Steagul Roşu, iunie 1954 (Anul 1, nr. 59-82)

1954-06-10 / nr. 65

ANUL 1 — Nr. 65 4 PAGINI 20 BANI JOI 10 IUNIE 1954 Să extindem prăşitul mecanic pe ogoarele noastre N­e aflam în perioada cînd pe ogoarele regiunii noastre se dă bătălia pen­tru întreţinerea culturilor. Această teraipă este foarte importantă, hotărîto­a­­re, pentru sporirea producţiei agricole la hectar. Spre deosebire de ceilalţi ani, actuala Campanie de întreţinere a culturilor se desfăşoară în condiţiuni cu totul deose­bite. Ploile căzute din abundenţă în în­treaga regiune au favorizat creşterea în­­tr-un ritm rapid a buruienilor care s-au dezvoltat în unde locuri chiar mai repe­de decît plan­telle respective. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la executarea lucrărilor de îngrijire a cul­turilor, recoltat, dezmiriştit, treierat, în­­sămînţâri şi arături adinei de toamnă, precum şi cu privire la realizarea planu­lui de colectare pe anul 1954, a subli­niat în mod deosebit importanţa extin­derii prăşitului­­m mecanic şi sarcina pe care o au mecanizatorii din agricultură în această perioadă. S­ M.T.-urile şi G.A.S.-rile din regiu­nea noastră au primit în ultima vreme noi tractoare, maşini şi unelte moderne, produse ale industriei noastre. De pe băncile şcolilor învăţămîntului mediu şi superior au ieşit noi promoţii de ingineri şi tehnicieni agronomi care au fost re­partizaţi la aceste unităţi pentru a pune în practică pe ogoare cele ce au învăţat. Iată deci că există condiţiile necesare pentru ca şi pe ogoarele regiunii noastre campania de întreţinere a cultu­rilor să se desfăşoare la un nivel mult mai înalt faţă de anii trecuţi. Unele S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat din regiunea noastră, înţelegând importanţa aplicării prăşitului cu mij­loace mecanice, au­ trecut de îndată la lucru, obţinând până acum rezultate bune, prăşind cu ajutorul tractoarelor su­prafeţe însemnate de porumb, floarea- soarelui, bumbac, etc. Mecanizatorii de la G.A.S. „Partizanul" din comuna Dragat­ina, raionul Călăraşi, în frunte cu inginerul agronom Tiţă Io­­niţa, au folosit întreaga capacitate a tractoarelor şi cultivatoarelor, prăşind întreaga suprafaţă a gospodăriei cu mij­loace mecanice. De asemenea,­“gospodă­ria agricolă de stat Andrăşeşti a prăşit mecanic, pînă acum, 102 ha. porumb, iar G.A.S. Mărculeşti, raionul Slobozia, de asemenea a aplicat praştia mecanică pe o suprafaţă de 280 ha. Succese însemnate în ceea ce priveşte aplicarea prăşitului mecanic pe tarlalele gospodăriilor agricole colective au obţi­nut S.M.T.-urile Guza-Vodă din raionul Călăraşi, Slobozia din raionul Slobozia şi Budeşti din raionul Olteniţa. Aceste S.M.T.-uri au realizat pînă acum o bună parte din suprafeţele contractate pentru aplicarea prăşitului mecanic,­îndrumaţi de organizaţiile de partid. O mare parte din mecanizatorii unor S.M.T.-uri muncesc cu mult suflet în a­­ceastă campanie, executed lucrări de bună calitate şi în termen cit mai scurt. Tractoriştii au înţeles că executarea pra­­şilei mecanice este o operaţiune care nu aşteaptă şi nu trebuie tărăgănată. A tă­răgăna înseamnă să laşi culturile să le năpădească buruienile. De aceea, briga­da fie mecanizatori de la S.M.T. Ciu­lni­­ţa, care lucrează la gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din comuna Şte­­fan Vodă, văzînd că pe o parte din te­renul gospodăriei nu se poate efectua prăşitul mecanic cu cultivatorul C.U.T. 21, a format un nou agregat. Astfel, pe o bară de fier, mecanizatorii au axa­t 7 prăşitori. Cu acest agregat, ei au reuşit să execute zilnic prăşitul pe o supra­faţă de 18—20 ha. Urmând exemplul muncitorilor de la gospodăriile agricole de stat şi al co­lectiviştilor care execută prăşitul meca­nic, numeroşi ţărani muncitori cu gos­podării individuale au început să pră­şească şi ei porumbul şi celeilalte culturi cu prăşitoarele trase de animale. Mulţi dintre ei au renunţat la raniţă şi ascultînd­­de sfatul tehnicienilor au trecut la transformarea raniţelor în prăşitori. Ast­fel, ţăranul muncitor Nedea Ilie din co­muna Vîrtoape, care anul trecut a scos cu 400 kg. porumb mai mult decit de pe aceeaşi suprafaţă unde a întrebuinţat ra­niţa, nu mai întrebuinţează această unealtă rudimentară. De asemenea, ţăranul muncitor Biejan Vasi­le din comuna Valea Ciorii, s-a convins de răul pe care-l aduce folosirea rariţei. In acest an, el a transformat rariţa în prăşite are. Realizările obţinute pînă acum în re­giunea noastră în ceea ce priveşte execu­tarea prăşitului mecanic, nu sunt cele aşteptate, ţinând seama de posibilităţile existente. Acest lucru dovedeşte că unele staţiuni de maşini şi tractoare şi gospo­dării agricole de stat n-au folosit pînă acum întreaga capacitate a tractoarelor şi cultivatoarelor de care dispun, la apli­carea prăşitului mecanic. Există conduceri de S.M.T. şi G.A.S. care au tărăgănat în mod cu totul ne-­ permis prăşitul mecanic. Aşa se explică faptul că S.M.T.-urile din Vînătorîi Mici, Birinceni şi Roseţi nu au efectuat pînă a­­cum nici un hectar de prăşit mecanic, deşi au încheiate contracte cu o serie de gospodării agricole colective. Acest lucru trebuie să dea de gîndit conducerilor a­­cestor S.M.T.-uri. De asemenea, faptul că la G.A.S. Dîl­­g­a, raionul Lehliu, care are aproape 50 de tractoare, s-a aplicat, praşila cu mij­loace mecanice numai pe o suprafaţă de 156 ha., din cele 455 ha. prăşite pînă acum cîteva zile, dovedeşte lipsa de pre­ocupare a conducerii acestei gospodării pentru aplicarea metodelor înaintate de muncă în agricultură. Acelaşi lucru s-a în­­timplat şi la G.A.S. „Scînteia“ din raio­nul Drăigăneşti, unde din cele 448 ha. care a­u fost prăşite pînă acum, numai pe o suprafaţă de 66 ha. se aplicase pră­­ş­i­t­u­l mecanic. Conducerile acestor G.A.S.-uri, organi­zaţiile de bază şi tehnicienii din aceste gospodării au subestimat aplicarea pră­­şitului mecanic, deci aplicarea metodelor de muncă avansate. In aceste unităţi nu s-a reuşit să se înlăture tendinţele îna­poiate de aplicare a prăşitului manual, care se execută cu încetineală, întîrziind muncile şi ducând prin aceasta la scăde­rea producţiei la, hectar. In afară de toate aceste dezavantaje, conducerile gospodă­riilor agricole de stat Dilga, „Scînteia“ din raionul Drăgăneşti şi altele, nu vor să înţeleagă că aplicând prăşitul manual irosesc multe braţe de muncă, fapt care va duce la ridicarea preţului de cost al produselor respective. Deoarece sîntem în toiul campaniei de întreţinere a culturilor iar S.M.T.-urile şi gospodăriile agricole de stat mai au de executat pe suprafeţe mari prăşitul, trebuiesc luate de îndată toate măsurile ca lipsurile care au dăinuit pînă acum să fie lichidate. Prăşitul mecanic trebuie extins.­­Se cere staţiunilor de maşini şi tractoare, de la care colectiviştii şi înto­­vărăşiţii aşteaptă un ajutor preţios, să depună eforturi pentru realizarea planu­lui la executarea prăşitului­ mecanic. Tractoarele şi maşinile trebuiesc folosite cu pricepere, astfel ca să dea maximum de randament. Comitetele raionale de partid, comite­tele executive ale sfaturilor populare şi organele agricole din regiunea noastră, trebuie să ia toate măsurile ca, îr­ zilele ce urmează, prăşitul cu mijloace meca­nizate să fie extins, atît în sectorul so­cialist din agricultură cît şi de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. A­­ceasta este o problemă principală care trebuie să stea în faţa comitetelor raio­nale de partid, în faţa comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare raionale din regiunea noastră. Conducerile staţiunilor de maşini şi tractoare, conducerile gospodăriilor a­­gricole de stat, organizaţiile de partid din aceste unităţi socialiste trebuie să organizeze în aşa fel munca încît să fie folosită la maximum capacitatea tractoa­relor şi a agregatelor de care dispun. Ele trebuie să înţeleagă că de felul cum vor folosi mijloacele mecanice de care dispun, la aplicarea praştiei mecanice, depinde în cea mai mare parte realizarea şi chiar depăşirea planului de produse agricole la prăşite,are, depinde sporirea producţiei agricole la hectar în regiunea noastră. Lucrare scrisă la limba romina Elevele clasei a X-a C. de la şcoala medie­­de 10 ani Nr. 4 s-au pregătit cal toata atenţia in vederea examenelor de sftrsit de an. Elevele acestei clase dau acum, examenul de maturitate, în clişeul nostru, un aspect din timpul lucrării scrise la limba romină. Foto Mircea Lastnic IN ACEST NUMĂR­! -- O frumoasă activitate în munca de pregătire a examenelor (pag. 2-a) —­ Cea de a doua sesiune a sfatului popular al raionului Branești (pag. 2-a) — Veşti de pe ogoare (pag. 2-a) — ÎNSEMNĂRI - Un „pedagog“ de şcoală veche... . (pag. 2-a) — Sport (pag. 2-a) — UZINELE NOASTRE LUPTA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂ­ŢII MAŞINILOR AGRICOLE — Ing. Dorobanţu­ Ilie: Secerători-legători mai bune; Coloş Ion: Luptăm ca batozele noastre să contribuie la succesul campa­niei agricole de vară. Ing. loan Iosefide: Contribuim la ridicarea calităţii pieselor de schimb necesare agriculturii (pag. 3-a) — întreținerea culturilor, sarcină de frunte (pag. 3-a) — (Stn'îinfă'îeia rostita "de Madrido Tate*­rez ) al XlII-Iea Congres al Partidului Comunist Francez (pag. 3-a). — O hotărâre a Consiliului de Miniștrii al U.R.S.S.'cu privire la lansarea un­ui împrumut de stat (­pag. 3-a)­ — Conferinţa de la Geneva: Declar­­aţia făcută la 8 iunie de ministrul afa-­ cerilor externe al U.R.S.S., V. M. Molotov­ (pag. 4-a). Din cuprinsu­l regi­unii noastre Adunarea organizată de Comitetul de luptă pentru pace al raionului Griviţa Roşie Miercuri după aimaza, la clubul CFR Griviţa Roşie a avut loc o adunare or­ganizată de Comitetul de luptă pentru pace al raionului Griviţa Roşie, în sco­pul informării cetăţenilor din cartier a­­supra desfăşurării lucrărilor conferinţei de la Geneva. La adunare au participat numeroşi oa­meni ai muncii, cetăţeni din raion, gos­podine, studenţi, elevi etc. Inginerul Dumitru Truia a vorbit des­pre lupta pentru libertate şi pace a popoarelor din Asia. Popoarele Asiei — a arătat vorbitorul — îşi iau astăzi tot mai mult soarta în propriile lor mâini şi nu există forţă în lume care să le poată infringe voinţa de pace, libertate şi independenţă naţională. Acest lucru se oglindeşte şi în desfă­şurarea lucrărilor conferinţei de la Ge­neva. Politica colonialistă dusă de pe po­ziţii de forţă de către imperialiştii ame­ricani suferă la Geneva o înfrîngere grea. încercările imperialiştilor de a împiedica buna desfăşurare a conferinţei se lovesc de propunerile constructive ale Uniunii Sovietice, Chinei Populare, Republicii Populare Democrate Coreene şi Republi­cii Democrate Vietnam care fac tot ce le stă în putinţă pentru ca lucrările conferinţei să ducă la stabilirea păcii în Asia şi in întreaga lume. Participanţii la adunare au asistat apoi la un program artistic prezentat de echi­pe artistice sindicale din raion. (Agerpres) -----— Filmul german „Ernst Thälmann, fiul clasei sale” pe ecranele Capitalei Marele film german „Ernst Thälmann, fiul clasei sale“, va fi prezentat, cu în­cepere de la 12 iunie, pe ecranul cine­matografului „I. C. Frimu“ din Capitală. Filmul, o frescă a Germaniei din anii următori primului război mondial, înfă­ţişează viaţa marelui conducător al pro­letariatului german Ernst Thälmann, luptător neînfricat împotriva fascismu­lui, pentru unitatea forţelor democratice din întreaga lume şi prietenia între po­poare. Cu realizarea filmului „Ernst Thäl­mann, fiul clasei sale“, cinematografia din R. D. Germană a înregistrat un mare succes, la care au contribuit în largă măsură scriitorii Willy Bredel şi M. Tschesno-Hell, autorii scenariului, regi­zorul Kurt Maetzig şi interpreţii roluri­lor principale Gunther Simon, Hans- Peter Minetti, Karla Runkehl. Filmul este realizat în culori de studi­ourile DEFA-Film din Berlin. (Agerpres) Se dezvoltă apicultura Clişeul nostru prezintă un aspect de la fabrica de faguri presaţi a gospodăriei agri­cole de stat „Nicolae Bălcescu"-Periş din raionul Snagov. Dotată cu un bogat utilaj de înaltă tehnicitate fabrica produce mii de faguri presaţi. O parte sunt folosiţi in cadrul gospodăriei, iar restul sunt puşi la dispoziţia crescătorilor de albine. Produse lactate peste plan La întreprinderea de stat­­pentru produse lactate „13 Septembrie“ din Capitală munca se desfășoară într-uin ritm tot mai viu. Muncitorii acestei fabrici contribuie din plin la buna aprovizionare a oamenilor muncii1 din Capitală cu produse lactate, dind pesta plan insemnate cantități de lapte pasteuri­­zat şi aeidorii, iaurt, brânzeturi, etc. Planul de producţie al întreprinderii a fost depăşit in iarna mai cu 11,6 la sută. Anul acesta, in cadrul intre­prinderii a fost instalat un nou pasteurizator cu o capacitate de pasteurizare de 1000 litri lapte pe praj Cu ajutorul noului utilaj, muncitorii brigăzii condusă de Ghiţă Stelianu au reuşit luna­ trecută să realizeze peste plan cu 31 la sută mai mult lapte pasteurizat şi să îmbunată-ă­ţească totodată calitatea lui. De asemenea,­­în secţia de prelucrare a laptelui s-a produs luna trecută cu 400 la sută mai mult iaurt, peste prevederile planului. La realizările obţinute au contribuit itn mod deosebit muncitorii Mihai Haita, Eli-I­sabeta Gradu, Florica Iacobiţ şi alţii. Anul acesta, au fost introduse în fabri­caţie două produse noi: lactofinetul şi smirn­­ina a căror producţie va creşte simţitor. (Agerpres)D­ in regiunea Bucureşti apicultura, pe Ungă celelalte ramuri din sectorul zootehnic, capătă an de an o amploare tot mai mare. In afară de faptul că in unităţile socialiste din agricultură numărul stupilor creşte necontenit, numeroşi ţărani muncitori, îndrumaţi de zooteh­nicieni cresc şi ei zeci şi sute de colonii de albine. Acest lucru a făcut ca şi cerinţele apicultorilor in ceea ce priveşte fagurii presaţi să devină mai mari.: o“ „ Închiderea lucrărilor sesiunii ştiinţifice a Universităţii „C. I. Parhon“ Miercuri dimineaţa a avut loc, î­n­ aula Facultăţii de Ştiinţe Juridice, şedinţa de închidere a lucrărilor celei de a­ doua se­siuni ştiinţifice a Universităţii „C. I. Par­hon“, lucrări care s-au desfăşurat în zilele de 7-9 iunie. La şedinţă au participat acad. prof. d­r. C. I. Parhon, N. Dinulescu, prim-locţiitor al ministrului Învăţământului, academicieni, m­em­bri corespondenţi ai Academiei R.P.R., decani ai facultăţilor, cadre didactice uni­versitare, etc. Concluziile lucrărilor au fost expuse de prorectorul Universităţii „C. I. Parhon“, prof. univ. N. Sălăgeanu, membru corespon­dent al Academiei R.P.R. .Acad. prof. dr­ G .­ Parhon a rostit cu­­vîntu­l de închidere, subliniind însemnătatea activităţii pe tărîm ştiinţific a cadrelor di­dactice universitare pentru progresul ştiinţei noastre şi al învăţământului nostru superior. (Agerpres). Extinderea iniţiativei muncitorilor de la fabrica „Semănătoarea” la atelierele C. F. R. Griviţa Roşie Muncitorii şi tehnicienii din secţia 6-a tur­nătorie de la atelierele C.F.R. Griviţa Roşie din Capitală au trecut să urmeze exemplul turnătorilor de la „Semănătoarea“, care au iniţiat acţiunea de sporire a producti­vităţii muncii, prin folosirea raţională a su­prafeţelor de turnare şi a cuptoarelor.­Intr-o consfătuire de producţie, turnatorii acestei secţii au analizat posibilităţile ce le au pentru ridicarea productivităţii muncii. Ei şi-au propus să sporească productivitatea muncii pe luna iunie şi trimestrul III cu 6 la sută, iar în trimestrul IV cu 8 la sută, faţă de luna mai. Totodată s-a­u angajat ca faţă de media producţiei primelor 5 luni ale acestui an, în următoarele 4 luni să mă­rească producţia la turnătoria de fontă c­e 7 la s­ută, iar în trimestrul IV cu 10 la sută, să reducă cu 30 la sută consumul de fontă lichidă la piesele turnate în cochile faţă de consumul aceloraşi repere turnate in forme de pămint, prin eliminarea maselotelor şi reducerea supradimensiunilor şi să reducă cu 10 la sută rebuturile în turnătoria de fontă , să reducă in trimestrul IV cu 50 la sută rebuturile la piesele turna­te. In cochile faţă de procentul de piese rebutate in pri­mele 5 luni ale acestui an la aceleaşi repere turnate în forme de pămint şi altele. Pentru realizarea acestor angajamente, conducerea atelierelor a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice în secţia de turnătorie ca : extinderea turnării în coch­i­le la mai multe repere, extinderea tratamentului termic şi la segmenţii sertarului de locomo­tivă, mărirea suprafeţei de formare cu 50 m.p., prin descongestionarea halei de ramele pentru tipărit și altele. Cum a devenit inovator Elena Sîrbu Elena Sîrbu şi Aurica Gheorghe din sec­ţia motoare a uzinei „23 August“ sunt ve­cine de muncă, doar cu mic­­spaţiu între ele, frezele sunt aşezate una lingă alta. La fel de tinere fiecare, de cite 19 ani, cele două tinere erau la fel de vesele pînă-n ziua cînd Auricăi i s-a repartizat să taie, în, plan înclinat, ştuţurile de aspiraţie de la motoarele 120 C.P. De atunci Aurica n-a mai avut zi bună; nu putea să fixeze bine piesele pe masa frezei, din care pricină ori frezele-sculă se spărgeau, ori calitatea pie­selor lăsa mult de dorit. Poftim de-ţi mai îndeplineşte planul de lucru! Şi apoi cită pagubă. Necazurile n-au mai încetat să căşuneze pe capul Auricăi, pînă cînd Elena care lu­cra la cu totul altceva, a conceput şi reali­zat dispozitivul de tăiere în plan înclinat a ştuţurilor. De atunci nici frezele circulare nu se mai sparg, nici calitatea pieselor nu mai lasă de dorit şi nici Aurica nu mai ră­mâne cu programul în urmă. Venind în ajutorul prietenei şi tovarăşei sale de muncă, utemista Sîrbu Elena a de­venit inovator. ION POPOVICI corespondent voluntar Un viitor inginer... După cîteva ore petrecute în bibliotecă, cercetînd în mers ultimele însemnări din caietul de notițe, Trandafir S­tel­ia­n absolvent al anului patru la Facultatea de mecaniza­rea agriculturii, plșea pe c­utia din aleile parcului ce înconjoară clădirea Institutului Agronomic. O adiere înviorătoare, aducând cu ea mi­ros de iarbă crudă, îl făcu să-şi ridice o­­chii de pe filele caietului şi să privească verdele odihnitor, de toate nuanţele, cuprins între covorul de iarbă şi vârfurile diferitelor specii de arbori din cuprinsul parcului. Faţada clădirii încă nu este terminată. Sc­helete urcă pînă sub acoperiş. Cîţiva muncitori, mînuind un scripete, ridică spre ultimul etaj plăcile de piatră care-1 vor îm­brăca. De sus se­ aud ritmic ciocanele celor care fixează aceste plăci. In curînd şi faţada clădirii va fi gata. Viitorul inginer care se găseşte în pe­rioada pregătirii proiectului de diplomă, zîmbeşte unei fluturări de gînd. Asemeni clădirii pe care o are în faţă, şi lui i se pregăteşte profesia pe care în curînd o va îmbrăţişa. Completarea cunoştinţelor nece­sare examenului sînt parcă ultimele plăci care se aşează pentru noua lui viaţă. Stînd pe un bloc de piatră, sub umbra unui castan, gîndurile îi zboară cu ani în urmă şi parcă se vede intrând pentru prima dată pe poarta facultăţii. îşi aminteşte cum trenul cu care venise avusese întîrziere, aşa că ajunsese cu câteva minute înainte de ora opt. Intîmplarea a făcut să-i iasă în fată toc­mai rectorul. Intrebîndu-1 unde se dă exa­menul, acesta s-a uitat înt­îi la ceas, a­poi i-a răspuns : — Examenul va începe peste zece minute, însă nu aici, într-o altă clădire, în centrul orașului. Destul de departe. După o clipă de gîndire, privind din nou la ceas, i-a spu­s hotărât: — Vino cu mine, vom ajunge la timp. L-a urcat apoi într-o mașină care se afla la intrare și a rugat pe șo­fer să meargă cât va putea mai repede. ...A luat examenul printre primii. Bună­voința cu care a fost întîmpinat din prima clipă, l-a ajutat să-şi alunge teama şi e­­moţiile începutului de drum-Şi amintirile lui Stellan se deapănă me­reu... Parcă trăieşte clipele cînd după fiecare lecţie se simţea mai ataşat de facultate. Cu fiecare zi, profesia pentru car­e se pre­gătea ş­i se contura tot mai puternic. Vedea aeve­a rostul pe care va trebui să-l aibă în viaţă — o contribuţie continuă pentru dez­voltarea din ce în ce mai mult a mecani­zării agriculturii ţării noastre. Nu o sin­gură dată seara, în dormitorul căminului, înainte de a­ prinde somnul, închidea ochii şi parcă vedea cîmpurile peste care porneau huruind tractoare şi maşini agricole de tot felul. A doua zi se ducea cu noi forţe la cursuri, se adîncea mai mult în problemele pe care trebuia să le rezolve, arăta mai mult inte­res experienţelor de laborator. Rîvna de a se pregăti cît mai bine pen­tru cariera aleasă l-a ajutat să fie mereu fruntaş în învăţătură. Şi timpul a trecut... . Absolvent al celor patru ani de facultate, a trebuit să ple­ce la practica de producţie. N-a plecat singur, în afară de cei câţiva co­legi care-l însoţeau, a simţit tot timpul fl­uturi prezenţa profesorilor săi. Cu cită nerăbdare aştepta, acolo pe teren, scrisorile tovarăşului conferenţiar Crişan, sau ale profesorului Bumbulov ! Cîte sfaturi bune n-a găsit în ele cu privire la culege­rea materialului documentar, la folosirea a­­cestui material. Sfaturi asemenea unor ja­loane ce i-au­­arătat_drumul pe care trebuie să meargă in pregătirea proiectului. In atelierele de la S.M.T.-Reghin, între muncitorii care se străduiau să redea viaţă motoarelor stricate ale tractoarelor, acolo unde maşinile de tot feluT^erau pregătite să poată, fac« fată campaniilor agricole, s-a simţit mai bine decît acasă. îşi aminteşte interesul şi dragostea cu care a urmărit o zi întreagă pe mecanicul Albert, care monta un motor de tractor K­D. 35. Stînd lingă el, a învăţat practic cum trebuie aşezate piesele unui motor ca să aibă destul spaţiu între ele, pentru ca atunci cînd motorul va fi pus­ in func­ţiune dilatarea din cauza căldurii să nu-i împiedice bunul mers, întors de la practică, interesul arătat de profesori faţă de materialul documentar cu­les, îndrumările care i le-au dat, condiţiile create pentru a-şi termina proiectul de di­plomă, l-au făcut să-şi dea seama că acest proiect nu-i preocupă numai pe el ci şi pe profesori, care ajutîndu-i să dezlege dife­rite probleme, stau uneori alături de stu­denţi pînă târziu în miez de noapte. De aceea nu-i este teamă de examen, îl stă­pâneşte, însă neliniştea, gîndindu-se că se află în apropierea clipei cînd­ pe umerii lui va începe să apese răspunderea profesiei pe care şi-a ales-o. Pe teren şi-a dat seama ce trebuie să facă pentru ca să-şi poată duce la bun sfâr­şit sarcinile. Acolo a putut constata că în­deplinirea planului de lucrări agricole este condiţionată de doi factori : calitatea ridi­cată a reparaţiilor executate la tractoare şi maşini agricole şi exploatarea raţională a acestor maşini în campaniile pentru care se lucrează. In afară de asta a văzut că rezultatele depind şi de felul cum şti să te apropii de oamenii cu care lucrezi, să te faci înţeles de ei, să-i cunoşti şi să-i ajuţi în muncă. * ...Semnalul pentru masa de prînz­ dat muncitorilor ce lucrează la faţada clădirii facultăţii i-a întrerupt gîndurile. A privit o clipă la tot ce-i înconjura, apoi şi-a deschis din nou caietul de notiţe, în­­dreptîndu-se cu paşi hotărîţi spre bibliotecă. Zilele care-l mai despart de examen tre­buie folosite din plin, pentru că acest­­exa­men este poarta prin care va intra într-o viaţă nouă, o viaţă în care va­­trebui să pună în practică ceea ce a învăţat pînă acum... , RADU PANA Centrele de achiziţii de legume din raionul Vidra Cele 28 de centre de achiziţii din raionul Vidra achiziţionează zilnic mii de kilograa­me de salată, mărar, ceapă, fructe şi altele. Centrele din comunele Dobreni, Valea Cra­i­gului, Vărăşti, Grădiştea, s-au evidenţiat în mod deosebit. Astfel, numai intr-o singură zi, acestea au achiziţionat peste 20.000 kg. de cireşe. O greutate în buna desfăşurare a muncii acestor centre o constituie însă întîrzierea­ cu care unităţile contractante din Capitala ridică legumele şi fructele achiziţionate. Se întimplă deseori ca maşinile să vină a doua­ zi ceea ce face să se strîngă la centru şi uneori să se învechească. Unele unităţi din Capitală au instziat de nenumărate ori ridicarea legumelor şi fruct­­elor de la centre. In felul acesta centrele au f­ost puse în situaţia de a refuza marfa de la producători. Transportul la timp al legumelor şi fructe­telor trebuie sa constituie o preocupare de seamă a unităţilor comerciale din Capitală pentru ca aprovizionarea tuturor pieţelor să fie făcuta în cele mai bune condiţiuni şi cu marfă cit mai bună şi m­ai proaspătă. FLOREA SAIOC corespondent voluntar O nouă întovărăşire agricolă la urma muncii de lămurire dusă de către organizaţia de bază, mai multe familii de ţărani sărăci şi mijlocaşi din satul Beiu, raionul Alexandria, au ajuns la convingerea­­că munca laolaltă a pă­mântului cu ajutorul maşinilor şi tractoarelor statului, Ie va da posibilitatea­­să aplice pe o scară largă me­todele agrotehnice in vederea obţinerii unei recolte sporite. Aşa se face că acum cîtva tim­p în satul Beiu s-au­­pus bazele unei întovărăşiri agricole în care s-au înscris un număr de 13 familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de peste 20 hectare teren arabil, cu­ acest prilej s-a prelucrat statutul întovărăşirilor a­­gricole, dîndu-se şi unele lămuriri supli­mentare celor prezenţi la acest eveniment sărbătoresc. Apoi cei înscrişi şi-au ales co­mitetul de conducere al întovărăşirii compus din tovarăşii Nichifor Măgureanu, preşedin-*­te, Văduva Radu şi Paunica Maria membri ai comitetului. După aceasta participanţii au mers in curtea şcolii elementare unde în faţa a numeroşi ţărani muncitori s-a desfâşfirat un frumos pro­gram artistic susţinut de bri­gada corală şi instrumentală a casei de cultură din Alexandria, BELODAN ELENA corespondent voluntar Pregătesc maşinile pentru recoltare In vederea desfăşurării în bune condiţîunî a recoltatului, treerişului şi dezmiriştitului, muncitorii şi tractoriştii de la S.M.T. Slobo­zia au început din vreme revizuirea şi re­pararea inventarului agricol necesar acestor, lucrări. Astfel cele 3 brigăzi de mecanizatori antrenate în întrecere socialistă au reuşit să repare pînă la data de 3 iunie a. c., 4 tractoare V.T.Z. şi 9 tractoare I.A.R. în pro­porţie de 100 la sută şi 29 tractoare I.A.R. în proporţie de peste 60 la sută. Un număr de 4 tractoare K-D. au intrat de curînd în reparaţie. De asemenea au mai fost repa­­rate 11 batoze în proporţie de 100 la sută,­ iar 4 batoze se află cu reparatul pe term­ino­n­a­te.­ Din cele 17 secerători-legători, li sunt de asemenea reparate în proporţie de 100 lai sută. Rezultate bune a obţinut brigada I­acona dusă de tov. Burlacu Nicolae care a reali-* zat o economie de 1720 lei la materiale şî carburanţi, reuşind să fie printre primele brigăzi care au terminat reparaţiile. Aici se evidenţiază tractoriştii Tudor Tănase­, Petre M. Angh­ei şi alţii care au dat lucrări­ de bună calitate1, depăşind cu regularitate nora n\a zilnică. Exemplul mecanizatorilor din brigada I~a a fost urmat cu deosebit interes şi de to-» varăşii din brigada a 7-a, condusă de bri-* gadierul Apostol Dumitru. Această brigadă a reuşit ca într-un timp record, să repare un număr de 3 tractoare, şi în scurt timp să termine de reparat şi cel de al patrulea­ tractor. Mecanicul de sector,­ Dobre Cons-* tantin, a căutat să fie zilnic în mijlocul muncitorilor şi tractoriştilor d­înd îndrumă-| rile necesare. De altfel, pînă în prezent, sectorul său se menţine fruntaş pe întreaga staţiune.­­ In prezent staţiune* de maşini şi frac* foare Slobozia se află printre staţiunile fruntaşe în pregătire* inventarului agricol pentru campania de recoltare.

Next