Viaţa Capitalei, ianuarie 1954 (Anul 4, nr. 1431-1454)

1954-01-06 / nr. 1432

Pag. 4-a Ecouri la răspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. la întrebările d-lui­ ­ MOSCOVA 5 (Agerpres).­­ TASS trans­mite : Numeroase ziare londoneze au publicat sub titluri mari pe prima pagină textul in­tegral al declaraţiei şefului Guvernului So­vietic pe care o califică drept un „mesaj al păcii". Comentând interviewul lui G. M. Maten­­cov, ziarul „Daily Telegraph" subliniază că „sunt indica" concludente că există cel puţin o dorinţă temporară de a slăbi încordarea în Europa, dacă nu în alte locuri". Potrivit relatărilor corespondentului din Londra al agenţiei France Presse. Georges Auriat, interviewul lui G. M. Malencov „a fost primit în mod favorabil în cercurile en­gleze, unde este interpretat ca o manifes­tare de bunăvoinţă faţă de lumea occiden­tală". Ziarul italian „Avanti“ califică răspunsu­rile lui G. M. Malencov drept „o nouă do­vadă a năzuinţei spre pace a Uniunii So­vietice şi a perspectivei concrete de slăbire a încordării internaţionale care se deschide în faţa popoarelor întregii lumi". Ziarul „Unita" a publicat un articol în care se spune printre altele: „Nu încape îndoială că cuvintele lui Malencov referi­toare la posibilitatea îmbunătăţirii relaţiilor actuale între popoarele Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Am­ericii au un adânc răsunet în rândurile maselor largi populare din toate ţările care înţeleg cât de impor­­tant este acest lucru pentru ‘ viitorul paşnic al întregii omeniri". Ziarul „Messiaggero" scrie: „Este abso­lut sigur că anul 1954 a început în condi­ţiile unor perspective" mai favorabile decât­­anul 1953 , după polemici atât de nume­roase­­ şi aprinse dintr’o parte şi din cea­laltă, după toate aparențele se poate preve­dea începutul tratativelor". Ziarul grec „Arghi”, publicând răspum­su­rile lui G. M.­­Malencov la întrebările d-lui Kingsbury Smith, le califică drept „un nou gest sovietic îndreptat spre slăbirea încor­dării internaționale“. Ziarul constată­ că „declaraţia lui Malencov a fost primită cu satisfacţie uriaşă de opinia publică mon­dială“. Ziarul elveţian „Gazette de Lausanne“ scrie: „Răspunsurile lui Malencov la în­trebările ziaristului american sunt, fără în­doială, foarte paşnice. Propunerea privind dezarmarea este deosebit de ademenitoare şi dă naştere speranţei de pace“. Ziarele belgiene de toate orientările au publicat răspunsurile lui G. M. Malencov subliniind în special „tonul lor încurajator". Ziarul „Derniere Heure", organul partidului liberal, scrie în titlu: „Conducătorul Gu­vernului Sovietic a declarat că există con­diţii favorabile pentru slăbirea­ încordării in­ternaţionale". Publicând textul răspunsurilor lui G. M. Malencov, ziarele din Republica Democrată Germană subliniază în special posibilită­ţile favorabile pentru continuarea slăbirii încordări internaţionale în anul 1954. Ziarul vestgerman „Hamburger Morgen- Dost" salută răspunsurile lui G. M. Malen­cov ca pe un „bun augur". Ziarul austriac ,,Wiener Zeitung" vede în răspunsurile lui G. M. Malencov „un bun început pentru anul 1954 şi o premiză favo­rabilă a conferinţei de la Berlin". Ziarul sub­liniază că răspunsurile lui G. M. Malencov au fost primite cu mare satisfacţie la Paris şi la Londra. Ziarele indiene publică răspunsurile lui G. M. Malencov la întrebările lui Kingsbury Smith. Ziarele aprobă răspunsurile lui G. M. Malencov, calificâmdu-se drept o nouă ma­nifestare a năzuinţei U. R. S. S. spre slă­birea încordării internaţionale. „Hindustan Times" a publicat răspunsurile lui G. M. Malencov sub titlul „Perspective mai largi pentru slăbirea încordării internaţionale". ..Malencov vorbeşte despre năzuinţa U.R.S.S. spre pace", „Un apel la interzicerea armei atomice". Ziarul argentinian „Critica" menţionează că „dintre declaraţiile oficiale făcute cu pri­lejul Anului Nou în lumea întreagă, tocmai declaraţia lui G. M. Malencov a fost aceea care a atras atenţia atât prin conţinutul 6', cât şi prin forma sa. Chiar de la în­ceput intervetul se deosebeşte prin carac­terul său neobişnuit de cordial". Răspunsurile lui G. M. Malencov au stâr­nit un ecou favorabil în cercurile O. N. U. „In cercurile O. N. U., relatează corespon­dentul agenţiei France Presse, se consideră că răspunsurile primului ministru sovietic Gheorghi Malencov la întrebările ziaristului american Kingsbury Smith constitue un bun augur pentru noul an, deoarece Malencov a declarat că nu vede niciun fel de piedici obiective în calea îmbunătăţirii în noul an­­a relaţiilor sovieto-americane. După păre­rea acestor cercuri, Malencov a exprimat năzuinţa sinceră spre asigurarea unei înţe­legeri între Statele Unite şi Uniunea Sovie­tică, ca o premiză pentru stabilirea păcii în întreaga lume". Ziarele din Pekin şi Şanhai au publicat textul răspunsului lui G. M. Malencov, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările lu­i Kingsbury Smith. Comentând răspunsurile lui G. M. Malen­cov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith, ziarul „Jenminju­bao", în articolul său de fond intitulat „Calea justă spre conti­nuarea slăbirii încordării în relaţiile inter­naţionale", scrie: „Faptul că şeful Guver­nului Sovietic a exprimat în ajunul noului an hotărîrea şi dorinţa poporului sovietic de a lupta şi de acum înainte pentru slăbirea încordării internaţionale şi stabilirea unor relaţii reciproce normale între ţări, dove­deşte odată mai mult că poporul sovietic este întotdeauna alături de popoarele iubi­toare de pace din toate ţările şi aceasta le însufleţeşte şi le dă noi forţe în lupta pen­tru pace, împotriva războiului". „Răspunsurile tovarăşului Malencov, scrie ziarul „Nodon Sinmuo" — organ al Comite­tului Central al Partidului Muncii din Co­reea — întăresc încrederea noastră în posi­bilitatea menţinerii şi consolidării păcii şi prieteniei între popoare". Ziarul ungar „Szabad N­ep" scrie: „Zi de zi­­unnea este martora eforturilor Guver­nului Sovietic îndreptate spre întărirea pâ­rii și nu există nicio îndoială că în pre­zent măsurile întreprinse de­ Uniunea Sovie­­tică în scopul împiedicării unui război atomic se încadrează în aceste eforturi". „Răspunsurile tovarăşului G. M. Malencov — scrie ziarul polonez „Trybuna Ludu" — constitue o nouă confirmare a năzuinţei con­secvente a U. R. S. S. spre slăbirea încor­dării internaţionale. Importanţa uriaşă a acestor răspunsuri constă în faptul că ele corespund năzuinţelor celor mai profunde ale tuturor popoarelor lumii spre o pace trainică şi generală. Ziarul bulgar „Rabotnicesco Deio" scrie: „Cuvintele preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U. R. S. S. în ce­­priveşte paşii care trebue întreprinşi în interesul păcii în anul 1954, vor fi pe larg sprijinite de toţi oamenii de bună credinţă. Poporul bulgar a spriji­nit şi va sprijini întotdeauna politica de pace a Uniunii Sovietice ca politică ce co­respunde intereselor sale vitale". Nota Ministerului Afacerilor Externe al U. R. S. S. cu privire la convocarea conferinţei celor patru m­aiştri ai afacerilor externe la Berlin MOSCOVA 5 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 1 ianuarie, Ministerul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. a primit note identice din partea Guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. ca răspuns la nota guvernului Sovie­tic din 26 decembrie în legătură cu problema convocării conferinţei miniştrilor afacerilor externe. In aceste note Guvernele susmenţionate au acceptat propunerea Guvernului Sovietic cu privire la convocarea conferinţei miniştrilor afacerilor externe ai Franţei, Angliei, S.U.A. şi Uniunii Sovietice la 25 ianuarie, la Ber­lin, şi s-au declarat de acord ca reprezentanţii înalţilor comisari de la Berlin ai celor patru puteri să discute problema clădirii în care să aibă loc conferinţa. La 4 ianuarie, Ministerul Afacerilor Exter­ne al U.R.S.S. a remis ambasadelor Franţei, Angliei şi S.U.A. la Moscova o notă de răspuns în care Guvernul Sovietic confirmă primirea notei Guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. din 1 ianuarie. In nota Guvernului Sovietic se comunică de asemenea că ,înaltul comisar al U.R.S.S.­in Germania a fost în­­cunoştiinţat că problema clădirii în care trebue să aibă loc conferinţa urmează să fie rezolvată de comun acord de reprezen­tanţii înalţilor comisari ai celor patru puteri de la Berlin. Noi succese ale armatei populare vietnameze PEKIN 5 (Agerpres). Agenţia Vietnameză de Informaţii anunţă că la 28 decembrie unităţile armatei p­opu­­lare vietnameze au interceptat o companie­ inamică la nord de localitatea D'en Blen Phu scoţând din luptă aproape întregul e­­fect­, a două plutoane de soldaţi europeni şi africani. La 25 decembrie, în provincia Q­iangyen din nordul Vietnamului, unităţile locale­ ale armatei populare vietnameze au organizat o ambuscadă pe şoseaua Nr. 17, la opt km. nord-est de Phalai. Au fost scoşi din luptă 84 soldaţi francezi şi au fost luați prizo­nieri a­lți 17. Jalnica situaţie­i industriei cinematografice din Germania occidentală BERLIN 5 (Agerpres).­­Ziarul „Die Welt" este nevoit să recunoască Jalnica siuaţie a industriei cinematografice din Germania occidentală. Subliniind că în perioada de după război industria cinemato­grafică din Germania occidentală a decăzut, ziarul scrie că „această lipsă a fost comple­tată în primul rând de filme americane care au inundat pământul german în aşa măsură, încât odată şi odată spiritul german se va răsvrăti împotriva acestei stări de lucruri". După cum relatează mai departe ziarul, „a­­mericanii finanţează pe căi ocolite industria cinematografică vestgermană asigurându-şi o situaţie dominantă". Ninsoare fără precedent in Italia ! ROMA 5 (Agerpres). —­­ După cum anunţă agenţia Ansa, în câteva regiuni ale Italiei centrale şi de nord a că­zut o ninsoare fără precedent. In oraşul Piacenza stratul de zăpadă este de 70 cm. Circulaţia a fost oprită, munca s’a între­rupt, iar aprovizionarea cu alimente s’a în­răutăţit. In oraşul Alessiandnîia stratul de zăpadă este de 40 cm. In oraşele Torino, Verona, Bresciia, Trento şi Spoleto, stratul de zăpadă este de 50 cm. In regiunea Alto Adige s’a înre­gistrat un ger de 20 grade. înrăutăţirea situaţiei economice din Chile , SANTIAGO 5 (Agerpres).­­Ziarul Uruguayan „El Debate" a publicat o informaţie în care se arată că situaţia eco­nomică din Chile s-a înrăutăţit. Inflaţia a crescut considerabil. In Noembrie, cursul ofi­cial de schimb al monetei chilene era de 110­ pesos chilieni pentru un dolar S.U.A. Misiunea Fondului internaţional monetar, care a sosit la Santiago, „a recomandat" stabilrea cursului oficial de schimb la 120— 125 pesos chilieni pentru un dolar; pe aşa zisa piaţă liberă cursul de schimb se ridică­­la 205 pesos chilieni pentru un dolar. Costul vieţii creşte necontenit. In decurs de un an el a crescut cu 41%. „E! Debate" subliniază că se aşteaptă o nouă majorare a preţurilor cu 6,7%. Ca rezultat al dicta­tului S.U.A., în domeniul comerţului ex­terior s-a agravat criza de desfacere a cu­prului. In­ prezent, în depozitele din Chile se a­flă 130.000 tone de cupru. Cel de al Ilî-lea Congres al Partidului Comunist din India şi-a încheiat lucrările DELHI 5 (Agerpres). — TASS transmite: La 3 ianuarie şi-a încheiat lucrările cel de ■al Ilî-lea Congres i­l Partidului Comunist din India. După cum transmite agenţia Press Trust of India, Congresul a adoptat o rezo­luţie cu privire la proiectata alianţă militară dintre S.U.A. şi Pakistan. înconjurând India cu baze militare, se spu­ne în rezoluţie, „cercurile guvernante ame­ricane se străduesc să exercite asupra In­diei presiuni pentru a o determina să adere la lagărul lor..." Consimţind să închee o ase­menea alianţă, cercurile guvernante din Pa­kistan îşi leagă soarta de cercurile agresive ale S.U.A. şi pun astfel în pericol nu numiai libertatea şi independenţa altor ţări, ci şi propria lor independenţă... Această alianţă ameninţă pacea şi suvera­nitatea naţională a Indiei şi apropie „răz­­boiul rece" de frontierele ei. Rezoluţia subli­niază necesitatea unităţii poporului şi, arată că ţara se poate apăra cu succes num­ai dacă poporul va fi unit într’un sistem democratic. Congresul a ales Comitetul Central al Par­tidului Comunist din India. In şedinţa Comitetul­ Central din 4 ianua­rie a fost ales Biroul Politic compus din următoarele persoane: Ajoy Kumar Ghosh (secretar general), E.M.S. Namboodnipad, Sb. A. Dange, P. Ramamurti, P. Sundanayya, dr. Ranen Sen, dr. Z.A. Ahmed, Rajeshwar Rao şi Harkishen Singh Suriht. La Budapesta s’a de artă populară şi BUDAPESTA 5 (Agerpres). — TASS transmite: Zilele acestea la Muzeul Naţional din Budapesta s’a deschis expoziţia de artă populară şi aplicată a R.S.F.S.R., organizată de Ministerul culturii al Republicii Popu­lare Ungare şi de Asociaţia ungaro-sovie­­tică. Au fost de faţă István Dobi, preşedintele Prezidiului Republicii Populare Ungare, József Darvas, ministrul culturii al R. P. Ungare( reprezentanţii de seamă ai vieţii )u­ deschis expoziţia aplicată a R. S. F. S. R. litice şi publice, oameni ai artei şi repre­zentanţi ai presei. Deasemenea au mai fost de faţă E. D. Chiseliov, ambasadorul U.R.S.S. în Ungaria şi alţi reprezentanţi ai corpului diplomatic. La deschiderea expoziţiei au rostit scurte cuvântări F. Jánosi,­ locţiitor al ministrului culturii al R. P. Ungare şi V. V. Rudnev, reprezentant al Ministerului culturii al U.R.S.S., care şi-au exprimat convingerea că expoziţia va contribui la întărirea continuă a relaţiilor culturale şi de prietenie dintre popoarele sovietice şi poporul ungar. Conferinţa internaţională a juriştilor pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice VIENA 5 (Agerpres). — TASS trans­mite: La 4 ianuarie s’a deschis la Viena Con­ferinţa internaţională a juriştilor pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democra­tice. La Conferinţă participă aproape 200 delegaţi din numeroase ţări: Anglia, Fran­ţa, Italia, Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză, ţările de democraţie populară, ţările Americii Latine şi altele. Conferinţa se desfăşoară sub lozinca luptei pentru drepturile şi libertăţile demo­cratice ale popoarelor, împotriva discrimi­nării, pentru libertate individuală, pentru respectarea drepturilor sindicatelor. La prima şedinţă a Conferinţei a luat cu­vântul profesorul de drept Liszt din Viena, Giuseppe Nitti şi prof. Donini, activişti ita­lieni pe tărâm social, precum și juristul Milner din Londra. Convocarea Bundest­agului la 14 ianuarie BERLIN 5 (Agerpres). După cum rezultă din informaţiile presei vestgermane, la 14 ianuarie va fi convocat Bundestagul (parlamentul vestgerm­an) în scopul revizuirii constituţiei de la Bonn. Con­stituţia de la Bonn care este în vigoare as­tăzi creează anumite piedici în calea reali­zării planurilor agresive ale militariştilor vestgermani. Astfel, de pildă, articolul 4 din constituţia de la Bonn prevede că „ni­meni nu poate fi obligat să facă serviciul militar împotriva conştiinţei sale". După cum se ştie însă, Adenauer a şi în­cercat să strecoare în constituţie articole militariste, dar a suferit un eşec datorită protestelor din partea populaţiei din Ger­mania occidentală şi a opiniei publice din ţările vesteuropene. Aşa s-a întâmplat de pildă în ajunul conferinţei de la Bermude. Pri­mejdia directă a reînvierii Wehrm­achtului german a stârnit în Franţa şi în câteva alte ţări îngrijorate şi un răsunet atât de pu­ternic încât guvernul de la Bonn a fost nevoit să amâne discutarea în Bundestag a pro­blemei modificării constituţiei „din motive politice”. Greviştii de la oficiile poştale ale PARIS 5 (Agerpres). — TASS transmite: După 13 zile de grevă, muncitorii şi func­ţionarii de la oficiile poştale ale gărilor din Paris au hotărit la 4 ianuarie să reia lu­crul, după ce au obţinut evacuarea preala­bilă de la oficiile poştale a soldaţilor şi paz­nicilor din aşa zisele „gărzi republicane de securitate”, precum şi promisiunea că nu se va aplica greviştilor nicium fel de sanc- I­ţi­uni. gărilor din Paris au reluat lucrul în comunicatul comun al Federaţiei sin­dicatelor funcţionarilor de la poştă, afiliată la Confederaţia Generală a Muncii din Franţa, şi al sindicatelor autonome, publicat­­ în legătură cu încetarea grevei, se spune că lupta greviştilor „a silit pe ministrul tele­comunicaţiilor să-şi asume obligaţia că va satisface unele revendicări ale greviştilor”. VIATA CAPITALEI ■ass­ Primul spectacol public de televiziune pe ecran mare la Moscova MOSCOVA 5 (Agerpres). —TASS trans­mite : De curând a avut loc la cinematograful „Ermitage’’ din Moscova prima vizionare publică a unui program de televiziune transmis pe ecran mare. In acest scop, sala a fost complet reamenajată. A fost instalat un sistem complex de televiziune produs în Uniunea Sovietică, iar pe plafon şi pereţi tapisaţi în mătase au fost mon­tate dispozitive speciale de absorbire a sunetului. Un proiector puternic aşezat în faţa ecranului, a permis mărirea imagi­nii şi reproducerea ei pe un ecran de 12 m. p. La orele 7 seara în sală s-au stins lu­minile, iar pe ecran a apărut imaginea crainicului de la postul central de tele­viziune din Moscova. Spectatorii au urmărit cu interes pri­mul spectacol transmis de centrul de televiziune pe ecran mare. Ei au ascultat un concert dat de maeștri ai artei, au vizionat un jurnal sportiv, precum și piesa „Candidat de partid” de A. Cron. Filmul românesc „Nepoţii Gornistului” prezentat la Berlin BERLIN 5 (Agerpres). La 29 decembrie­ 1953, în sala cinemato­grafului „Babylon“ din Berlin a fost pre­zentat într’un cadru festiv filmul­ românesc „Nepoţii Gornistului", seria întâia. Au fost de faţă personalităţi din viaţa politică și culturală a R. D. Germane. Filmul s-a bucurat de o primire căldu­roasă din partea celor peste 1.000 specta­tori. Protocol cu privire la schimbul de mărfuri între Belgia şi Polonia pe anul 1954 VARŞOVIA 5 (Agerpres). — P­ A.P. transmite: La Bruxelles a fost semnat un protocol cu privire la schimbul de mărfuri între Belgia şi Polonia pe anul 1954. Protocolul prevede lărgirea schimbului de mărfuri faţă de anul precedent. Potrivit protocolului, Belgia va livra Po­loniei îngrăşăminte fosfatice, in, precum şi produse ale industriilor metalurgică, chimică şi farmaceutică. Polonia va exporta în Bel­gia lemn, produse ale industriilor textilă şi chimică precum şi altele. Protocolul semnat cuprinde deasemenea un acord cu privire la schimbul de mărfuri între Polonia şi Congo Belgian, care­­ va livra Poloniei unt, cafea, cacao şi cauciuc. Polonia va exporta in Congo Belgian ţesă­turi de bumbac, maşini şi utilaj, porţelanuri, chibrituri şi alte produse industriale. Demisia guvernului italian ROMA 5 (Agerpres). — Agenţiile de presă occidentale anunţă că in după amiaza zilei de 5 ianuarie, primul ministru al Italiei, Pelia, a prezentat pre­şedintelui Republicii, Einaudi, demisia gu­vernului. Demisia s’a produs după cinci luni de guvernare, in urma insuccesului lui Pelia de a îmbunătăţi poziţia cabinetului său in parlament prin introducerea unor noi mi­niştri aleşi dintre membrii aripei de dreap­ta a partidului democrat-creştin. AN CE CONSTĂ „AJUTORUL AMERICAN” PENTRU PAKISTAN BERNA­T (Agerpres).­­ Ziarul „Tribune de Geneve" a publicat un articol al corespondentului său din Londra intitulat „3.000 de avioane, distrugătoare şi tancuri pentru Pakistan“. Corespondentul scrie că ,­în ciuda desminţirillor repetate date de Washington şi Caraci, opinia publică en­gleză este îngrijorată de stinile privitoare la alianţa militară dintre Pakistan şi Statele Unite”. Corespondentul scrie că deşi primul mi­nistru al Pakistanului a declarat categoric că ţara sa nu va furniza forţelor armate ame­ricane nne dun fel de baze, „s’a hotărît ca Statele Unite să furnizeze Pakistanului ca ajutor u­itar 3.000 de avioane, distrugătoare și armament pentru o divizie de tancuri. Pakistanul se obligă la rândul său să con­struiască un anumit număr de aerodromuri care să poată fi folosite de americani în caz de război". Scurte știri externe U.R.S.S. • Colectivul Teatrului academic de dramă al R. A. S. S. Başchire a pus în scenă comedia lui Shakespeare „Nevestele vesele din Windsor“. Textul este tradus în limba başchiră de dramaturgul Cadîr Daian. Spec­tacolul se bucură de un mare succes. R. CEHOSLOVACA • Ziarul „Svobodne Slovo“ a publicat la 4 ianuarie o ştire în care se spune că recent a fost semnat la Bruxelles un nou acord co­mercial între Cehoslovacia şi Uniunea econo­mică belgiano-luxemburgheză pe anul 1954 şi a fost prelungit acordul cu privire la plăţile dintre Cehoslovacia şi Belgia. FILIPINE • Potrivit unei ştiri transmise din Manilla, în cursul anului 1953 Armata Populară de Eli­berare din Filipine a întreprins 370 de atacuri în partea centrală a insulei Luzon. Autorităţile militare marionetă au dat pu­blicităţii un comunicat în care, citând cifre vădit micşorate, arată că în cursul ciocnirilor cu Armata Populară de Eliberare din Filipine, trupele guvernamentale au înregistrat pier­deri care se ridică la 42 de morţi şi 81 de răniţi. IRAN • După cum anunţă agenţia France Presse, la 4 ianuarie au avut loc la Teheran demon­straţii la care au participat sute de studenţi. Demonstranţii au împărţit manifeste care cheamă la organizarea de demonstraţii de pro­test contra sentinţei pronunţate împotriva lui Mosaddîc. In timpul demonstraţiei poliţia a operat mai multe arestări. • După cum anunţă corespondentul din Te­heran al agenţiei France Presse, în ultimele două zile au fost arestate aproximativ 10 per­soane dintre cele care au luat parte la cam­pania de protest împotriva sentinţei pronun­ţată în procesul Mosaddîc. ANGLIA • Filmele sovietice „Compozitorul Glinca" şi „Prin gheţurile oceanului" prezentate în cadrul Festivalului internaţional al filmului pentru 1953 care a avut loc la Edimburg, au fost premiate cu diplome de onoare ale Festi­valului. Din cele 192 de filme prezentate în cadrul Festivalului, 28 au fost distinse cu diplome de onoare. BELGIA • La S decembrie s’a deslănţuit o furtună pe litoralul belgian al Mării Nordului. Ziarele anunţă că în unele locuri digurile au fost rupte de valuri puternice. In oraşele Ostende şi Knocke-Zut străzile din apropie­rea ţărmului au fost inundate. 7.00 7.15 7.30 7.45 8.00 8.05 8 35 8 55 9 35 10.30 11.00 12.45 13.00 13.15 13.30 13.50 14.10 15.00 15.30 15.45 16.00 16.20 17.30 17.50 18.15 18.45 19.20 19.35 MIERCURI, 6 IANUARIE 1954 PROGRAMUL EMIS PE 351 m. LUNGIME DE UNDA Emisiunea „Bună dimineața copii“ Piese pentru pian Radio Jurnal Muzică populară din R.S.S. Kazahă Buletin de ştiri în limba rusă Muzică de estradă Muzică vocală de Radu Drăgan Recomandări din program Melodii populare româneşti Muzică de cameră de Tudor Ciortea Emisiune muzicală pentru copii TEATRU LA MICROFON : „Orice naş îşi are naşul”, adaptare radiofonică după comedia cu acelaş nume a marelui scrii­tor clasic rus A. N. Ostrovschi Muzică Revista Presei Solişti şi formaţii muzicale de amatori din Regiunea Stalin Emisiune pentru educatori : „Şcoala şi familia” Ciclul : Din trecutul şcolii noastre Cântece revoluţionare Concert din lucrările compozitorilor cla­sici ruşi Muzică uşoară Articole din presă Cântece sovietice Radio Jurnal Prima emisiune din Ciclul „Quartete de Beethoven” Emisiune pentru cei mici Muzică populară românească din Re­giunea Hunedoara Montaj literar-muzical : „Iarna într’o gospodărie agricolă colectivă” SAPTAMANA MUZICII ALBANEZE : Concertul al II-lea : Muzică populară Comentar extern Muzică 20.00 Jurnal sonor 20.15 Seară de operă : Selecţiuni din opera „Conacul cel groaznic” de Moniusko 22.00 Radio Jurnal 22.20 Cântă la acordeon Marcel Budală 22.40 Quartetul în sol minor de Grieg. Inter­pretează Quartetul Radio 23.15 Muzică ușoară și de dans 23.45—24.00 Radio Jurnal PROGRAMUL EMIS PE 285 m. LUNGIME DE UNDA 5.56 Deschiderea emisiunii 6.00 Radio Jurnal 6.10 Gimnastică 6.20 Articolul de fond din ziarul „Scânteia“ 6.40 Muzică ușoară 7.00 Cântece de masse 7.15 Emisiune pentru oamenii muncii de la sate 13.00 Program interpretat de soprana Ema Berger 13.20 Cântă Quartetul instrumental al orches­trei de estradă a Radiodifuziunii Sovie­tice 13 45 Revista Presei 14.00 Simfonia de Iosef Elsner 14.30 Cotele apelor Dunării 14.45 Program muzical la cererea muncitori­lor 15.15 Emisiune de ştiinţă şi tehnică 15.30 Prelucrări din folklorul secuiesc 16.00—16.20 Program comun cu 351 m. 18.00 Muzică populară cerută de ascultători 19.00 Radio Jurnal 19.15 Concert Haydn 20.00 Ţările via democraţie populară constru­­esc socialismul 20.30 Muzică cerută de stahanoviştii şi frun­taşii în producţie 21.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.30 Muzică populară austriacă 21.45 Cronica literară IN LUMEA DOLARULUI „Viaţa fiecărui al patrulea american care a murit în anii boom- ului de după război putea fi salvată. Mizeria este cauza morţii lor". (Din „O lume creiată de dolari" de ziaristul american Gunther Stein). „Salariul nu-mi ajunge nici măcar pentru o pereche de pantaloni” se află scris pe pancarta purtată de unul din membrii unui pichet de grevă postat în faţa muzeului de artă din New York. Greviştii au recurs la o costumare originală pentru a atrage astfel atenţia trecătorilor. Numai simpla reproducere a acestei fotografii, una din sutele de fo­tografii similare, arată cât se poate de grăitor, viaţa sbuciumată şi grea a oa­menilor muncii în S.U.A., unde în vreme ce monopoliştii fac business de miliarde de dolari, milioane de americani trăesc în cea mai neagră mizerie. In adevărata lumină Un nou prilej­ de „fericire“ In ultimul timp Italia a fost năpădită de numeroşi ,,turişti“ americani, care nu se pot plânge că nu le merg afacerile. Pare-se, insă că totuşi, ceva nu merge. „Oas­peţii“ americani se plictisesc in Italia. Iată de ce ambasadoarea a­­mericană in Italia, Claire Roth Luce, care poartă o grije deosebită bieţilor oa­meni de afaceri ai S.U.A., pentru a-i feri de „spleen" şi de aspectele prozaice ale vie­ţii cotidiene din Italia, a luat măsuri pentru crearea unui club special destinat oame­nilor de afaceri americani veniţi in „vizită“ in Italia. Acest club poartă numele de „American Men’s Lunch­eon" şi a fost recent inau­gurat. In discursul său, rostit la inaugurarea clubului, Claire Both Luce a lăsat să se în­teleagă — relatează ziarul „Unita" — că... guvernul ita­lian ar trebui să fie extrem de fericit să vadă atătia oa­meni de afaceri în Italia. Ră­mâne de văzut dacă poporul italian acceptă o asemenea „fericire". Spionaj sub masca „cercetărilor ştiinţifice“ Zilele trecute, revista vest­­germană „Der Spiegel" a publicat un articol in care se ocupă de activitatea „sec­ţiei pentru cercetări istorice" a „serviciului forţelor mili­tare aeriene americane". Aşa, după cum reiese şi din arti­col, această ,,secţie de cer­cetări istorice" folosind ca intermediar „centrul" ei de „cercetări ştiinţifice" din Köln, a adresat un apel tu­turor foştilor militari ger­mani rugăndu-i să furnizeze date asupra țărilor in care au fost in timpul războiului şi după război. „Nevinovatele" informaţii pe care „centrul de cercetări ştiinţifice" din Köln, le cere de la foştii militari germani arată că in realitate, „seefia pentru cercetări ştiinţifice" se ocupă cu informaţii cu ca­racter de spionaj. Aceasta reiese din însăşi chestionarul întocmit de susnumita secţie. In apelul adresat foştilor militari germani, se arată că informaţiile lor vor „contri­bui“ la „activitatea serviciu­lui" forţelor militare aeriene americane, respectiv centrul de „cercetări ştiinţifice". Şi pentru a nu nedreptăţi cum­va pe aceşti zeloşi „oameni de ştiinţă", care se disting cu cercetările ştiinţifice, este necesar să arătăm că chestia, cărui respectiv conţine nu­meroase întrebări asupra am­­plasamentului şi producţiei fabricilor, centralelor electrice şi minelor, asupra poziţiei gărilor şi sectoarelor de cale ferată, podurilor, clădirilor etc... Cum s’ar spune: curat... caracter „ştiinţific". Vrabia mălai visează... Earl D. Johnson este mi­­nistrul adjunct al armatei din S.U.A. Până aci, toate-s bune. Omul îşi are slujba lui, încasează salarii grase f­rantieme... mă rog, ca orice politician influent din S.U.A. Să vedeţi insă, că Earl D. Johnson nu se mulţumeşte numai cu atât. El e un om deosebit. Pe lângă atâtea o­­cupaţii, mai are, una: dă cu multă generozitate intervin­­wuri. Câte­odată mai ese la socoteală cu ele, altă dată însă o scrânteşte. Bunăoară,­ ca în recentul interview acor­­dat revistei ,,United States News and World Report Johnson s’a arătat foarte îngrijorat de spectrul crizei care îşi rânjeşte colţii în S.U.A. Iată de ce, ministrul ad­junct al armatei din S.U.A. declară fără nici o jenă că pentru îndepărtarea spectru­lui crizei, cifra comenzilor militare ar trebui să atingă trei miliarde dolari anual. Vorba zicalei: vrabia mă­lai visează... L. FRIMU TEATRE : Naţional „I. L. Caragiale” (Come­dia) : Matei Millu ; Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio) : Schimbul de onoare ; Teatrul de Stat de Operetă : Casa cu trei fete ; Municipal : Afaceriştii ; Muncitoresc C.F.R. - Giuleşti : Titanic vals ; Armatei (Bd. Maheru) : Cazul Bennet ; Tineretului : Inşirate mărgărite ; Stu­dioul actorului de film „C. Nottara“ : Ne­poţii gornistului ; Teatrul Evreesc de Stat : Cismarul cel isteţ; Ansamblul de Estradă: Fără mănuşi. CINEMATOGRAFE : Patria: O afacere im­portantă ; Republica : Aventurile lui Alioşa Ptiţîn ; Bucureşti : Soldatul Victoriei, se­ria I-a ; I. C. Frimu : Revizorul ; înfrăţi­rea între popoare ; Valea Diavolului ; Maxim Gorchi : Săptămâna filmului pentru cei mici ; Elena Pavel : Cu inimă tânără ; Lumina : Acţiunea B; Victoria: Preludiul gloriei; Timpuri Noi: Cântecul preeriei, jur­nal românesc Nr. 52, jurnal sovietic Nr. 60, Concursurile celor mai buni schiori; Sport sovietic Nr. 7 ; Gh­. Doja : Fiul mării ; Alex. Popov : Aventură la castel ; 8 Martie : Călă­torie îndepărtată ; Vasile Roaită : întoarcerea lui Vasili Bortnicov (Secerişul) ; Cultural : Insula misterelor ; Griviţa : Egor Bulaciov şi alţii ; Const. David : Vacanţă cu Andel ; Aler. Sahia : O noapte furtunoasă, Lanţul slăbiciunilor, Vizita şi Arendaşul român ; Flacăra : Cântăreţul stepelor ; T. Vladimi­rescu : Inimă fierbinte ; Arta : Fata cu părul cărunt ; Popular : Anii tinereţii ; M. Emi­nescu : Pe aripile cântului (Rimschi Corsa­cov) ; Mioriţa : Nu-i pace sub măslini ; Mo­şilor : Aventură la castel ; 23 August : o afacere importantă ; Donca Simo : Barbarii; Ilie Pintilie : Trei povestiri : 8 Mai : Mitrea Cocor ; Volga : Centnarul Teatrului Naţio­nal „I. L. Caragiale”. Campionatele mon­diale de tenis de masă ; 1 Mai : Cadavrul viu; Libertăţii : Dincolo de Dunăre ; N. Bălcescu : Ceapaev ; Rahova : Căpitan la 15 ani; Olga Bancic : Zorile deasupra Niemenului. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, str. Batiştei Nr. 28. Centrala telefonică 1.78.90 Administraţia: 1.51.70. Tiparul Intr. Poligrafică Nr. 2 str. Brezoianu Nr. 23 — 25 Abonamente Individual lunar, lei 5. colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali, lei 4. Abonamentele se fac prin Centrele de Difuzare a Presei şi Oficiile poştale din Capitală şi regiune. Tasa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir. Gea P.T.T. Nr. 115.3330/949

Next