Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 2, nr. 364-389)
1955-06-10 / nr. 372
ANUL II-Nr. 372 4 PAGINI 20 BANI VINERI 10 IUNIE 1955 Educaţia comunistă a tineretului Ia lupta pentru construirea socialismului în patria noastră, dusă de întregul popor muncitor, un aport preţios îl aduce tineretul. In oraşul şi regiunea Bucureşti, tineretul mobilizat de către organizaţiile U.T.M. şi sub conducerea organizaţiilor de partid obţine zi de zi succese tot mai frumoase în munca sa, întrecerea socialistă şi patriotică în care sînt antrenaţi şi tineri, scoate la iveală noi metode de muncă şi mereu alţi fruntaşi care depăşesc normele. Tinerii sînt preocupaţi să-şi ridice necontenit calificarea, să înveţe a mînui maşinile cu mai multă măiestrie. In secţia mecanică a uzinelor „Mao Tze-dun“ din Capitală,tinerii strungari Ion Apostolescu, Ion Boancă, Nicolae Dobre, Vasile Constantin şi alţii, au pornit de cîtva timp întrecerea pe profesii. Ei sînt hotărîţi să-şi ridice calificarea, iar ca obiective şi-au propus să dea o producţie fără rebuturi şi fără remanieri, de o calitate superioară şi să ajute pe cei care au rămas în urmă. Un aport însemnat aduce tineretul care lucrează pe ogoarele regiunii noastre, în lupta pentru recolte bogate. Astfel, în campania de primăvară brigada a 5-a de tractorişti de la S.M.T. Griviţa din raionul Slobozia a realizat 1103 hantri, în loc de 449 cît avea planificat, iar brigada a 3-a de la aceeaşi staţiune, condusă de Ivan Tudor a reuşit să realizeze 1097 hantri în loc de 372 cît avea în plan. In întrecerea socialistă a ieşit fruntaş tînărul tractorist Petre Barbu de la G.A.S. Cacomeanca. Echipă de tineret a gospodăriei agricole colective din comuna Belitori, raionuil Roşiori, echipă formată numai din fete, a primit zilele trecute drapelul de echipă fruntaşă, în campania agricolă de primăvară, decernat de comitetul raional U.T.M. Roşiori. Membrii gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“ din comuna Conţeşti, raionul Zimnicea se mîndresc cu echipa de tineret din brigada de cîmp, care în această campanie a obţinut foarte bune rezultate. Sub conducerea directă a organizaţiilor de partid, organizaţiile U.T.M. din majoritatea întreprinderilor şi instituţiilor din oraşul Bucureşti şi din satele şi comunele regiunii noastre, au obţinut pînă acum o serie de succese în munca de educaţie comunistă a tineretului, fapt care s-a concretizat în "realizarea cu succes a sarcinilor pe locul de producţie. Folosind cu pricepere diferitele forme de educaţie, organizaţiile de partid au pus accent deosebit pe educaţia comunistă a tinerilor în procesul muncii. In majoritatea locurilor, comuniştii au constituit exemple bune pentru tineri, în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan din efectuarea lucrului de bună calitate. Tinerii văd în comunişti pe cei mai înaintaţi oameni, care înving greutăţile, care în luptă cu ele obţin noi succese. De la ei au învăţat şi învaţă în permanenţă să fie disciplinaţi pe locul de muncă, să-şi iubească profesia pe care şi-au ales-o, maşina la care lucrează şi să lupte zi de zi pentru a-şi ridica necontenit calificarea. O adevărată şcoală de educaţie comunistă a tineretului o constituie întrecerea socialistă şi patriotică. Urmîndu-i pe comunişti, tineretul se ia la întrecere şi aplicînd cu încredere metode înaintate de lucru reuşesc să depăşească normele. In focul întrecerii se nasc fruntaşi, iar în oraşul şi regiunea noastră numeroşi sînt acei tineri care se mîndresc cu titlul de fruntaş în întrecerea socialistă şi patriotică. Cluburile întreprinderilor, colţurile roşii, căminele culturale, bazele şi terenurile sportive, sînt mijloace minunate de educaţie comunistă a tineretului. Nu există fabrică care să nu aibă bibliotecă, club, echipă de cor sau teatru. Tot mai mulţi sînt tinerii care vin acum la căminul cultural, să joace şah, să împrumute cărţi pentru citit, sau să ia parte la diferite manifestaţii cultural-sportive. Cu ocazia spartachiadei de iarnă a satelor, un număr de peste 24.000 tineri ţărani muncitori din satele şi comunele regiunii noastre au fost antrenaţi în această competiţie de masă, iar acum sute şi mii de tineri sînt antrenaţi în diferite acţiuni cultural-sportive în cinstea celui de al cincilea festival mondial al tineretului. In munca de educaţie comunistă a tineretului un rol însemnat îl joacă formele de învăţămînt politic U.T.M. Mii de tineri din oraşul şi regiunea Bucureşti au frecventat formele învăţămîntului politic U.T.M. în acest an. Organizaţiile de partid au sprijinit în mai mare măsură organizaţiile U.T.M. ca să organizeze formele de învăţămînt politic. Birourile organizaţiilor de partid au controlat cum se desfăşoară învăţămîntul, au sprijinit organizaţiile de bază U.T.M. cu propagandişti calificaţi care să conducă cercurile respective. Cu toate aceste rezultate obţinute pînă acum, în munca de educaţie comunistă a tineretului există încă o serie de lipsuri. Sînt încă unele organizaţii de partid din oraşul şi regiunea Bucureşti care n-au folosit cu pricepere acele forme vii ale muncii de educaţie a tineretului. Din această cauză unii tineri mai manifestă indisciplină pe locurile de muncă şi mai dau încă produse de o calitate necorespunzătoare. In şcoli şi facultăţi sînt unii tineri care nu se ocupă de învăţătură, lipsesc de la ore, se prezintă nepregătiţi la examene. Unii tineri nu respectă pe vîrstnici şi au unele manifestări necuviincioase pe străzi sau în localurile publice, lucruri care sînt în contradicţie cu spiritul sănătos al tineretului nostru muncitor. Aceste lucruri se datoresc faptului că organizaţiile de partid nu s-au preocupat îndeajuns de educaţia comunistă a tineretului. De mai multe luni, sub pretextul că sînt aglomeraţi de alte sarcini nici un membru al comitetului raional de partid Brăneşti nu participă la şedinţele comitetului raional U.T.M. Acest lucru se manifestă şi la o bună parte a organizaţiilor de partid din satele şi comunele raionului Brăneşti, cari nu sprijină şi nu îndrumă munca tineretului. Organizaţiile de partid de la S.M.T. Lehliu şi Orbească n-au acordat nici un sprijin organizaţiilor de U.T.M. de aici, nu s-au preocupat de educaţia tractoriştilor care în majoritatea lor sînt tineri. Acest fapt a făcut ca în campania de primăvară, o serie de tractorişti să aibă unele abateri. Tractoarele n-au fost întreţinute cum trebuie, iar lucrările efectuate de unii tineri tractorişti nu sînt de cea mai bună calitate. De asemenea, nici organizaţia de bază din comuna Sfinţeşti, raionul Vîrtoape nu se preocupă de educaţia tineretului din comună, de atragerea lui în diferite acţiuni obşteşti. In unele sate şi comune din regiunea noastră s-au făcut puţine lucruri in ceea ce priveşte folosirea justă a timpului liber de către tineret. In multe locuri distracţia tineretului se reduce doar la organizarea horelor ţărăneşti, care nu sînt însoţite şi de alte manifestări, ca şezători şi discuţii despre cărţi. Asemenea manifestări se mai organizează încă rar în unele comune din raioanele Snagov, Turnu Măgurele sau Răcari, iar alte forme de educaţie a tineretului nu se folosesc în aceste locuri. Educaţia comunistă a tineretului a fost şi rămîne o sarcină importantă a organizaţiilor de partid. Acestea au datoria să ajute organizaţiile U.T.M. să-şi îmbunătăţească metodele şi formele de activitate. Organizaţiile U.T.M. trebuie să muncească mai mult cu acei tineri utemişti care pe locul lor de muncă şi în timpul liber nu constituie exemple bune pentru ceilalţi tineri. De asemenea, trebuie să-şi îndrepte atenţia spre atragerea în rîndurile U.T.M.-ului a noi tineri care să desfăşoare apoi o activitate susţinută pe locurile lor de muncă. Organizaţiile de tineret din oraşul şi regiunea Bucureşti sub directa conducere a organizaţiilor de partid trebuie să se ocupe în mod viu de tineri, de educaţia şi organizarea lor. In rîndurile utemiştilor trebuie dezvoltată dorinţa de a se pregăti să devină candidaţi de partid. Pentru acest lucru, organizaţiile de partid şi U.T.M. trebuie să se preocupe îndeaproape de ridicarea lor, din punct de vedere ideologic, cultural şi profesional. Un fapt pozitiv este că în ultimul timp din rîndurile celor mai buni utemişti au fost primiţi candidaţi de partid mulţi tineri care prin activitatea lor pe locurile de producţie au dovedit ataşament faţă de partid, faţă de clasa muncitoare. Acum, sarcina organizaţiilor de partid este aceea de a se preocupa îndeaproape de pregătirea lor pentru a putea intra în rîndurile membrilor de partid. Organizaţiile de partid din oraşul şi regiunea Bucureşti trebuie să acorde o atenţie şi mai mare educaţiei comuniste a tinerei generaţii. Tineretul din oraşul şi regiunea Bucureşti trebuie educat în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de patrie, popor şi partid, în spiritul internaţionalismului proletar. In rîndul tinerilor trebuie cultivat patriotismul fierbinte şi dragostea faţă de eliberatoarea patriei noastre, marea Uniune Sovietică. Ocupîndu-se îndeaproape de educaţia comunistă a tineretului, organizaţiile de partid din oraşul şi regiunea Bucureşti vor contribui la formarea tinerilor ca buni patrioţi, oameni de nădejde, constructori ai vieţii noi care alături de întregul popor muncitor vor aduce o contribuţie de seamă la construirea socialismului în patria noastră. A V-a sesiune a sfatului popular al Capitalei Ieri după amiază, a avut loc sesiunea a V-a a sfatului popular al Capitalei. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, sesiunea a ales un prezidiu in frunte cu deputatul Ilie Murgulescu, ministrul învăţământului. Pe ordinea de zi, sesiunea a aprobat două puncte. 1. Expunere asupra Tratatului de la Varşovia. 2. Raportul comitetului executiv al sfatulu popular al Capitalei asupra executării bugetului pe anul 1954, şi prezentării bugetului pe anul 1955, precum şi coraportul comisiei permanente buget-finanţe. In cadrul primului punct de pe ordinea de zi, deputatul Dumitru Colin, preşedintele Comisiei Controlului de Stat, a făcut în faţa sesiunii o expunere asupra însemnătăţii Tratatului de la Varşovia, semnat de cele opt stete la 14 mai 1955. Tratat ratificat recent de Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române. După expunere, numeroşi deputaţi ca: doctorul Jean Săveanu, muncitoarea Elena Iacob, inginerul Alexandru Liviu şi alţii, lutind cuvîntul şi-au exprimat bucuria adâncă şi totala adeziune faţă de Încheierea Tratatului de la Varşovia. Totodată, ei au arătat că Tratatul de la Varşovia exprimă voinţa de pace a poporului nostru muncitor, încrederea în victoria păcii. Raportul comitetului executiv asupra executării bugetului pe anul 1954 şi prezentării bugetului pe anul 1955 a fost făcut de deputatul Ştefan Bălan,, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei, iar coraportul comisiei permanente buget-finanţe a fost ţinut de deputatul Sigismund Lerner, preşedintele acestei comisii.. Cuvîntul de închidere a fost rostit de deeputatul Ilie Murgulescu, ministrul Invățămintului, președintele celei de a V-a sesiuni a sfatului popular al Capitalei- Să desfăşurăm larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului cincinal! Sprijinind iniţiativele creatoare Mai sînt cîteva săptămîni pînă la încheierea primului semestru al acestui an. îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe primul semestru de către colectivele întreprinderilor noastre, constituie o condiţie esenţială în reali- zarea integrală şi înainte de termen a plinului cincinal. Pentru aceasta este necesar să se dea un nou avînt întrecerii socialiste, care să cuprindă cît mai mulţi oameni ai muncii. întrecerea trebuie să fie orientată spre acele obiective care să asigure îndeplinirea planului nu numai la producţia globală, ci la toţi indicii. Toate secţiile, toate brigăzile, toţi muncitorii din întreprinderile noastre să aducă contribuţia lor la îndeplinirea planului de producţie. Muncitori, ingineri şi tehnicieni! Desfăşuraţi cît mai larg întrecerea socialistă, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal ! O deosebită însemnătate pentru buna desfăşurare a întrecerii socialiste o are asigurarea condiţiilor tehnico-materiale. La fabrica „Electromagnetica“ au fost luate o serie de măsuri mente să asigure o mai bună aprovizionare a locului de muncă cu materii prime şi materiale, cu scule şi dispozitive. S-a dat o mai mare atenţie şi in ce priveşte sprijinirea inovatorilor precum şi îndrumarea acestora pentru rezolvarea diferitelor teme de inovaţii în vederea îmbunătăţirii procesului tehnologic. Astfel, dacă in trecut erau numai cîteva mandrine, (dispozitiv pentru strungerea piesei de prelucrat în strung) acum fiecare strungar are o asemenea unealtă care II uşurează munca, il ajută să lucreze piese mai multe şi de mai bună calitate. De asemenea au fost construite prin folosirea rezervelor interne, dispozitive şi mecanisme care aduc un aport preţios la sporirea productivităţii muncii. Nu de mult maistrul inovator Constantin Voiculescu (pe care îl vedeţi în clişeul de mai sus) a construit, cu ajutorul documentaţiei tehnicei sovietice, două maşini de filetat automat. In trecut filetarea făcea cu ajutorul bacurilor astfel că randamentul muncii nu era pe măsura posibilităţilor. Crearea condiţiilor tehnico-materiale a contribuit la dezvoltarea întrecerii socialiste, la obţinerea de rezultate bune în producţie. Acum oţelarii sînt în frunte Nu de mult, sectorul de oţelărie de la Atelierele „9 Mai“ a fost criticat pentru lipsurile sale. Astfel, cu cîteva luni în urmă, procentul de rebuturi era destul de ridicat, calitatea unor piese era necorespunzătoare iar nefinisarea pieselor la timp ducea la Insecţia oţelărie a întreprinderii nerespectarea termenelor de livrare a produselor către întreprinderile beneficiare. Toate acestea au dat de gîndit oţelarilor care au socotit că lipsurile pot fi înlăturate dacă-şi vor organiza mai bine munca, dacă vorlucra cu mai mult avînt. După ce au pus în practică* toate hotărîrile luate,roa- • dele muncii, nu au întîrziat să se arate. Acum formele sînt frumos lucrate şi rin- Prin intensificarea muncii de agitaţie La întreprinderea „Victoria Socialistă“ întrecerea cunoaşte o continuă dezvoltare. In luna mai au fost antrenaţi în întrecere aproape 90 la sută dintre muncitori. Creşterea numărului celor antrenaţi în întrecerea socialistă se datoreşte în mare măsură şi popularizării la timp a rezultatelor obţinute în producţie de către brigăzile fruntaşe şi de către muncitorii fruntaşi. Aci, realizările obţinute sînt larg popularizate prin lozinci, panouri, gazete de perete. Agitatorii arată de asemenea prin scurte convorbiri succesele obţinute în producţie de fruntaşi, precum şi metodele folosite de aceştia. In luna mai de pildă, agitatorii de la secţia ţesătorie, au ţinut mai multe convorbiri unde au vorbit muncitorilor despre rezultatele obţinute de brigada nr. 3, condusă de ţesătoarea Victoria Toader, brigadă care pe luna mai a obţinut o depăşire zilnică a planului de producţie cu 14 la sută. Au popularizat de asemenea pe muncitoarele fruntaşe Ioana Ionescu şi Maria Vizitiu, care depăşesc zilnic normele de producţie cu 10—12 la sută, metodele folosite de acestea, duite în prima hală a oţelăriei şi aşteaptă ca harnicii topitori să toarne oţelul lichid spre a da naştere pieselor de oţel, atît de mult cerute de fabricile de ciment, de cărămizi, de geamuri, de var. In hala vecină fac operaţiunile necesare finisării. In altă parte, se transportă dese mai mari pînă a podul rulant în ederea executării operaţiunilor ce vor mai necesare. In felul aesta fluxul tehnologe s-a îmbunătăţit imţitor, ceea ce a dus a sporirea volumului de oţel, la creşterea productivităţii muncii. Muncitorii şi tehnicenii se preocupă de găsirea celor mai porivite metode de lucru are să ducă la creşerea productivităţii muncii şi la reducera preţului de cost. Astfel, maistrul comunist Ilie D. Nicolae, prin introducerea inovaţiei, care se referă a turnarea roţilor deagoneţi în semicopilă, a redus operaiunea de strunjire a bandajelor şi consumal de material fapt ce a dus la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii roţilor, obţinind economii in valoare de 68.000 lei. Tot la acest secto lucrează şi maiştrii inovatori Plerea Ion, Marin Niculae care şi-au organizat,din ultimul timp în mai bune condi■ ţiuni locurile de muncă. Datorită noilor condiţiuni, create, „Brigada Păcii", condusă de tovarăşa. Popescu Virginia, depăşeşte zilnic norma cu 20—25 la sută, iar cei din brigada „30 Decembrie“, depăşesc zilnic norma cu 30—40 la sută. Brigada de topitori „16 Februarie", condusă de comunistul State Ion, care depăşeşte planul cu 3—5 la sută, s-a angajat ca pînă la 1 iulie să califice in meseria de topitor pe tînărul Giurgea Mîndru. Colectivul de oţelari munceşte cu şi mai multă dirzenie pentru a obţine noi succese in îndeplinirea sarcinilor planului cincinal. GH. A. POPA corespondent voluntar Cunoscînd sarcinile de producţie .Atunci cind ştii concret obiectivele întrecerii, a spus ţesătoarea Ana Marin, de la întreprinderea „Răscoala 1907“, unitatea A, întrecerea socialistă se poate desfăşura în bune condiţiuni atrăgînd în mersul său marea majoritate a muncitorilor. Pentru aceasta noi ne-am stabilit bine de la început, pe baza sarcinilor de plan, ce urmărim să realizăm în cadrul întrecerii. De aceea noi ne-am propus să depăşim cu regularitate normele de producţie, să economisim materia primă şi materialele, să reducem procentul de rupere a firelor, să ţesem pînză numai de bună calitate". Şi intr-adevăr, în această unitate la majoritatea muncitoarelor aceste obiective au prins viaţă. De pildă, in secţia a IlI-a ţesătorie, brigada de producţie condusă de Dumitru Geică fiind în întrecere cu brigada din secţia I-a a reuşit ca pînă în prezent să se situeze în fruntea întrecerii obţinînd o îndeplinire a planului de producţie pe mai cu 120,5 la sută, ceea ce înseamnă în plus 5.400 m. ţesături. Numai ţesătoarea Radu Ciocan care este cea mai bună muncitoare din întreaga unitate a dat circa 650 metri ţesături peste plan. Indicele de calitateobţinut de această brigadă a înregistrat un procent de 96,4 la sută ceea ce înseamnă o depăşire de 1,5 la sută faţă de luna trecută. Ca şi aceste ţesătoare şi muncitoarele din brigada de calitate din secţia a IV-a ţesătorie obţin succese în ce priveşte traducerea în viaţă a obiectivelor urmărite în cadrul întrecerii, îndeplinind zi de zi sarcinile de plan această brigadă a dat peste plan pe luna mai 3.500 metri ţesături de bună calitate. Asemenea succese se pot obţine întotdeauna cînd muncitorii antrenaţi în întrecere cunosc de la început sarcinile de producție. Noi perfecţionări aduse batozelor Joi dimineaţa, pe poarta uzinei „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a ieşit primul lot de batoze înzestrate cu un aparat nou: alimentatorul. Aparatul se află aşezat pe platforma batozei. Toate batozele care se vor construi de acum înainte în această uzină vor avea alimentator. Pe lingă protecţia împotriva accidentelor, alimentatorul aduce o creştere a productivităţii muncii, datorită faptului că batoza nu lucrează în pulsaţie, ci în mod continuu cu ajutorul benzii transportoare şi a uniformizatorului. Alimentatorul contribuie la reducerea trepidaţiilor batozei în timpul funcţionării, iar durata de timp dintre două reparaţii capitale este prelungită. Munca oamenilor de pe platformă este mult uşurată. La realizarea noului dispozitiv au adus o contribuţie importantă inginerul Nicolae Ungureanu, maistrul Anghel Bîră, ca şi muncitorii Constantin Ciocşan şi Constantin Stoica. Alimentatorul batozei a fost realizat după modelul alimentatorului sovietic tip MKC-1.100. (Agerpres) O evidenţă operativă Nimic nu este mai stimulativ pentru fiecare muncitor antrenat în întrecerea socialistă decit atunci end îşi vede rezultatele obţinute în producţie. Pentru acest lucru un rol însemnat îl are ţinerea la zi a unei evidenţe ,care să reflecte întocmai strădaniile fiecăruia. La fabrica de tricotaje „Tinăra Gardă“ se acordă o atenţie deosebită evidenţei întrecerii. In fiecare secţie productivă maistrul înregistrează zilnic realizările muncitorilor calculind totodată în procente depăşirile pe care aceştia le obţin în producţie raportate bineînţeles la angajamentele luate. In acest fel muncitorul ştie precis cum stă cu realizarea sarcinilor de producţie, dacă şi-a îndeplinit angajamentul ce şi l-a luat. Situaţia întocmită de fiecare maistru se înregistrează în graficul de producţie, iar cel care răspunde de problema întrecerii socialiste pe întreaga întreprindere, întocmeşte evidenţa generală. In acest fel, la secţia Strick poţi vedea cu uşurinţă în graficele de producţie cum muncitoarele Elena Bratu, Ana Vlad şi Elisabeta Teodor obţin zilnic peste plan peste 3 bucăţi de tricot iar la secţia confecţii cum muncitoarele din brigada nr. 1 condusă de Zâne Rozalia, obţin zilnic 8—10 bucăţi scampole peste plan. Merită de menţionat hotărîrea care s-a luat de curlnd ca începînd cu luna iunie la graficele de producţie unde se ţine evidenţa planului de producţie să se deschidă o rubrică în care se va trece valoarea fiecărui procent depăşit, dînd posibilitate muncitorilor să-şi calculeze singur salariul lor. Brigada I-a condusă de Zane Rozalia Pentru strada lor Pe deputatul Petre Stali, din sfatul popular Griviţa Roşie, l-am găsit în biroul secretarului sfatului. Din scurta convorbire dintre deputat şi secretar aflu că a doua zi, duminică, cetăţenii de pe strada Minervei, cartierul Chitila se pregăteau de muncă voluntară pentru lucrările de pavare a străzii lor Acţiunea cetăţenilor In cartierul Chitila au mai rânas o serie de străzi nepavate şi neelectrificate. Sezisat de deputaţi, comitetul executiv al sfatului popular raional Griviţa Roşie a sprijinit această acţiune din punct de vedere tehnic şi cu unde materiale, acţiune pornită in cadrul circumscripţiilor in legătură cu pavarea şi electrificarea unor străzi. Şi odată cu primele zile însorite ale primăverii, roadele iniţiativei cetăţenilor au început să se ivească. Pe străzile Minervei, Modestiei, Corbului, Amiciţiei şi Avîntului sute de cetăţeni, antrenaţi de deputaţi şi membrii comitetelor de stradă, au ieşit la muncă voluntară. Totodată, au venit să sprijine iniţiativa cetăţenilor inginerii sfatului popular. Ei au ineţeput să facă măsurători, să pună semne... Văzindu-i pe teren, alături de ei, cetăţenii au căpătat şi mai multă încredere in reuşita iniţiativei lor. Deputaţii, delegatele de femei şi membrii comitetelor de stradă au început să discute mai temeinic şi cu însufleţire cu cetăţenii din circumscripţie. Pe teren am pornit intr-o zi de duminică spreuna din aceste străzi luate la intimplare: strada Minervei. Pe stradă se înşiraie mormane de piatră, nisip şi pămint. Penei şi bărbaţi ba chiar şi şcolari, lucrează de zor. Sapă, răscolesc pămîntul cu lunăcopul, descarcă nisipul şi pietrea din camioane. Unele dintre femei au deprins bine meşteşugul nivelării străzii şi al săpatului adine. Ele nu sînt la prima lor zi de muncă voluntară. Oamenii, antrenaţi de deputaţi şi de membrii comitetelor de stradă, lucrează încă de la începutul lunii mai, aproape zilnic Duminicile insă, munca este organizată după metode deosebite, aşa cum se face şi in fabrici In zile-record. Deşi nimerisem la o oră cînd munca era în toi, totuşi mai găsesc prilej să stau de vorbă cu unii dintre ei. Tovarăşa Teodora Goiceanu, membră în comitetul de stradă, imi spune cum şi-a organizat munca comitetului de stradă, pentru această duminică. Vagoanele cu piatra şi nisip sosiseră pe linia din apropierea capului străzii. Dar cum să transporţi acest material de-a lungul străzii ? Cetăţenii din comitetul de acţiune al străzii au chibzuit cum este mai bine. Gheorghe Vasilescu, din această stradă, este şofer la C.F . Tovarăşa Goiceanu l-a întrebat: — Ce zici tovarăşe Vasilescu, cum ne ajuţi duminică? Nu poţi să vorbeşti acolo la întreprindere să ne sprijine? — Bine zici, tovarăşe. Am să încerc chiar miine. Şoferul Vasilescu a găsit sprijin, aşa am bănuise tovarăşa Goiceanu, şi a doua zi a venit cu autocamionul pe şantier. • Tot în felul acesta la sugestiile delegatelor de femei au mai procedat şi alţi locuitori de pe această stradă ca Bosînceanu de la Direcţia regională C.I.R. Florea Dulău de la fabrica de pline ,,Constantin David“ şi astfel, duminică dimineaţa erau în apropierea străzii nu mai puţin de zece autocamioane. Pînă seara s-au descărcat şi rînduit piatra (în cantitate de 160 tone) şi nisipul , iar săpătura adincă de 30 cm, este acum pe sfirşite. Se aşteaptă ca sfatul popular raional, care pînă acum a contribuit cu tehnicieni şi materiale, să trimită pavatori care să sprijine locuitorii străzii Minerva şi la lucrările de pavare. Electrificarea Tot in această vară va pătrundeji lumina in casele lor, pentru că, concomitent cu lucrările de pavare s-au făcut in zilele anterioare şi cele de electrificare la care cetăţenii contribuie in aceeaşi măsură. Stupii au fost plantaţi şi s-au adus şi materialele necesare. Totul este aşadar pregătit, numai să vină instalatorii pe care sfatul popular trebuie să-i trimită pe şantier. Întreb pe unul din inginerii de pe şantierul străzii Minerva. — Cit ar fi trebuit să cheltuiască sfatul raional pentru aceste lucrări executate de harnicii gospodari ?După o apreciere sumară se pare că ar fi vorba de aproape 100 000 lei. — Gindiţi-vă — spune inginerul — şi la celelalte străzi din apropiere. Suma ar creşte de aproape zece ori. Cetăţenii cartierelor îndepărtate ale Capitalei antrenaţi de deputaţi şi membrii comitetelor de stradă, delegate de femei etc. contribuie zi de zi la infrumusetarea cartierelor, la ridicarea nivelului de nai al celor ce muncesc. MARIUS LIGI Pe şantier, cetăţenii nivelează strada care în curind va fi pavată