Steagul Roşu, martie 1973 (Anul 28, nr. 6235-6261)

1973-03-28 / nr. 6258

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN <i­n ANUL XXVIII — NR. 6.258 (8.037) MIERCURI 28 MARTIE 1973 4 pagini — 30 bani In spiritul indicațiilor Plenarei C. C. a­ P. C. R. Cu planul trimestrial, la export, îndeplinit Ca și în alte ocazii, lucrătorii întreprinderii viei și vinului Ba­cău și-au onorat cu promptitudine obligațiile contractuale cu parte­nerii externi. Astfel, la 21 martie, unitatea băcăuană și-a realizat integral sarcinile la export ce-i reveneau pe primul trimestru al anului curent. Așa cum ne informa directorul întreprinderii, ing. Dumitru Eri­­micioiu sînt condiții ca și planul trimestrial la indicatorii produc­ție globală și marfă să fie reali­zați cu cîteva zile mai devreme. Acum, în obiectiv sînt pregăti­rile pentru recolta de struguri a anului 1973. Săptămîna aceasta, pe centre, vor fi instruiți, cu pri­vire la tăieri, brigadierii viticoli, cooperatorii care vor efectua tăie­rile. Aceste instruiri practice vor fi făcute de către specialiști ai întreprinderii și din unele unități agricole din județ, precum și de către specialiști de la Stațiunea experimentală viticolă, Odobești. Un trimestru rodnic pentru constructori, 64 apartamente peste prevederile planului de Lucrătorii Trustului băcăuan construcții incheie, acest prim trimestru cu rezultate destul de bune. Astfel ei au realizat 21,4 la sută din sarci­nile ce se revin in cel de-al treilea an al actualului cinci­nal, au dat în folosință îna­inte de termen obiectivul „dezvoltare Fabrica de confec­ții Bacău“. Cea mai însemna­tă depășire a fost înregistrată însă la capitolul apartamente , față de 140 câi prevedea pla­nul, s-au dat în folosință 204. Deci, 64 de familii vor bene­ficia mai devreme de noile lo­cuințe și aceasta datorită stră­daniei și priceperii harnicilor noștri constructori. 4 . , i. Á CENTRALA UUMInator­ ARA .M. EMINESCU" IAȘI -j JUDETUL BACAlll yW­AAAAA^>WVWW, Gîndirea tehnică valorează milioane re. Inovatorii de pe una­platformă petro­chimică din municipiul de pe Trotuș — acești căutători moderni de comori — au înscris deja anul acesta 40 de inovații. Multe, e drept, au fost respinse (20) dar suntem­ totuși abia la început de an și care se anunță la fel de bogat în succese ca și precedentul cînd aici s-au înregistrat nu mai puțin de 270, care s-au adăugat la zestrea de 161 propuneri exis­tente în sold din anii anteriori. Din acestea, 83 propuneri au fost acceptate pentru apli­care (dintre ele, 6 ca invenții). Sub acest as­pect, al acceptării, pro­babil, nu toți cei 360 propunători vor fi sa­tisfăcuți, dar inovatorii de aici pot fi mîndri prin modul deosebit de fertil al gândirii lor no­vatoare : economiile postcalculate pe anul trecut au fost de 23.770.000 lei! Doar pentru exempli­ficare, dăm cîteva din­tre cele mai eficiente realizări ale neobosiți­lor căutători și creatori ai noului. Astfel, din­tre invenții, cea intitu­lată : ,Procedeu de coagulare a latexurilor de cauciuc” — autor colectiv ing. Günther Dresl­audt — aduce a­­nual circa 600.000 lei economie. Inovația . „Mărirea capacității de prelucrare a policloru­rilor la instalația mo­­noclorbenzen“ — autor colectiv maistru Victor Tofan aduce economii postcalculate în sumă de 320.000 lei. Raționa­lizarea : „Expandarea centralizată a conden­satului și utilizarea a­­buzului secundar" — autor colectiv maistru Constantin Buzduga — aduce economii (deo­camdată antecalculate) de 1.133.000 lei pe an! Din rîndurile inova­torilor de la Grupul in­dustrial de petrochimie Borzești se detașează cîteva nume și anume acelea ale inginerilor Virgilia Băncilă și Va­lentin Anastasiu, ale maiștrilor Constantin Buzduga, Augustin An­tal, Gheorghe Nițu și Aron Vodă. Ei și mulți alții la fel de... produc­tivi, fac dovada incon­testabilului potențial de creație tehnică. E­­fortul lor de inteligen­tă, generos și eficient sub aspect financiar, dă noi valențe, un plus de competitivitate nenu­măratelor produse ce se fabrică aici și a că­ror arie geografică de răspîndire crește an de an. Gîndirea lor crea­toare, care vizează creșterea gradului de folosire a materiilor prime, reducerea efor­tului fizic, eficiența e­­conom­ică sub multi­ple aspecte merită un plus de atenție. Tocmai de aceea, încheiem a­­ceste rânduri cu un În­demn adresat tuturor factorilor de care de­pinde activitatea aces­tor neobosiți căutători de a se strădui ca ei să aibă create nu nu­­­­mai condiții tot mai bu­ne sub aspect material, ci și o Înțelegere, un climat care să stimule­ze, să îndemne la spo­rirea numărului inova­torilor, al inovațiilor a­­plicate. T. DUDAU BORZEȘTI O primă condiție a succesului sondorilor în întrecerea pentru „Mai repede, mai bine, mai eficient“ TEHNOLOGII MODERNE In întrecerea generală pentru în­făptuirea cincinalului înainte de termen, petroliștii Unității de foraj din Tg. Ocna s-au angajat ca în a­­cest an să depășească planul fizic cu 900 de metri, fără cheltuieli su­plimentare, să reducă durata de fo­raj cu 2 zile față de plan la un nu­măr de 14 sonde de exploatare și să diminueze timpul neproductiv sub 10 la sută, prin prevenirea complicațiilor și scurtarea duratei de rezolvare a acestora. De aseme­nea, sondorii din Tg. Ocna s-au an­gajat să reducă prețul de cost pe metru forat cu 5 lei față de deviz și cu 2.000 lei pe sondă, ceea ce va conduce la obținerea unor economii în valoare de 1.000.000 lei, din care 75 la sută pe seama reducerii nor­melor de consum la sape cu role, motorină și energie electrică, în ce direcții și-au propus să ac­ționeze muncitorii, inginerii și teh­nicienii unității pentru a da viață, în mod exemplar, sarcinilor și an­gajamentelor asumate în cel de-al treilea an al cincinalului ? Iată ce arătau în acest sens, la recenta e­­diție a adunării generale a oameni­lor muncii din întreprindere, cîțiva dintre petroliștii participanți la dezbateri. Șeful secției construcții — mon­taj, inginerul Virgil Băncilă, accen­­tuînd asupra necesității ca activi­tatea din acest important compar­timent de muncă al unității să cu­noască noi îmbunătățiri de ordin tehnic și organizatoric, a eviden­țiat cîteva dintre măsurile ce se impun în sensul amplificării con­tribuției colectivului din sector la bunele rezultate ale petroliștilor din Tg­rcna. Scurtarea duratei de lucru, obiectiv urmărit îndeaproa­pe de colectivul secției, se va rea­liza prin folosirea, într-un procent de 60 la sută, a montajelor în ciclu. Metoda s-a dovedit a fi, încă pe parcursul anului trecut, deosebit de eficientă, conducînd la folosirea intensivă a utilajelor și a timpului de lucru, la creșterea productivi­tății muncii. Aceluiași scop — scur­tarea duratei de montaj la sonde — îi răspund și preocupările pentru modernizarea principalelor ansam­­ble la un număr de 3 instalații, ca și utilizarea la fundații a prefabri­catelor, metodă care se va extinde la peste 70 la sută din totalul mon­tajelor. De asemenea, se urmărește introducerea lucrului în acord glo­bal la cît mai multe echipe de mon­taj. Pentru aceasta, însă — a ținut să remarce șeful secției — este necesar ca pe lingă măsurile orga­nizatorice ce intră în sarcina uni­tății, de a asigura integral condi­țiile de lucru impuse, să se mani­feste eforturi sporite din partea Bazei de ateliere și transporturi și a întreprinderii de cimentări, ope­rații și transporturi speciale Moi­­nești în sensul de a transporta uti­lajele la timp, in concordanță cu programul cuprins în graficele în­tocmite. Creșterea vitezei de lucru consti­tuie pentru petroliștii din Tg. Ocna un important obiectiv al întrecerii din acest an. De altfel, acest indi­cator de seamă, exprimînd eficien­ța muncii întregului colectiv, pola­rizează sensul măsurilor pe care comitetul oamenilor, sub îndruma­rea comitetului de partid, conduce­rile secțiilor și brigăzilor de foraj le-au întreprins, încă din prima zi a anului, și chiar cu mult timp înainte, pentru pregătirea minuțioasă a producției. Pentru creșterea vite­zei de lucru cu 16 la sută și în scopul aplicării metodelor și tehno­logiilor moderne de foraj — cum sunt forajul cu jet și optimizat — la 14 la sută din volumul total de foraj, șeful secției a­ II-a, inginerul Alexandru Popescu, arăta că în­tregul colectiv de petroliști acțio­nează hotărît. Se impune insă, o aprovizionare ritmică cu materiale și îndeosebi cu sape cu role de tipuri corespunzătoare formațiunilor tra­versate, pentru a se înlătura stag­nările și micșora timpul neproduc­tiv. Angajamentul colectivului de pe­troliști de a realiza în acest an un timp neproductiv de sub 10 la sută, presupune eforturi deosebite, avînd în vedere că acest lucru înseamnă o reducere cu 5 procente față de nivelul pe care respectivul indica­tor l-a înregistrat în anul trecut, între altele, o deosebită importanță o prezintă, in această direcție — așa cum sublinia și inginerul Mi­­hăiță Damian, șeful serviciului fo­raj — aplicarea întocmai a măsu­rilor luate în direcția respectării tehnologiilor de foraj, înlăturării avariilor și complicațiilor. Se im­pune ca fiecare din brigăzile de foraj să respecte programele stabi­lite de conducerile secțiilor și a u­­nității, să se asigure asistența teh­nică în toate schimburile, să se e­­vite la maximum abaterile de la disciplina tehnică. Sublinierea, fă­cută nu numai în adunarea gene­rală amintită, ci și în mai toate a­­dunările generale ale comuniștilor, atestă o atentă preocupare a colec­tivului de petroliști de a reduce continuu cotele timpilor neproduc­tivi. O altă cale, la fel de importantă, (Continuare in pag. 3) Unitatea de foraj Tg- Ocna GRIJA DEOSEBITA PREGĂTIRII CÂMPIEI AGRICOLE! Anchetă economic Preocupările de prim ordin ale agricultorilor converg în a­­ceastă perioadă către pregătirea minuțioasă a uneia din cele mai importante etape ale actualului an agricol — lucrările de pri­măvară- Ceea ce este caracteristic în această primăvară se cu­noaște : hotărirea unanimă de a se recupera întîrzierea cauzată de revenirea, în mod neobișnuit, a iernii prin căderi masive de zăpadă și viscole. Cantitatea mare de precipitații va face ca solul să se usuce mai greu și ca o consecință, va suprapune unele lucrări agricole. Alături de asigurarea cantităților nece­sare de sămință, pregătirea utilajului, eliminarea umidității ex­cesive și măsurile organizatorice, un loc aparte în buna desfă­șurare a campaniei agricole de primăvară îl ocupă pregătirea terenului și î n special efectuarea arăturilor. Iată de ce la întrebarea noastră : în ce mod se va desfășura în județ acțiunea de executare a arăturilor ? tovarășul inginer Alexandru Dă­­nilă, director general adjunct al Di­recției generale a agriculturii, ne-a dat un prim răspuns : — In întregul județ sunt de efec­tuat arături pentru însămințări pe o suprafață de 26.000 hectare, din care circa 8­000 ha se vor executa cu atelajele. Dat fiind excesul de umiditate existent în sol, timpul rezervat executării lucrării se va scurta in mod accentuat. Iată de ce am preconizat luarea unor măsuri pentru ca in fiecare unitate, îndată ce solul se zvîntă, chiar pe parcele mai m­ici, să se treacă cu toate mij­loacele existente la executarea a­­răturilor. Evident, nu trebuie aș­teptat ca numai soarele și vîntul să usuce solul, ci în aceste zile se im­pune ca peste tot să se execute ca­nale, șanțuri, să se ia alte măsuri pentru eliminarea grabnică a apei în exces. In fiecare unitate trebuie ca pe baza numărului de tractoare și atelaje existente, ținîndu-se cont și de necesitatea realizării împere­cherii animalelor proprietate per­sonală, să se stabilească precis vi­teza de lucru, parcelele pe care se va ara cu prioritate în funcție de starea terenului, să fie organizată activitatea tractoarelor în schim­buri prelungite. Necesitatea urgen­tării executării arăturilor nu tre­buie să ducă în nici un caz la rea­lizarea unor lucrări de proastă ca­litate și-n acest sens specialiștii tre­buie să-și facă corespunzător da­toria.Printre cooperativele agricole ca­re au de executat un volum mare de arături se numără și C.A.P. Bîr­­sănești. De altfel, se cuvine subli­niat, ca o notă negativă, că in a­­ceastă unitate an de an rămîn din toamnă însemnate suprafețe ne­lucrate ceea ce repercutează în mod direct asupra nivelului scăzut al producțiilor- Anul trecut bună­oară aici s-au realizat 900 kg po­rumb boabe la hectar, cu aproape 300 kg mai puțin decît planul. Este adevărat că pămînturile unității prezintă un relief frămîntat, că sînt și unele condiții obiective, dar a­­cestea nu justifică în întregime ne­­executarea arăturilor de toamnă pe suprafețe mari. în această primă­vară, de pildă, sînt de arat 400 hectare, din care 120 hectare pe terenuri nemecanizabile. Am con­siderat necesar să investigăm cau­zele care generează an de an de- Anchetă consemnată de Tudor Stanciu (Continuare Lă pas. S) IN PAGINA 6 TELEGRAME EXTERNE In conformitate cu recentul Decret al Consiliului de Stat Se stabilesc normele unitare de structură pentru unitățile economice In aceste zile, în toate ramurile economiei naționale se desfășoară o amplă și complexă activitate de a­­plicare a Decretului Consiliului de Stat privind stabilirea normelor u­­nitare de structură pentru unitățile economice. In ramura economiei forestiere și materialelor de construcție, în vede­rea perfecționării și simplificării structurilor organizatorice, a sporirii ponderii celor care lucrează în pro­ducție, cercetare și proiectare, a re­ducerii personalului tehnic-adminis­­trativ, a eliminării unor verigi inter­mediare, conducerea ministerului de resort a asigurat, în urma unor te­meinice analize și studii, un cadru mai eficient al întregii activități. Astfel, în locul celor 49 de unități cu statut de centrală, organizate pe principiul teritorial, acum s-au în­ființat numai șase centrale triale, după criteriul profilului indus­de producție. în acest fel s-a asigurat o simplificare a aparatului adminis­trativ și, în același timp, mai multă suplețe și eficiență muncii de coor­donare, îndrumare și control a pro­ducției. Noile centrale au atribuții sporite și complexe privind activita­tea de producție, concepție, proiecta­re, cercetare, aprovizionare și des­facere a produselor. Centrala de prelucrare a lemnului, de exemplu, grefată pe platforma industrială Pi­pera, cuprinde 39 de combinate și întreprinderi, grupând 184 fabrici de mobilă, plăci aglomerate și fibrolem­­noase, placaj, furnire și alte produse finite din lemn. De remarcat faptul că la patru centrale conducerea lor a fost încredințată unor adjuncți ai ministrului și secretari generali. Noua structură organizatorică a a­­cestor ramuri a permis ca numeroa­se cadre care lucrau în birouri, în diferite servicii și secții din minister și unități, mulți fiind specialiști cu studii superioare, să fie orientate spre întreprinderile productive ale ministerului, în acest fel, un impor­tant număr de ingineri au fost eli­berați din munci administrative și încadrați în producție, fapt care va asigura asistența tehnică necesară în toate întreprinderile și schimburile, în același timp, au fost luate măsuri pentru pregătirea, în cele circa 1 500 de unități din economia forestieră și a materialelor de construcții, în diverse meserii a persoanelor elibe­rate din munci funcționărești care nu au o pregătire corespunzătoare pentru a lucra în producție, în Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, în locul a 19 centrale industriale și unități asimilate aces­tora, s-au organizat 6 centrale mari, puter­nice: de cărbune, la Petroșani; de minereuri, la Deva ; de petrol, la Bolintinu din Vale ; de gaz metan, la Mediaș ; de mecanizare și utilaj mi­nier și petrolier, la Ploiești , de sare și nemetalifere, la București. Prin conducerea unor centrale di­rect de către adjuncții ministrului se vor rezolva mai operativ și eficace multiplele probleme de factură teh­nică și organizatorică care apar pe parcursul realizării producției, în prezent, în fiecare centrală in­dustrială, ca și în întreprinderile subordonate și unitățile componente se desfășoară in continuare o am­plă activitate pentru stabilirea struc­turilor organizatorice și de conduce­re. Prin micșorarea numărului de verigi organizatorice și trepte ierar­hice, un număr important de cadre tehnico-inginerești și de specialiști este îndreptat spre activități direct productive și de concepție. Persona­lul tehnico-economic, de altă specia­litate, precum și cel administrativ a fost astfel redus la strictul necesar, aceste cadre fiind repartizate să lu­creze în mine, schele petroliere, uzine mecanice, precum și în unități de cercetare și proiectare. La aceștia se adaugă și un număr însemnat de specialiști cu pregătire superioară din minister, repartizați, în ultimul timp, să lucreze în unități producti­ve, de cercetare și proiectare. (Agerpres) Prima ședința de lucru a Consiliului județean de control muncitoresc al activității economice și sociale Ieri, la Bacău, a avut loc, prima ședință de lucru a Consiliului ju­dețean de control muncitoresc al activității economice și sociale — în componența aprobată de Plenara Comitetului județean de partid, din martie a.c. Cu acest prilej a fost desemnat Biroul executiv al Consiliului, in următoarea componență : preșe­dinte — Radu Manoliu, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. ; vicepreședinte — Emil Donici,­ membri: Ion Pruteanu, vicepreședinte al Comitetului­xecutiv al Consiliului popular ju­­­­dețean, Mihai Armașu, vicepreșe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Gheorghe Branche, directorul Sucursalei județene Bacău a Băn­cii de investiții, Vasile Păcuraru, președintele Consiliului județean Bacău al sindicatelor, Iulian Soa­­re, președintele Consiliului tineret muncitoresc. De asemenea, au fost constituite colectivele pe domenii de activita­te , colectivul de coordonare in­specții specializate și îndrumarea consiliilor de control muncitoresc din întreprinderi : colectivul pen­tru problemele de industrie ; co­­colectivul pentru problemele a­griculturii și industriei alimenta­re; colectivul pentru investiții, construcții și transporturi; colec­tivul pentru problemele de co­merț exterior; colectivul pentru comerț, cooperație și nivel trai și colectivul de sinteză econo­de­mică. Pe lîngă membri din Consiliul județean de control muncitoresc al activității economice și sociale, din aceste colective mai fac par­te cadre cu munci de răspundere, specialiști și muncitori din unită­țile economice din județ. Tot in ședința de ieri a fost a­­probat planul de activitate al consiliului pentru trimestrul doi din acest an. în încheiere a luat cuvîntul to­varășul GHEORGHE ROȘU, prim­­secretar al Comitetului județean Bacău al P­C.R., președintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean, care a subliniat atribuțiile și sarcinile deosebit de mari ce revin noului organism ju­dețean, colectivelor pe domenii de activitate privind traducerea în fapt a prevederilor Legii cu pri­vire la organizarea și funcționarea Consiliului central de control muncitoresc al activității economi­ce și sociale. •­a urmare a strădaniei cu care muncește, tînărul Anton Ioja, de la Fabrica de bere Bacău, se numără printre fruntașii întrecerii so­­cialiste­ Foto­­ G. BURSUC 1 I I­I­I IIIII I I C.A.P. Saucești Peste 150 de cooperatori participă zilnic la eliminarea excesului de umiditate Așezată în Lunca Siretului, cooperativa agricolă din Său­­cești, an de an are mari pro­bleme în desfășurarea campa­niei agricole de primăvară, excesul de umiditate îngreu­nând mult efectuarea lucrări­lor în cadrul epocii optime. Cunoscut fiind acest fapt, cooperatorii de aici, la îndem­nul comitetului comunal de partid, au hotărît să între­prindă acțiuni de proporții în vederea evitării efectelor ne­gative ale apelor în exces. Acum, după ce vremea s-a ameliorat, ne inform­ează in­ginerul V. Munteanu, președin­tele unității, zilnic participă la efectuarea lucrărilor de eva­cuare a apelor de pe tarlale circa 150 de cooperatori. Ur­mare a eforturilor depuse, în numai cîteva zile s-au efectuat despotmoliri de canale pe a­­proximativ 4.000 m 1, s-au fă­cut șanțuri de scurgere în lun­gime de 450 m 1, iar digurile existente au fost refăcute pe circa 650 m 1. Acțiunea con­tinuă , participarea cooperato­rilor la lucrări continuă și ea să fie însemnată, fapt care lasă să se întrevadă reușita și în a­­ceastă campanie agricolă. IIIIIIIIII II III j tn pag. IV j­i Spirt ! *

Next