Viaţa Capitalei, martie 1950 (Anul 2, nr. 251-277)
1950-03-01 / nr. 251
ARUL.I, Mr. 2014 PAGINI, 4 LEI F, Miercuri 1 Martie 1930 PROLETARI TUN TO&h, \ VLB, UMTI V* j Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti şi al Comitetului ^? .zoriu Bucureşti (N FABRICI Şl UZINE / SOSESC ARMELE PĂCII ntr’un port din Franţa. Un vapor a ancorat. Sirena a răsunat lugubru peste oraşul amorţit. Câţiva marinari au tresărit din apatie, privind nava cenuşie, care a aruncat, scrâşnind, ancora. — Alte curme pentru Vietnam, — şi-a scârşnit unul fiu una printre dinţi. Pierre a oftat îndelung. Are cinci copii în casă, cari cer pâine, cinci copii cu obrajii scofălciţi de foame... Pâine... Ofiţerii de pe vas abia aşteaptă să găsească muncitori cari să descarce armele. Dar niciunul dintre cei care stau cu braţele încrucişate şi cu ochii plini de ură, nu s’a mişcat nici cu un pas. Familiile lor se ofilesc de foame. In casele tuturor este mizerie și întuneric. Ofițerii de pe vas îi îndeamnă cu vorbe mieroase să descarce „marfa”. Le răspund însă privirile grele de ură ale docherilor. Icar unul dintre ei se ridică și cu voce hotărîtă se adresează celor din jur: — Nu, tovarăși, pentru pofta de jaf a negustorilor americani, noi nu vom descărca arme care să ucidă oameni dornici de viaţă, de libertate ca şi noi... Au răsunat claxoanele automobilelor. Poliţia vine ca să-i silească pe muncitori să descarce „marfa“ americană. Primele salve au luerat. — Copiii mei n’o să-mi ierte niciodată dacă voi descărca armament, pentru a fi ucişi alţi copii, — şi-a spus Pierre. Mâinile i s’au încleştat pe bolovanii din jur, pe care îi asvârlă cu putere ca răspuns gloanţelor poliţiştilor. ★ Portul Constanţa e un uriaş furnicar. Vasele ancorate gem sub povara bogăţiilor care sunt coborîte pe ţărm. Macarale uriaşe scrâşnesc purtând belşugul ce se revarsă în silozuri. Şiruri lungi de oameni urcă şi coboară pe punţile vapoarelor, şlepurile îşi fac loc cu greutate, transportând munţi de unelte şi materiale de pe vase, pe mal. Peste larma glasurilor, peste vuietul motoarelor, a răsunat deodată ca un strigăt al victoriei, sirena îndepărtată a unui vas ce se vede in zare. Mai înalt, mai limpede, se conturează silueta bastimentului ce taie valurile dantelate de spumă, apropiindu-se de port. Motorul a mai respirat odată puternic, ca la sfârşitul unui drum lung, apoi vasul s’a oprit lângă chei. Vuietul portului creşte. O macara uriaşă ridică în zarea albastră o maşină argintie. Muncitorii şi-au răzimat poverile şi au privit cu ochi luminoşi uriaşul de oţel scânteind în soare. Sirena vasului a mai vuit odată puternic, ca o chemare. In portul Constanţa a mai ancorat un vapor sovietic aducând un nou transport de strunguri şi alte maşini, adevărate arme ale păcii. ★ Trenul a străbătut în goană plaiurile Dobrogei. De o parte şi de alta a liniei, forfotesc oameni, camioane, căruţe. Când trenul trece şuerând prin şantierele Canalului, muncitorii se opresc o clipă din lucru şi pun mâinile streaşină la ochi privind vagoanele doldora de maşini care sclipesc în soare. Je Către amiază trenul soseşte pe linia de garaj a uzinelor Timpuri Noi. întâi Pa văzut un ucenic care mergea spre atelierul de sudură. A numărat vagoanele, s’a apropiat să vadă mașinile și apoi a rupt-o la fugă îndărăt către strungărie. — Au venit mașinile sovietice! Ochii oamenilor s’au ridicat de pe strunguri. Vestea a făcut ocolul atelierului. — Câte sunt? — Le-au dat jos din vagoane? Nicolae Jerău s-a uitat lung la maşina lui veche de vreo douăzeci de ani, apoi a privit graficul: 15»/» peste normă. Cam puţin.... Strungul lui gâfâie obosit. „Oare strunguri or fi venit, tovarăşe Vasile?” l-a întrebat pe muncitorul de lângă el. Jumătate de oră până când a sunat sfârşitul lucrului a trecut mai greu ca oricând. In jurul vagoanelor s’a îmbulzit toată fabrica. Unii admiră masivitatea maşinilor, alţii persfecţiunea lor. Feţele sunt luminate de bucurie. „Garusselul” acela face cât patru strunguri de aci din fabrici, iar strungurile Krasnâi Proletar dau un randament de două ori mai mare decât maşinile lor. Şi oamenii numără uneltele sovietice venite, îşi fac socoteala cu cât vor depăşi normele. Voicu Aurel priveşte cu admiraţie strungul la care ar vrea ei să lucreze: Krasnâi Proletar. Ştie el ce poate o asemenea manşină. Parcă şi vede cum se anmiază piesele unele lângă altele, cum steagul roşu al producţiei flutură lângă maşina lui. Minunată armă a păcii. Numai de î l-ar da lui... După câtva timp în jurul lui Voicu Aurel se înălţau stivele de piese, rânduite ca pentru atac. „Krasnai Proletarul” lui Voicu, strungarul de la „Timpuri Noi” înălţase steagul de luptă ar graficului cu 200 m/o peste normă... I. Dragomirescu După Congresul Căminelor Culturale Vizitarea aşezămintelor de artă După închiderea lucrărilor Congresului Căminelor Culturale, delegaţii veniţi din toată ţara au vizitat aşezămintele culturale din Capitală. In clişeu , un grup de delegaţi privind cu deosebit interes tablourile de la așezămintele ,,N. Bălcescu" Cooperativa „Micilor Meseriaşi Metalurgişti“ a început fabricarea unor aparate care până acum erau aduse din străinătate De câteva săptămâni la „Cooperativa Micilor Meseriaşi Metalurgişti“ de pe Calea Văcăreşti nr. 10S, s-a început fabricarea unor aparate care până acum se importau. Astfel, în urma unei comenzi primite de la Ministerul Agriculturii „Cooperativa Micilor Meseriaşi Metalurgişti” lucrează aparate germinatoare pentru încercarea puterii de încolţire a boabelor de cereale. Aparatul de o construcţie semănătoare celor aduse până acum de peste hotare — este lurat ministerului mai repede şi la un preţ mult mai mic. Deasemeni, în secţia de aparate medicale, de curând înfiinţată, a început construirea, în serie, a turelor dentare (bohrmaschine) cu picior, necesare dispensarelor săteşti. In cadrul aceleiaşi secţii a fost confecţionat un prototip de tur dentar electric, care a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii, astfel că în curând va începe fabricarea în serii şi a acestui aparat. In afară de aceste aparate, cei 130 membri cooperatori produc: maşini de gătit de toate felurile, piese auto, pompe, gamele, bidoane, lămpi, etc. Lucrând în mod raţional, având drept lozincă: „Tot mai puţine deşeuri”, membrii cooperativei au reuşit să utilizeze cele mai mici deşeuri pentru confecţionarea unor piese foarte necesare. In cadrul comenzilor pentru cooperativele săteşti, s-a început fabricarea a 400 maşini de gătit de tip ţărănesc cu 0 ochiuri şi cuptor, confecţionate din luciu şi tablă precum şi 9 4500 burlane. Această comandă va fi livrată în cursul lunii viitoare, mai înainte decât prevede planul — datorită avântului membrilor cooperativei cari vor în acest mod să sprijine țărănimea muncitoare. EXAMENELE STUDENŢEŞTI 1 En rândurile de mai jos redăm două fapte semnificative care s-au produs în cursul Ultimei sesiuni de examene universitare. Astfel în urmă cu câteva zile, în sala de examene a Facultăţii de Filologie, studenta Ligia Popescu a fost demascată de către colegii săi pentru faptul că a încercat să înşele comisia de examinare. La Facultatea de Istorie, în timpul desfăşurării examenelor, au fost scoase 7 numere festive ale gazetei de perete anunţând ultimele rezultate de pe „frontul examenelor“. Intr’adevăr, demascările studenţilor necinstiţi, apariţia ziarelor de perete festive, colaborarea dintre profesori şi studenţi, au arătat în mod concludent că o nouă atitudine de muncă domneşte în toate facultăţile. Dacă cititorii noştri ar fi avut curiozitatea să observe grupurile de studenţi în timpul ultimei sesiuni de examene, ar fi putut să asiste la un spectacol revelator. Frica, încercarea de a induce în eroare pe profesori, care erau atât de înrădăcinate la unii dintre studenţi, au dispărut în cea mai mare măsură. „Niciun repetent la noi în an“. „Să ne îndeplinim cu conştiinciozitate datoria de student“ au fost lozincile care au trăit în inimile tuturor profesori şi studenţi. Numărul studenţilor promovaţi a dovedit ce înseamnă noua atitudine faţă de muncă, transmisă studenţilor din uzinele unde muncitorii se străduesc zi de zi, în vederea obţinerii unei producţii cât mai mari şi de calitate. Câtă deosebire intre atmosfera care domneşte astăzi in perioada examenelor şi ceea ce se întâmpla in trecut! , Pentru studenţii săraci, cari erau siliţi să îndure tot „romantismul“ vieţii de student, în condiţii de viaţă grele sau în goană mereu după cursuri, examenul era Intr’adevăr 0 încercare. Pentru ceilalţi, acea categorie de feciori de bani gata, studenţi fictivi cu numele în cataloage şi cu prezenţa fizică prin cine ştie ce localuri cu nume exotic, examenele constituiau un divertisment cu finalul ştiut dinainte. Spre exemplu, la Facultatea de Drepit Ajungeai licenţiat în virtutea inerţiei. Pentru aceasta nu era necesar decât să faci parte dintr-o familie cu nume de rezonanţă şi cu oarecari relaţii. Profesorii, chiar acei cari aveau conştiinţă profesională, erau siliţi să promoveze pe fiul cutărei şi cutărei notabilităţi politice sau financiare, de teama consecinţelor. Ceilalţi studenţi, neiniţiaţi în „secretele zeilor“, erau siliţi la adevărate eforturi de memorizare, ca să înveţe materia unui an întreg pentru o singură examinare superficială. Cu dosebită limpezime s’a vădit puternica influenţă pe care organizaţiile de Partid şi cele de U.T.M. au exercitat-o asupra studenţilor. Tocmai deaceia examenele au constituit pentru studenţi, ceia ce pentru oamenii muncii înseamnă bătălia pentru realizarea Planului. Examenele din 1950, atmosfera sărbătorească în care s’au desfăşurat, au arătat că studenţii noştri se alătură mardiţi front al oamenilor muncii, cari construiesc socialismul şi luptă pentru pace, C, IEI iad.....»».iil.jl. iii................puiuţ ..................... Constituirea noilor Gospodării Agricole Colective Răspunzând cererii a mii de familii de ţărani săraci şi mijlocaşi,C.C. al P.M.R. şi Guvernul au aprobat înfiinţarea de noi Gospodării Agricole Colective. Astfel Duminică şieri, în numeroase judeţe din ţară, s-au constituit în cadrul unor însufleţite adunări 47 asemenea gospodării. Fotografiile noastre înfăţişează câteva aspecte din comunele Ştefan-Vodă şi Călăraşii Vechi (Ialomiţa) şi Lanuri (Constanţa) unde ţăranii muncitori au participat cu entuziasm, la constituirea noilor Gospodării Agricole Colective Săptămână Prieteniei Româno-Bulgare Delegaţia culturală bulgară a sosit azi dimineaţa în ţara GIURGIU 28 (Agerpres). Astăzi dimineaţă a sosit în ţară, prin portul Giurgiu, delegaţia culturală bulgară care participă la festivităţile din cadrul „Săptămânii Prieteniei Româno-Bulgare”. Delegaţia este condusă de prof. Sava Ganovschi, preşedintele Comitetului pentru ştiinţă, artă şi cultură al RP- Bulgaria. Din delegaţie fac parte oameni de ştiinţă-şi artifeucă, şi artişti. Deasemenea delegaţia mai cuprinde corul Radio şi un ansamblu de dansuri. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de Iov. Eugen Rodan, consilier ministerial la Ministerul Artelor, de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ambasadei R.P. Bulgaria, ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, de reprezentanţi ai autorităţilor locale, delegaţii ale oamenilor muncii din oraş, precum şi de un detaşament de pionieri. Tov. Sandu Constantin, preşedintele Comitetului Provizoriu Judeţean a urat oaspeţilor bun venit. In numele delegaţiei a răspuns, mulţumind, prof. SavaGanovschi. Primirea delegaţiei culturale bulgare a prilejuit o călduroasă manifestaţie pentru prietenia dintre popoarele român şi bulgar şi pentru marea sprijinitoare a popoarelor noastre, Uniunea Sovietică. Cu un tren special membrii delegaţiei culturale bulgare au plecat apoi spre Bucureşti. Prof. SAVA GANOVSCHI NOUL ORAR AL MAGAZINELOR DE STAT TREBUE SA CORESPUNDA INTERESELOR OAMENILOR MUNCII Alte propuneri primite din partea cetăţenilor Publicăm in continuare sugestiile cetăţenilor în legătură cu modificarea orarului de lucru al magazinelor de Stat din Capitala. In scrisoarea trimisa ziarului nostru, tovarăşul Al. Stanciu funcţionar la M. A. T. face următoarele propuneri: Dimineaţa, pieţele funcţionează de la 7 la11. Eu, ca salariat, trebue să-mi cumpăr alimentele necesare dimineaţa, înainte de a pleca la serviciu şi nu pot face acest lucru deoarece pieţele sunt închise până la 7. Cred că ar trebui ca cel puţin 7, magazinele „Aprozar“ din pieţe să fie deschise de la ora 6 dimineaţa şi să se închidă la 10, nu la 11 cum se întâmplă astăzi. In felul acesta, fără a se prelungi programul de lucru al funcţionarilor de la „Aprozar“, se vine în ajutorul nostru, deschizându-se magazinele de legume şi zarzavaturi cu un ceas mai devreme, dimineaţa. Tot în legătură cu orarul magazinelor „Aprozar“, tovarăşul Gh. Zamfirescu, muncitor la uzinele „Laminorul“ ne scrie următoarele : Muncitorii din fabrica „Laminorul“ îşi termină lucrul la ora 3. Până îşi curăţă maşinile şi îşi pun la punct uneltele mai trec 20—30 minute, apoi pleacă acasă. Astfel, timpul nu le îngăduie să se aprovizioneze de la magazinele „Aprozar“ din cartier decât începând de la orele 4.30— 51 Aceste magazine sunt des 6 Martie 1945 — 6 Martie 1950 Câteva cifre care oglindesc grija pentru sănătatea poporului Numărul dispensarelor şi policlinicilor a crescut cu 260 la sută faţa de 1945 De la 6 Martie 1945, de când Sănătăţii a săvârşit o seamă memente pentru mamă şi copil, clasa muncitoare condusă de derealizări în domeniul sănă- excedentul natural al populaţiei Partid a preluat puterea politică şi până azi, Ministerul taţii publice. Astfel, datorită grijei pera crescut de la 0,6 la mie în 1945, la 14,3 la mie, în primele nouă luni ale amului 1949. Numărul caselor de naştere a crescut cu 27,3»/#, acel al creşelor cu 53,7% iar al bucă-' tăriilor dietetice, cu 69,2»/». Mortalitatea infantilă a scăzut dela 19,1% în 1945, la 13,8% în 1950. Tot anul trecut s'au executat un milion de vaccinări cu B. C. G. contra tuberculozei, faţă de 2381 vaccinări în 1945. Numărul dispensarelor, policlinicelor, posturilor de prim ajutor a crescut cu 260% faţă de 1945. Iar numărul dispensarelor de întreprindere care în 1944 se ridica la 20 în toată ţara a crescut de câteva sute de ori, asemenea dispensare găsindu-se azi în toate instituţiile mari. Numărul laboratoarelor de higiena a crescut de la 28 în 1945, la 63 în 1950. Aceste cifre arată grija pe care Partidul și Guvernul nostru o poartă sănătății oamenilor muncii. ------- —. Ridicând producţia şi productivitatea muncii, se îmbunătăţesc condiţiile de trai ale muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor 9 9Hotărârea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru ereşterea productivităţii t miuncii şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale masselor muncitoare, va contribui la o mai frumnă organizare a muncii,in cadrul Planului de Stat pe anul 1950 şi la o simţitoare ridicare a nivelului de trai al salariaţilor. Hotărârea se ocupă de sistemul de salarizare după cantitate şi calitate, scoţând in relief rezultatele obţinute in primul an de experienţă, relevând şi unele deficienţe care urmează a fi înlăturate. In a doua parte, Hotărârea se ocupă de fixareanormelor, ca ele să corespundă unei reale măriri a producţiei şi productivităţii şi, în a treia parte, ea prevede măsuri speciale pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale şi culturale a oamenilor muncii. Salarizarea după principiul socialist al cantităţii şi calităţii muncii a dat însemnate rezultate în primul an de aplicare, dâind posibilitate muncitorilor de a-şi mări câştigul, stimulând în acelaş timp munca salariaţilor pentru sporirea productivităţii muncii lor. In cursul aplicării acestui nou sistem al salarizării, au fost constatate şi unele nepotriviri în ceea ce priveşte încadrarea muncitorilor. In unele cazuri, muncitorii şi funcţionarii cu o calificare superioară, au fost greşit încădraţi, astfel că salarizarea necorespunzând muncelor, nu i-a stimulat în avântul lor creator şi în ridicarea uivei de calificare profesională. Pe de altă parte, după cum exstată Hotărîrea, unii muncitori şi funcţionari au fost încadraţi în categorii superioare, necoresputnzătoare gradului lor de calificare profesională. Această favorizare care le-a oferit un mic surplus de câştig, le-a restrâns în schimb posibilitatea sporirii intr’o mult mai mare măsură a câştigului, pe calea îmbunătăţirii calitative şi cantitative a producţiei lor. Modul de salarizare a maiştrilor şi tehnicienilor n’a corespuns Iniei el calificării lor profesionale şi rolului important pe care-l au în procesul de producţie. Şi faţă de această catea-îa Hotărârea prevede o justă salarizare a maiştrilor şi tehnicienilor, după munca şi capacitatea lor. Hotărârea, ocupându-se, tot în cadrul salarizării, de distribuirea primelor de producţie şi a premiilor, constată că nu totdeauna această distribuire s-a făcut ţinându-se seama de aportul cantitativ şi calitativ al fiecăruia dintre cei premiaţi la efectiva depăşire a planului de producţie. Această greşită aplicare a sistemului premiat, ducând la o nivelare a salariilor, contrazice principiul socialist al retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii depuse, înlăturând astfel stimulentul pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii. La cursul anului 1949, numărul orelor suplimentare a fost mult redus faţă de 1948, totuşi, in multe întreprinderi s’a extins regimul orelor suplimentare din cauza unor lipsuri în organizarea muncii. „Ori, constată Hotărîrea, prelungirea duratei zilei de muncă sub forma orelor suplimentare, are o înrâurire negativă asupra stării sănătăţii muncitorului şi a randamentului muncii sale şi nu-i dă timpul necesar ridicării nivelului său de cultură generală”. Nejusta încadrare a salariaţilor, greşita distribuire a primelor şi premiilor, precum şi abuzul cu orele suplimentare încarcă fondul salariilor în mod simţitor şi, astfel, măresc preţul de cost al produselor, ceea ce se întoarce împotriva muncitorilor cari sunt şi consumatori. Munca în acord, la baza căreia se găseşte principiul de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse, a avut o extindere în anul 1949 în toate acele sectoare unde până atunci ea nu fusese aplicată. Şi în această privinţă, Hotărîrea constată unele lipsuri care urmează a fi înlăturate. In anumite întreprinderi, muncitorii cari au depăşit normele existente, „în loc să fie încurajaţi, scrie Hotărârea, nu au căpătat cri. Mă duc, de dimineaţă, la vizita medicală a întreprinderii la care lucrez. Medicul nostru — simpatic ca de obicei — cum mă vede, mă întreabă : — Cum te simţi ? Tuşeşti ? — De ce să mint, nu! — Te doare capul ? — Nici pomeneală ! — Ai ameţeli ? — Asta mai mi-ar trebui! Medicul mă ciocăneşte puţin, eu scot limba şi zic „33“, el îmi cercetează pupilele ochilor şi mă întreabă cum stau cu sângele şi apoi îmi spune : —-■ N’ai nimic ! 4- Ştiu că n’am ! «— Păi dacă n’ai, atunci ce ai? — Am nevoie de... regim! Râde medicul nostru — un râs sonor şi contagios — de mă face şi pe mine să zâmbesc. Dumneata eşti sănătostun! Ce zic tun, eşti cât un munte! Dumneata şi regim? Haida, de ! îţi arde de glumă ! — Ba nu glumesc deloc, tovarăşe medic! îmi trebuie regim pentru... cuţit! De data aceasta, medicul... nu piai râde! îmi ia tensiunea, mă întreabă prevenitor asupra manifestărilor mele anterioare, cânt îmi simt nervii, apoi dă din cap nedumerit! —* Nu te supăra, zice el după puţină ezitare; am crezut dar eşti normal, n’ai absolut nimic ! — Păi ştiu că n’am, tovarăşe medic! — Atunci dece vrei regim... pentru cuţit ? — Iată dece... şi-i explic... şi medicul se prăpădeşte de râs: —• Ei, comedie ! D’asta-ţi trebuia „regim pentru cuţit” ?... Iată acum de ce mi-a trebuit regim pentru cuţit. Cu o zi înainte, mă duc la cantina salariaţilor întreprinderii „Universul”. Intru pe uşă, prezint Cartela, tovarăşul responsabil cu vesela mmi anulează bonul şi-mi dă pâinea, iar eu mă 'nfig cu dreapta la lingură, furculiţă şi când să pun mâna pe cuţit... — Stai ! strigă simpaticul brunet cu bonetă albă. Dumneata eşti la regim? — Nu, sunt la ,obişnuit”. — Atunci... n’ai drept la cuţit ! Cuţitele sunt numai pentru cei cu regim medical! — Dar azi avem mâncare cu carne? — Sigur că da. — Păi dacă da, cu ce tai carnea ? — Ce ştiu eu? După cum ţi-am spus, cuţitele sunt numai pentru cei cu regim. Adu şi dumneata dovadă de la medic că eşti pus la regim... şi-ţi dau cuţit ! Şi d’aia m’am dus la medic, care între noi fie vorba nu mă supăr că m’a crezut cum m’a crezut, — dar m’am dus să-l rog să-mi prescrie şi mie regim... pentru a avea drept la cuţit, să tai carnea. Deşi, iar intre noi fie vorba, de când s’a inventat carnea şi cuţitul, nu-mi aduc aminte să ai nevoie de reţetă specială dela medic... pentru a obţine cuţit să tai carnea din măncare... Virgil Florescu IMI TREBUE REGIM „DRUM BUN”! O scenă din excelentul film sovietic pentru tineret „Drum bun", care rulează actualmente la cinematografele din Capitală (In pag. a 2-a, cronica filmului)