapidă a teh­nologiilor moderne și experienței necesare aplicării acestora și în co­operativele agricole. în acest sens, au fost stabilite programe concrete, dar pentru ca îndeplinirea lor să se realizeze, este nevoie să se acționeze intens, cu mai multă energie. Tre­buie, în același timp, perfectate cri­teriile de cooperare. Rolul decisiv în realizarea sarcini­lor de plan a programelor stabilite, îl au firește, cadrele. Agricultura de stat dispune de cadre valoroase, cu o bogată experiență. Fiecare fermă este direct condusă de un specialist. Avem deci o forță care ,împreună cu tehnicienii, cu mecanizatorii, cu toți lucrătorii permanenți din întreprin­derile agricole de stat, este în stare, și va fi în stare, să atingă nivelele de producție și de rentabilitate sta­bilite. Pentru realizarea sarcinilor ce stau în fața agriculturii de Stat se are în vedere lărgirea competen­țelor unităților și îndeosebi ale fer­melor, creșterea cointeresării sala­riaților în dobîndirea unor rezultate finale superioare. Asigurăm conducerea de partid și de stat — a arătat în încheiere vor­bitorul — că nu vom precupeți nici un efort pentru ca sarcinile ce ne revin în acest cincinal să fie înde­plinite cu cinste. Ne angajăm să gos­podărim mai bine pămîntul, celelal­te mijloace de producție și financia­re, bunuri ale întregului popor, să a­­sigurăm avîntul rapid al agriculturii de stat și să sprijinim din plin dez­voltarea și consolidarea agriculturii socialiste. Pierdut carte de muncă seria D.e. nr. 10.684/1968 pe numele SZÉKELY EMERIC, I. S. C. M. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Familia îndurerată anunță în­cetarea din viată a scumpului lor Gheorghe Roland Șeptilici maior—rezervă 65 ani Inmormîntarea, sîmbătă, 27 fe­bruarie, ora 14, cortegiul pornind de la biserica din cartierul C.F.R. Bacău. I I I Vineri 26 februarie 1971 A v

Next