Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 2, nr. 364-389)

1955-06-10 / nr. 372

ANUL II-Nr. 372 4 PAGINI 20 BANI VINERI 10­ IUNIE 1955 Educaţia comunistă a tineretului I­a lupta pentru construirea socialis­mului în patria noastră, dusă de întregul popor muncitor, un aport preţios îl aduce tineretul. In oraşul şi regiunea Bucureşti, tinere­tul mobilizat de către organizaţiile U.T.M. şi sub conducerea organizaţiilor de partid obţine zi de zi succese tot mai frumoase în munca sa, întrecerea socialistă şi pa­triotică în care sînt antrenaţi şi tineri, scoate la iveală noi metode de muncă şi mereu alţi fruntaşi care depăşesc normele. Tinerii sînt preocupaţi să-şi ridice necon­tenit calificarea, să înveţe a mînui maşi­nile cu mai multă măiestrie. In secţia me­canică a uzinelor „Mao Tze-dun“ din Ca­pitală,­­tinerii strungari Ion Apostolescu, Ion Boancă, Nicolae Dobre, Vasile Con­stantin şi alţii, au pornit de cîtva timp întrecerea pe profesii. Ei sînt hotărîţi să-şi ridice calificarea, iar ca obiective şi-au propus să dea o producţie fără rebuturi şi fără remanieri, de o calitate superioară şi să ajute pe cei care au rămas în urmă. Un aport însemnat aduce tineretul care lucrează pe ogoarele regiunii noastre, în lupta pentru recolte bogate. Astfel, în campania de primăvară brigada a 5-a de tractorişti de la S.M.T. Griviţa din raio­nul Slobozia a realizat 1103 hantri, în loc de 449 cît avea planificat, iar brigada a 3-a de la aceeaşi staţiune, condusă de Ivan Tudor a reuşit să realizeze 1097 hantri în loc de 372 cît avea în plan. In întrecerea socialistă a ieşit fruntaş tînă­­rul tractorist Petre Barbu de la G.A.S. Cacomeanca. Echipă de tineret a gos­podăriei agricole colective din comuna Belitori, raionuil Roşiori, echipă formată numai din fete, a primit zilele trecute dra­pelul de echipă fruntaşă, în campania a­­gricolă de primăvară, decernat de comi­tetul raional U.T.M. Roşiori. Membrii gospodăriei agricole colective „30 De­cembrie“ din comuna Conţeşti, raionul Zimnicea se mîndresc cu echipa de tineret din brigada de cîmp, care în această cam­panie a obţinut foarte bune rezultate. Sub conducerea directă a organizaţii­lor de partid, organizaţiile U.T.M. din majoritatea întreprinderilor şi instituţii­lor din oraşul Bucureşti şi din satele şi comunele regiunii noastre, au obţinut pînă acum o serie de succese în munca de educaţie comunistă a tineretului, fapt care s-a concretizat în "realizarea cu suc­ces a sarcinilor pe locul de producţie. Fo­losind cu pricepere diferitele forme de e­­ducaţie, organizaţiile de partid au pus accent deosebit pe educaţia comunistă a tinerilor în procesul muncii. In majorita­tea locurilor, comuniştii au constituit e­­xemple bune pentru tineri, în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan din efectuarea lucrului de bună calitate. Tinerii văd în comunişti pe cei mai înaintaţi oameni, care înving greutăţile, care în luptă cu ele obţin noi succese. De la ei au învăţat şi învaţă în permanenţă să fie discipli­naţi pe locul de muncă, să-şi iubească profesia pe care şi-au ales-o, maşina la care lucrează şi să lupte zi de zi pentru a-şi ridica necontenit calificarea. O adevărată şcoală de educaţie comu­nistă a tineretului o constituie întrecerea socialistă şi patriotică. Urmîndu-i pe co­munişti, tineretul se ia la întrecere şi a­­plicînd cu încredere metode înaintate de lucru reuşesc să depăşească normele. In focul întrecerii se nasc fruntaşi, iar în o­­raşul şi regiunea noastră numeroşi sînt acei tineri care se mîndresc cu titlul de fruntaş în întrecerea socialistă şi patrio­tică. Cluburile întreprinderilor, colţurile roşii, căminele culturale, bazele şi tere­nurile sportive, sînt mijloace minunate de educaţie comunistă a tineretului. Nu există fabrică care să nu aibă bibliotecă, club, echipă de cor sau teatru. Tot mai mulţi sînt tinerii care vin acum la cămi­nul cultural, să joace şah, să împrumute cărţi pentru citit, sau să ia parte la di­ferite manifestaţii cultural-sportive. Cu ocazia spartachiadei de iarnă a satelor, un număr de peste 24.000 tineri ţărani muncitori din satele şi comunele regiunii noastre au fost antrenaţi în această com­petiţie de masă, iar acum sute şi mii de tineri sînt antrenaţi în diferite acţiuni cultural-sportive în cinstea celui de al cincilea festival mondial al tineretului. In munca de educaţie comunistă a tine­retului un rol însemnat îl joacă formele de învăţămînt politic U.T.M. Mii de tineri din oraşul şi regiunea Bucureşti au frec­ventat formele învăţămîntului politic U.T.M. în acest an. Organizaţiile de partid au sprijinit în mai mare măsură organizaţiile U.T.M. ca să organizeze for­mele de învăţămînt politic. Birourile orga­nizaţiilor de partid au controlat cum se desfăşoară învăţămîntul, au sprijinit orga­nizaţiile de bază U.T.M. cu propagandişti calificaţi care să conducă cercurile res­pective. Cu toate aceste rezultate obţinute pînă acum, în munca de educaţie comunistă a tineretului există încă o serie de lipsuri. Sînt încă unele organizaţii de partid din oraşul şi regiunea Bucureşti care n-au folosit cu pricepere acele forme vii ale muncii de educaţie a tineretului. Din a­­ceastă cauză unii tineri mai manifestă indisciplină pe locurile de muncă şi mai dau încă produse de o calitate necores­punzătoare. In şcoli şi facultăţi sînt unii tineri care nu se ocupă de învăţătură, lip­sesc de la ore, se prezintă nepregătiţi la examene. Unii tineri nu respectă pe vîrst­­nici şi au unele manifestări necuviincioa­se pe străzi sau în localurile publice, lu­cruri care sînt în contradicţie cu spiritul sănătos al tineretului nostru muncitor. A­­ceste lucruri se datoresc faptului că or­ganizaţiile de partid nu s-au preocupat îndeajuns de educaţia comunistă a tine­retului. De mai multe luni, sub pretex­tul că sînt aglomeraţi de alte sarcini nici un membru al comitetului raional de partid Brăneşti nu participă la şedinţele comitetului raional U.T.M. Acest lucru se manifestă şi la o bună parte a organiza­ţiilor de partid din satele şi comunele raionului Brăneşti, cari nu sprijină şi nu îndrumă munca tineretului. Organizaţiile de partid de la S.M.T. Lehliu şi Orbească n-au acordat nici un sprijin organizaţiilor de U.T.M. de aici, nu s-au preocupat de educaţia tractoriştilor care în majoritatea lor sînt tineri. Acest fapt a făcut ca în campania de primăvară, o serie de trac­torişti să aibă unele abateri. Tractoarele n-au fost întreţinute cum trebuie, iar lu­crările efectuate de unii tineri tractorişti nu sînt de cea mai bună calitate. De a­­semenea, nici organizaţia de bază din comuna Sfinţeşti, raionul Vîrtoape nu se preocupă de educaţia tineretului din co­mună, de atragerea lui în diferite acţiuni obşteşti. In unele sate şi comune din re­giunea noastră s-au făcut puţine lucruri in ceea ce priveşte folosirea justă a tim­pului liber de către tineret. In multe locuri distracţia tineretului se reduce doar la organizarea horelor ţărăneşti, care nu sînt însoţite şi de alte manifes­tări, ca şezători şi discuţii despre cărţi. Asemenea manifestări se mai organizează încă rar în unele comune din raioanele Snagov, Turnu Măgurele sau Răcari, iar alte forme de educaţie a tineretului nu se folosesc în aceste locuri. Educaţia comunistă a tineretului a fost şi rămîne o sarcină importantă a orga­nizaţiilor de partid. Acestea au datoria să ajute organizaţiile U.T.M. să-şi îmbună­tăţească metodele şi formele de activitate. Organizaţiile U.T.M. trebuie să munceas­că mai mult cu acei tineri utemişti care pe locul lor de muncă şi în timpul liber nu constituie exemple bune pentru cei­lalţi tineri. De asemenea, trebuie să-şi în­drepte atenţia spre atragerea în rîndurile U.T.M.-ului a noi tineri care să desfăşoa­re apoi o activitate susţinută pe locurile lor de muncă. Organizaţiile de tineret din oraşul şi regiunea Bucureşti sub directa conducere a organizaţiilor de partid trebuie să se ocupe în mod viu de tineri, de educaţia şi organizarea lor. In rîndurile utemişti­­lor trebuie dezvoltată dorinţa de a se pregăti să devină candidaţi de partid. Pentru acest lucru, organizaţiile de partid şi U.T.M. trebuie să se preocupe îndea­proape de ridicarea lor, din punct de ve­dere ideologic, cultural şi profesional. Un fapt pozitiv este că în ultimul timp din rîndurile celor mai buni utemişti au fost primiţi candidaţi de partid mulţi tineri care prin activitatea lor pe locurile de producţie au dovedit ataşament faţă de partid, faţă de clasa muncitoare. Acum, sarcina organizaţiilor de partid este a­­ceea de a se preocupa îndeaproape de pregătirea lor pentru a putea intra în rîndurile membrilor de partid. Organizaţiile de partid din oraşul şi re­giunea Bucureşti trebuie să acorde o a­­tenţie şi mai mare educaţiei comuniste a tinerei generaţii. Tineretul din oraşul şi regiunea Bucureşti trebuie educat în spi­ritul dragostei şi devotamentului faţă de patrie, popor şi partid, în spiri­tul internaţionalismului proletar. In rîndul tinerilor trebuie cultivat patriotis­mul fierbinte şi dragostea faţă de elibe­­ratoarea patriei noastre, marea Uniune Sovietică. Ocupîndu-se îndeaproape de educaţia comunistă a tineretului, organi­zaţiile de partid din oraşul şi regiunea Bucureşti vor contribui la formarea tine­rilor ca buni patrioţi, oameni de nădejde, constructori ai vieţii noi care alături de întregul popor muncitor vor aduce o con­tribuţie de seamă la construirea socialis­mului în patria noastră. A V-a sesiune a sfatului popular al Capitalei Ieri după amiază, a avut loc sesiunea a V-a a sfatului popular al Capitalei. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, sesiunea a ales un prezidiu in frunte cu deputatul Ilie Murgulescu, ministrul învăţământului. Pe ordinea de zi, sesiunea a aprobat două puncte. 1. Expunere asupra Tratatului de la Var­şovia. 2. Raportul comitetului executiv al sfatu­­lu popular al Capitalei asupra executării bugetului pe anul 1954, şi prezentării bu­getului pe anul 1955, precum şi coraportul comisiei permanente buget-finanţe. In cadrul primului punct de pe ordinea de zi, deputatul Dumitru Colin, preşedintele Co­misiei Controlului de Stat, a făcut în faţa sesiunii o expunere asupra însemnătăţii Tra­tatului de la Varşovia, semnat de cele opt stete la­ 14 mai 1955. Tratat ratificat recent de Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române. După expunere, numeroşi deputaţi ca: doc­torul Jean Săveanu, muncitoarea Elena Ia­­cob, inginerul Alexandru Liviu şi alţii, lutind cuvîntul şi-au exprimat bucuria adân­că şi totala adeziune faţă de Încheierea Tra­tatului de la Varşovia. Totodată, ei au ară­tat că Tratatul de la Varşovia exprimă voin­ţa de pace a poporului nostru muncitor, în­crederea în victoria păcii. Raportul comitetului executiv asupra e­­xecutării bugetului pe anul 1954 şi prezen­tării bugetului pe anul 1955 a fost făcut de deputatul Ştefan Bălan,, preşedintele comi­tetului executiv al­ sfatului popular al Capi­talei, iar coraportul comisiei permanente bu­­get-finanţe a fost ţinut de deputatul Sigis­mund Lerner, preşedintele acestei comisii.. Cuvîntul de închidere a fost rostit de de­e­putatul Ilie Murgulescu, ministrul Invăță­­mintului, președintele celei de a V-a sesiuni a sfatului popular al Capitalei- Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului cincinal! Sprijinind iniţiativele creatoare Mai sînt cîteva săptămîni pînă la încheierea primului se­mestru al acestui an. îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe primul semestru de către colectivele întreprin­derilor noastre, constituie o condiţie esenţială în reali-­­ zarea integrală şi înainte de termen a plinului cincinal.­­ Pentru aceasta este necesar să se dea un nou avînt în­trecerii socialiste, care să cuprindă cît mai mulţi oameni ai muncii. întrecerea trebuie să fie orientată spre acele obiective care să asigure îndeplinirea planului nu numai la producţia globală, ci la toţi indicii. Toate secţiile, toate brigăzile, toţi muncitorii din întreprinderile noastre să­­ aducă contribuţia lor la îndeplinirea planului de producţie. Muncitori, ingineri şi tehnicieni! Desfăşuraţi cît mai larg întrecerea socialistă, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal ! O deosebită însemnătate pentru buna des­făşurare a întrecerii socialiste o are asigu­rarea condiţiilor tehnico-materiale. La fabrica „Electromagnetica“ au fost luate o serie de măsuri men­te să asigure o mai bună apro­vizionare a locului de muncă cu materii­­ prime şi materiale, cu scule şi dispozitive. S-a dat o mai mare atenţie şi in ce pri­veşte sprijinirea ino­vatorilor precum şi îndrumarea acestora pentru rezolvarea di­feritelor teme de i­­novaţii în vederea îmbunătăţirii procesu­lui tehnologic. Ast­fel, dacă in trecut erau numai cîteva mandrine, (dispozitiv pentru strungerea pie­sei de prelucrat în strung) acum fiecare strungar are o ase­menea unealtă care II uşurează m­unca, il ajută să lucreze piese mai multe şi de mai bună calitate. De asemenea au fost construite prin fo­losirea rezervelor interne, dispozitive şi me­canisme care aduc un aport preţios la spo­rirea productivităţii muncii. Nu de mult maistrul inovator Constantin Voiculescu (pe care îl vedeţi în clişeul de mai sus) a construit, cu ajutorul documentaţiei teh­nicei sovietice, două maşini de filetat auto­mat. In trecut filetarea făcea cu ajutorul bacurilor astfel că randamentul muncii nu era pe măsura posibilităţilor. Crearea condiţiilor tehnico-materiale a contribuit la­­ dezvoltarea întrecerii socia­liste, la obţinerea de rezultate bune în pro­ducţie. Acum­ oţelarii sînt în frunte Nu de mult, sectorul de oţelărie de la Ate­lierele „9 Mai“ a fost criticat pentru lip­surile sale. Astfel, cu cîteva luni în urmă, procentul de rebuturi era destul de ridicat, calitatea unor piese era necorespunzătoa­­re iar nefinisarea pieselor la­ timp ducea la In­secţia oţelărie a întreprinderii nerespectarea termenelor de livrare a produ­selor către întreprinderile beneficiare. Toate acestea au dat de gîndit oţelarilor care au socotit că lipsurile pot fi înlăturate dacă-şi vor organiza mai bine munca­, dacă vor­­lucra cu mai mult avînt. După ce au pus în practică* toate hotărîrile luate,­­roa- • dele muncii, nu au întîrziat să se arate. Acum formele sînt frumos lucrate şi rin- Prin intensificarea muncii de agitaţie La întreprinderea „Victoria Socialistă“ întrecerea cunoaşte o continuă dezvoltare. In luna mai au fost antrenaţi în întrecere aproape 90 la sută dintre muncitori. Creş­terea numărului celor antrenaţi în întrece­rea socialistă se datoreşte în mare măsură şi popularizării la timp a rezultatelor obţi­nute în­ producţie de către brigăzile frun­taşe şi de către muncitorii fruntaşi. Aci, realizările obţinute sînt larg popu­larizate prin lozinci, panouri, gazete de pe­rete. Agitatorii arată de asemenea prin scurte convorbiri succesele obţinute în producţie de fruntaşi, precum şi metodele folosite de aceştia. In luna mai de pildă, agitatorii de la secţia ţesătorie, au ţinut mai multe convorbiri unde au vorbit mun­citorilor despre rezultatele obţinute de bri­gada nr. 3, condusă de ţesătoarea Victoria Toader, brigadă care pe luna mai a ob­ţinut o depăşire zilnică a planului de pro­ducţie cu 14 la sută. Au popularizat de ase­menea pe muncitoarele fruntaşe Ioana Io­­nescu şi Maria Vizitiu, care depăşesc zilnic normele de producţie cu 10—12 la sută, me­todele folosite de acestea, duite în prima hală a oţelăriei şi aşteaptă ca harnicii topitori să toarne oţelul lichid spre a da naştere pieselor de oţel, atît de mult cerute de fabricile de ciment, de că­rămizi, de geamuri, de var. In hala vecină fac operaţiunile nece­­sare finisării. In altă parte, se transportă dese mai mari pînă a podul rulant în ederea executării o­­peraţiunilor ce vor mai­­ necesare. In felul a­­esta fluxul tehnolo­ge s-a îmbunătăţit imţitor, ceea ce a dus a sporirea volumului de oţel, la creşterea productivităţii muncii. Muncitorii şi tehni­­cenii se preocupă de găsirea celor mai po­­rivite metode de lucru are să ducă la creş­­erea productivităţii muncii şi la reduce­­ra preţului de cost. Astfel, maistrul comu­­nist Ilie D. Nicolae, prin introducerea ino­­vaţiei, care se referă a turnarea roţilor de­­agoneţi în semico­­pilă, a redus opera­­iunea de strunjire a bandajelor şi consu­­­mal de material fapt ce a dus la creşterea productivităţii muncii, la îm­bunătăţirea calităţii roţilor, obţinind e­­conomii in valoare de 68.000 lei. Tot la acest secto­ lucrează şi maiştrii inovatori Plerea Ion, Marin Niculae care şi-au orga­­nizat,din ultimul timp în mai bune condi­­■ ţiuni locurile de mu­ncă. Datorită noilor con­­diţiuni, cr­eate, „Brigada Păcii", condusă de tovarăşa. Popescu Virginia, depăşeşte zil­nic norma cu 20—25 la sută, iar cei din brigada „30 Decembrie“, depăşesc zilnic norma cu 30—40 la sută. Brigada de topi­tori „16 Februarie", condusă de comunis­tul State Ion, care depăşeşte planul cu 3—5 la sută, s-a angajat ca pînă la 1 iulie să califice in meseria de topitor pe tînărul Giurgea Mîndru. Colectivul de oţelari munceşte cu şi mai multă dirzenie pentru a obţine noi succese in îndeplinirea sarcinilor planului cincinal. GH. A. POPA corespondent voluntar Cunoscînd sarcinile de producţie­ ­.Atunci cind ştii concret obiectivele între­cerii, a spus ţesătoarea Ana Marin, de la întreprinderea „Răscoala 1907“, unitatea A, întrecerea socialistă se poate desfăşura în bune condiţiuni atrăgînd în mersul său ma­rea majoritate a muncitorilor. Pentru aceas­ta noi ne-am stabilit bine de la început, pe baza sarcinilor de plan, ce urmărim să realizăm în cadrul întrecerii. De aceea noi ne-am propus să depăşim cu regularitate normele de producţie, să econo­misim materia primă­ şi materialele, să re­ducem procentul de rupere a firelor, să ţe­­sem pînză numai de bună calitate". Şi intr-a­devăr, în această unitate la majoritatea mun­citoarelor aceste obiective au prins viaţă. De pildă, in secţia a IlI-a ţesătorie, brigada de producţie condusă de Dumitru Geică fiind în întrecere cu brigada din secţia I-a a reu­şit ca pînă în prezent să se situeze în frun­tea întrecerii obţinînd o îndeplinire a pla­nului de producţie pe mai cu 120,5 la sută, ceea­ ce înseamnă în plus 5.400 m. ţesături. Numai ţesătoarea Radu Ciocan care este cea mai bună muncitoare din întreaga unitate a dat circa 650 metri ţesături peste plan. Indicele de calitate­­obţinut­ de această bri­gadă a înregistrat un procent de 96,4 la sută ceea ce înseamnă o depăşire de 1,5 la sută faţă de luna trecută. Ca­ şi aceste ţesătoare şi muncitoarele din brigada de­ calitate din secţia a IV-a ţesătorie obţin succese în ce priveşte traducerea în viaţă a obiectivelor urmărite în cadrul între­cerii, îndeplinind zi de zi sarcinile de plan această brigadă a dat peste plan pe luna mai 3.500 metri ţesături de bună calitate. Asemenea succese se pot obţine întot­deauna cînd muncitorii antrenaţi în întrecere cunosc de la început sarcinile de producție. Noi perfecţionări aduse batozelor Joi dimineaţa, pe poarta uzinei „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a ieşit pri­mul lot de batoze înzestrate cu un aparat nou: alimentatorul. Aparatul se află aşezat pe platforma batozei. Toate batozele care se vor construi de acum înainte în această uzină vor avea alimentator. Pe lingă protecţia împotriva accidentelor, alimentatorul aduce o creştere a productivităţii muncii, datorită faptului că batoza nu lucrează în pulsaţie, ci în mod continuu cu ajutorul benzii transportoare şi a uniformizatorului. Alimentato­rul contribuie la reducerea trepidaţiilor ba­tozei în timpul funcţionării, iar durata de timp dintre două reparaţii capitale este pre­lungită. Munca oamenilor de pe platformă este mult uşurată. La realizarea noului dispozitiv au adus o contribuţie importantă inginerul Nicolae Ungureanu, maistrul Anghel Bîră, ca şi muncitorii Constantin Ciocşan şi Constan­tin Stoica. Alimentatorul batozei a fost realizat după modelul alimentatorului sovietic tip MKC-1.100. (Agerpres) O evidenţă operativă Nimic nu este mai stimu­lativ pentru fiecare munci­tor antrenat în întrecerea socialistă decit atunci end îşi vede rezultatele obţinute în producţie. Pentru acest lucru un rol însemnat îl are ţinerea la zi a unei eviden­ţe ,care să reflecte întocmai strădaniile fiecăruia. La fabrica de tricotaje „Tinăra Gardă“ se acordă o atenţie deosebită evidenţei întrecerii. In fiecare secţie productivă maistrul înregis­trează zilnic realizările muncitorilor calculind tot­odată în procente depăşirile pe care aceştia le obţin în producţie raportate bineîn­ţeles la angajamentele luate. In acest fel muncitorul ştie precis cum stă cu realizarea sarcinilor de producţie, dacă şi-a îndeplinit angajamentul ce şi l-a luat. Situaţia întocmită de fiecare maistru se înregistrează în graficul de producţie, iar cel care răspunde de problema între­cerii soci­aliste pe întreaga întreprindere, întocmeşte e­­videnţa generală. In acest fel, la secţia Strick poţi vedea cu uşurin­ţă în graficele de produc­ţie cum muncitoarele Elena Bratu, Ana Vlad şi Elisa­­beta Teod­or obţin zilnic pes­te plan peste 3 bucăţi de tricot iar la secţia confecţii cum muncitoarele din briga­da nr. 1 condusă de Zâne Rozalia, obţin zilnic 8—10 bucăţi scampole peste plan. Merită de menţionat hotă­­rîrea care s-a luat de cu­­rlnd ca începînd cu luna iunie la graficele de produc­ţie unde se ţine evidenţa planului de producţie să se deschidă o rubrică în care se va trece valoarea fiecărui procent depăşit, dînd posi­bilitate munci­torilor să-şi calculeze singur­ salariul lor. Brigada I-a condusă de Zane Rozalia P­entru strada lor Pe deputatul Petre Stali, din sfatul popular Griviţa Roşie, l-am găsit în biroul secretarului sfatului. Din scurta convorbire dintre deputat şi secretar aflu că a doua zi, duminică, cetăţenii de pe strada Minervei, cartierul Chitila se pregăteau de muncă voluntară pentru lucrările de pavare a străzii lor Acţiunea cetăţenilor In cartierul Chitila au mai râ­nas o serie de străzi nepavate şi neelectrificate. Sezisat de deputaţi, comitetul executiv al sfatului popular raional Griviţa Roşie a sprijinit această acţiune din punct de vedere tehnic şi cu und­e materiale, ac­ţiune pornită in cadrul circumscripţiilor in legătură cu pavarea şi electrificarea unor străzi. Şi odată cu primele zile înso­rite ale primăverii, roadele iniţiativei ce­tăţenilor au început să se ivească. Pe stră­zile Minervei, Modes­tiei, Corbului, Amici­ţiei şi Avîntului sute de cetăţeni, antrenaţi de deputaţi şi mem­brii comitetelor de stradă, au ieşit la muncă voluntară. Tot­odată, au venit să sprijine iniţiativa ce­tăţenilor inginerii sfa­tului popular. Ei au ineţeput să facă mă­surători, să pună sem­ne... Văzindu-i pe te­ren, alături de ei, ce­tăţenii au căpătat şi mai multă încredere in reuşita iniţiativei lor. Deputaţii, delega­tele de femei şi mem­brii comitetelor de stradă au început să discute mai temeinic şi cu însufleţire cu cetăţenii din circumscripţie. Pe teren am pornit intr-o zi de duminică spre­­una din aceste străzi luate la intimplare: strada Minervei. Pe stradă se înşiraie mormane de piatră, nisip şi pămint. Pe­nei şi bărbaţi ba chiar şi şcolari, lucrea­ză de zor. Sapă, răscolesc pămîntul cu lunăcopul, descarcă nisipul şi pietrea din camioane. Unele dintre femei au de­prins bine meşteşugul nivelării străzii şi al săpatului adine. Ele nu sînt la prima lor zi de muncă voluntară. Oamenii, an­trenaţi de deputaţi şi de membrii comi­tetelor de stradă, lucrează încă de la în­ceputul lunii mai, aproape zilnic Dumi­nicile insă, munca este organizată după metode deosebite, aşa cum se face şi in fabrici In zile-record. Deşi nimerisem la o oră cînd munca era în toi, totuşi mai găsesc prilej să stau de vorbă cu unii dintre ei. Tovarăşa Teodora Goiceanu, membră în comitetul de stradă, imi spune cum şi-a organizat munca comitetul­ui de stradă, pentru a­­ceastă duminică. Vagoanele cu piatra şi nisip sosiseră pe linia din apropierea capului străzii. Dar cum să transporţi acest material de-a lungul străzii ? Cetăţenii din comite­tul de acţiune al străzii au chibzuit cum este mai bine. Gheorghe Vasilescu, din această stradă, este şofer la C.F . Tova­răşa Goiceanu l-a întrebat: — Ce zici tovarăşe Vasilescu, cum ne ajuţi duminică? Nu poţi să vor­beşti acolo la întreprindere să ne spriji­ne? — Bine zici, tovarăşe. Am să încerc chiar miine. Şoferul Vasilescu a găsit sprijin, aşa am bănuise tovarăşa Goiceanu, şi a doua zi a venit cu autocamionul pe şan­tier. • Tot în felul acesta la sugestiile dele­­gatelor de femei au mai procedat şi alţi locuitori de pe această stradă ca Bosîn­­ceanu de la Direcţia regională C.I.R. Florea Dulău de la fabrica de pline ,,Constantin David“ şi astfel, duminică dimineaţa erau în apropierea străzii nu mai puţin de zece autocamioane. Pînă seara s-au descărcat şi rînduit piatra (în cantitate de 160 tone) şi ni­sipul , iar săpătura adincă de 30 cm, este acum pe sfirşite. Se aşteaptă ca sfatul popular raional, care pînă acum a con­tribuit cu tehnicieni şi materiale, să tri­mită pavatori care să sprijine locuitorii străzii Minerva şi la lucrările de pavare. Electrificarea Tot in această vară va pătrunde­­ji lumina in casele lor, pentru că, concomitent cu lucrările de pavare s-au făcut in zilele anterioare şi cele de electrificare la care cetăţenii contribuie in aceeaşi măsură. Stu­pii au fost plantaţi şi s-au adus şi materia­lele necesare. Totul este aşa­dar pregătit, numai să vină insta­latorii pe care sfatul popular trebuie să-i trimită pe şantier. Întreb pe unul din inginerii de pe şan­tierul străzii Minerva. — Cit ar fi trebuit să cheltuiască sfatul raional pentru aceste lucrări executate de harnicii gospodari ?­­După o apreciere sumară se pare că ar fi vorba de aproape 100 000 lei. — Gindiţi-vă — spune inginerul — şi la celelalte străzi din apropiere. Suma ar creşte de aproape zece ori. Cetăţenii cartierelor îndepărtate ale Ca­pitalei antrenaţi de deputaţi şi membrii comitetelor de stradă, delegate de femei etc. contribuie zi de zi la infrumusetarea cartierelor, la ridicarea nivelului de nai al celor ce muncesc. MARI­US LIGI Pe şantier, cetăţenii nivelează strada care în curind va fi pavată

Next