Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 2, nr. 519-546)
1955-12-01 / nr. 519
A L’egStur» .In masele este tunul din cele mai importante izvoare ale tăriei partidului nostru. Partidul este puternic pentru că știe să unească masele In jurul său, mobilizîndu-le la lupta pentru construirea socialismului. Masele au încredere în partid, deoarece politica sa corespunde în întregime intereselor poporului muncitor. Tocmai de aceea a devenit un lucru firesc în zilele noastre ca oamenii muncii să se adreseze verbal sau în scris organelor de partid şi de stat, ridicînd cele mai variate probleme ce interesează diferite sectoare ale construcţiei socialiste din ţara noastră, relevînd neajunsurile din activitatea unor organe de partid, de stat şi economice, sau cerînd sprijin pentru rezolvarea unor probleme personale. Adresîndu-se organelor de partid şi de stat, oamenii muncii sînt convinşi pe bună dreptate că cererile şi sezisările lor vor primi o rezolvare justă şi operativă. Pe baza scrisorilor primite de la oamenii muncii, organele de partid şi de stat din regiunea noastră au luat măsuri în scopul ridicării nivelului de viaţă al oamenilor muncii, au înlăturat şi sancţionat o serie de elemente necinstite, oportuniste şi duşmănoase regimului democrat-popular care reuşiseră să se strecoare în diverse posturi de răspundere şi încercau să pună piedici bunei desfăşurări a muncii. Aşa de pildă, într-o scrisoare trimisă organelor de partid se arată că Chiril Torlac, element necinstit strecurat în munca de director al întreprinderii „Fructonii“ din Giurgiu, a săvîrşit o serie de nereguli şi abuzuri grave care aduceau pagube serioase întreprinderii. Ancheta făcută de organele în drept a confirmat justeţea celor sezisate şi, ca urmare, Chiril Torloc a fost scos din muncă şi a înaintat justiţiei pentru faptele sale. Asemenea sezisări juste au fost adresate organelor de partid şi de stat de numeroşi oameni ai muncii. Acolo unde li s-a acordat atenţia cuvenită, ele au ajutat organizaţiile de partid, sfaturile populare sau alte organe de stat să ia măsuri radicale de apărare a avutului obştesc, de traducere în viaţă a sarcinilor puse în faţă de partid şi guvern. Există însă unele organe de partid şi de stat care nu se îngrijesc cu destulă răspundere de rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii, dînd dovadă de subapreciere a ajutorului pe care l-ar putea primi în acest fel. Manifesting o atitudine condamnabilă de pasivitate şi birocratism, aceste organe lasă să treacă luni de zile în şir, pînă ce studiază DUMITRU GHEORGHE membru al comitetului regional de partid Bucureşti scrisoarea sau sezisarea respectivă, sau pînă iau măsuri de îmbunătăţire a muncii sau de sancţionare a celor ce sînt vinovaţi de anumite abateri de la legile statului. Asemenea lipsuri se fac simţite şi în munca unor organe de partid şi de stat din raioanele Giurgiu, Drăgăneşti, Snagov şi Turnu-Măgurele. La comitetul raional de partid Giurgiu, de multă vreme nu se ţine decit evidenţa scrisorilor primite din partea organelor superioare de partid şi a unor organe de presa. Scrisorilor şi sezisărilor primite din partea oamenilor muncii li se acordă prea puţină atenţie, ignorîndu-se însemnătatea politică a rezolvării lor. Un număr însemnat dintre scrisori nu sînt înregistrate la sosire, altele sînt repartizate spre cercetare instructorilor, secţiilor sau unor organe şi instituţii de stat, care uită în mod nepermis de rezolvarea lor sau le îngroapă prin cine ştie ce sertar, unde rămîn timp îndelungat. Biroul comitetului raional de partid n-a luat însă nici o măsură pentru a pune capăt acestei situaţii inadmisibile deşi a cunoscut această stare de lucruri. Tov. Iacob Spirea care răspunde de problema rezolvării scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii n-a fost controlat în muncă spre a fi ajutat şi îndrumat să înlăture defecţiunile şi greutăţile pe care le are. Din scrisorile primite de comitetul executiv al sfatului popular raional Drăgăneşti anul acesta, un număr însemnat n-a fost rezolvat. De această situaţie inadmisibilă se fac vinovaţi în primul rînd tov. Constantin Georgescu, şeful secţiei organizatorice, Gheorghe Negrilă şi alţii care desconsiderînd munca de rezolvare a cererilor oamenilor muncii confundă scrisorile acestora — documente de preţ — cu orice hîrtie de rînd. Ei pierd prin vrafurile de dosare nenumărate scrisori şi sezisări trimise de ţăranii muncitori din comunele raionului Drăgăneşti. Urmarea este că unele elemente dubioase, ca Dinu L. Marin din comuna Stoicăneşti şi alţii, continuă să rămînă în muncă de răspundere, cu toate că fac casă bună cu chiaburii şi cu alte elemente duşmănoase regimului. O atitudine nejustă manifestă şi unii instructori ai comitetului raional departid Snagov şi chiar la cîţiva membri ai biroului comitetului raional de partid. Vreme îndelungată tovarăşii Matei Marin, secretar al comitetului raional de partid Snagov, Tudorache Ion, şeful secţiei economice şi alţi tovarăşi din biroul comitetului raional de partid au manifestat o gravă lipsă de grijă faţă de scrisorile şi sezisările ce se cereau rezolvate de ei. A nesocoti însemnătatea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii în munca de partid şi de stat, înseamnă a închide ochii asupra celor ce se întîmplă în jur, a tolera răul, înseamnă a nu stimula critica de jos, a te rupe de mase. Teoretic, mulţi tovarăşi sunt de acord cu însemnătatea rezolvării operative şi juste a scrisorilor oamenilor muncii. Practic însă nu. Aceasta este explicaţia că pe alocuri, unele elemente necinstite, imorale, carieriste, sunt încă menţinute în diferite funcţii de conducere în loc să fie demascate şi înlăturate fără cruţare. Neglijenţa în rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii este o manifestare de birocratism, de lipsă de grijă faţă de cerinţele maselor şi constituie o piedică în mersul nostru înainte. Rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii nu este o muncă tehnică, secundară, care trebuie să fie tratată izolat de restul muncii de partid, cum consideră unii tovarăşi. Rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii este o trăsătură a legăturii cu masele, a muncii politice. De aceea organele de partid şi de stat trebuie să-i acorde atenţia cuvenită. Organele de partid şi de stat trebuie să lupte cu hotărîre pentru traducerea în viaţă a Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. privitoare la rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii. Proiectul Statutului modificat al Partidului Muncitoresc Român pune ca o datorie de seamă în faţa membrilor de partid ca să întărească zi de zi legătura cu oamenii muncii, să se preocupe cu deosebită grijă de rezolvarea la timp a cerinţelor celor ce muncesc de la oraşe şi sate, să lupte fără cruţare împotriva birocratismului, să lămurească oamenilor muncii fără de partid sensul politicii şi hotărîrilor partidului, să organizeze şi să mobilizeze masele la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de către partid. Rezolvînd la timp şi cu simţ de răspundere toate sezisările oamenilor muncii, organele de partid şi de stat stimulează iniţiativa maselor şi critica de jos, întăresc încrederea de care se bucură din partea cetăţenilor, consolidează legăturile lor cu masele. Viaţa de partid Toată atenţia rezolvării sezisărilor oamenilor muncii Spectacol de gală la Teatrul C. C. S. ! Miercuri seara In sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc spectacolul de gală prezentat de echipele de teatru şi brigăzile artistice de agitaţie ale căminelor culturale, caselor raionale de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective, participante la etapa finală a celui de al 3-lea concurs pe ţară. La spectacol au asistat membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, numeroşi artişti amatori, oameni ai muncii din Capitală. Programul spectacolului de gală a fost susţinut de unele dintre cele mai bune echipe de teatru şi brigăzi artistice de agitaţie care s-au prezentat la acest concurs. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Frunzaru, regiunea Bucureşti, distinsă cu premiul 1 a prezentat piesa „Rusaliile“ de Vasile Alecsandri. Brigăzile artistice de agitaţie au interpretat un reuşit program de recitări, cîntece, momente satirice şi jocuri populare Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. I. Reuniune cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P. F. Iugoslavia cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.F. Iugoslavia, miercuri seara a avut loc o reuniune la Casa Ziariştilor din Bucureşti. Au participat reprezentanţi ai ambasadei R.P.F. Iugoslavia, membri ai corpului diplomatic, ziarişti româii şi străini . Despre cea de a 10-a aniversare a R.P.F Iugoslavia a vorbit Milan Zupam, secretar al ambasadei R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. S-a prezentat în avantpremieră filmul iugoslav „Eşalonul doctorului M.“ inspirat prin lupta perrtru eliberarea popoarelor din Iugoslavia. (Agerpres) Recitalul violonistului iugoslav Petar Tochkov Violonistul iugoslav Petar Tochkov, laureat al marelui premiu al guvernului iugoslav pentru artă şi ştiinţă, a dat miercuri seara în sala Dalles un recital extraordinar, care a cuprins: Sonata „Trilul diavolului“ de Tartini, Sonata în re minor de Brahms, Rapsodia croată de Fraţi Lhotke, dansuri româneşti de Bartók, „Driade şi Pan“ de Szymanowsky, „Pe vapor“ de Debussy şi „Dansul piticilor“ de Razzini. Acompaniamentul la pian a fost susţinut de Ion Filionescu. Au participat tov. Mihail Macavei, preşedinte de onoare al Instituitului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, oameni de artă şi cultură, un numeros public. A fost de faţă Nicola Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Recitalul s-a bucurat de mult succes, artistul iugoslav fiind călduros aplaudat. (Agerpres)" "*** Din ţările de democraţie populară în bazinul carbonifer Walbrzych (voievodatul Wroclaw) şi în alte bazine carbonifere ale Republicii Populare Polone au fost descoperite în ultima vreme imense rezerve de combustibil care vor contribui la un puternic avint al Industriei poloneze. Avînd combustibil din belşug, R. P. Polonă a început să dea o mare extindere reţelei de termocentrale electrice, care pot astfel furniza la preţ redus energia electrică necesară întreprinderilor industriale şi consumului populaţiei. Termocentrala din Varşovia construită nu de mult este prevăzută cu instalaţii dintre cele mai moderne, care necesită un număr restrîns de muncitori şi tehnicieni. De la tabloul de comandă din sala cazanelor — aşa cum arată clişeul de mai sus — un singur om poate comanda automat efectuarea unor operaţii complicate de funcţionare a termocentralei electrice. REPREZENTAREA UNEI STRĂVECHI OPERE MUZICALE CHINEZE Opera muzicală cunoscută astăzi în China sub numele de „Cen San şi Unian" a fost tipărită pentru prima oară cu 500 de ani în urmă. Recent, această operă tradiţională originară din sudul provinciei Futzian, a fost prezentată de artiştii din Pekin şi Sanhai. Subiectul operei îl constituie conflictul între, dragostea nevinovată a doi tineri şi aspra lege a căsătoriei impusă de feudalism. Ca toate operele clasice chineze, această operă cuprinde, în afară de partea vorbită, muzică şi dans. Stilul operei este aşa-numitul stil „Li Juan", una dintre cele mai vechi forme ale operei clasice chineze. La început, opera avea 51 de acte şi reprezentaţia dura şapte zile. Astăzi, ea a fost rezumată cuprinzînd numai nouă acte a căror prezentare durează trei ore. PRAGA SE ÎMPODOBEŞTE CU CONSTRUCŢII MODERNE Şantierele navale „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Budapesta se enumeră printre cele mai importante înprinderi din capitala Republicii Populare Ungare şi chiar din întreaga tara Pe aceste şantiere se construiesc după cele mai recente indicaţii tehnice vase fluviale de tonaj diferit atît pentru mărfuri cit şi pentru pasageri. Şantierele navale „Gh. Gheorghiu-Dej" din Budapesta produc de asemenea locomotive electrice de mare viteză care sînt deosebit de mult cerute pe pieţele Americii de Sud şi în ţările Orientului Apropiat. Totodată, un număr însemnat de vase construite în capitala R. P. Ungare sunt destinate exportului. Clişeul înfăţişează un pachebot modern construit de şantierele navale „Gh. Gheorghiu-Dej" din Budapesta în urma unei comenzi primite din partea Republicii Populare Polone. PUTERNICE TERMOCENTRALE POLONEZE Frumoasa clădire a institutului pentru sănătatea poporului din cartierul muncitoresc Vyspejany (Praga) construită într-un timp record de constructorii cehoslovaci. VASE UNGUREȘTI PENTRU EXPORT Informaţii ■ Miercuri dimineaţă a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa 1 acad. prof. dr. Grigore Benetatu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani, pentru activitate didactică şi ştiinţifică valoroasă. ■ Miercuri după amiază a avut loc solemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa 1 acad. prof. dr. N. Hortolomei, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru îndelungată şi valoroasă activitate ştiinţifică şi didactică. In cadrul acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică dintre R.P.R. şi U.R.S S. au sosit în Capitală specialiştii sovietici S M. Melik Bagdasarov, D. R. Silakov, M. A. Mokhileveţ, care vor face un schimb de experienţă în domeniul construcţiei şi exploatării şoselelor şi podurilor, I. A. Novikov, V. S. Kulikova, care se vor interesa despre metodele de executare a lucrărilor decorative de montaj înclădirile de locuit şi civilisi Aui, mai sosit chimiştii V. N. Antonov şi M. M. Bolhovitinov care, pentru a cunoaşte realizările ţării noastre în domeniul obţinerii acetilenei prin oxidarea parţială şi cracarea în arc electric a metanului, vor studia funcţionarea instalaţiilor din noile fabrici de acetilenă din gaz metan. ■ Marţi seara a avut loc la Uniunea Artiştilor Plastici o adunare consacrată aniversării a 11 ani de la eliberarea Albaniei. Au fost de faţă artişti plastici din Bucureşti şi un numeros public. Pictorul Vasile Kazar a împărtăşit impresiile dintr-o călătorie în R. P. AlbaniaConferinţa a fost urmărită cu un viu interes. La Casa Centrală a Armatei a fost organizat marţi seara un jurnal vorbit cu tema: „Albania populară pe drumul construirii socialismului“. A vorbit studenta albaneză Velo Piorjia din anul 5 al Conservatorului „Ciiprian Porumbescu“ din București. A fost apoi prezentat filmul artistic în culori „Skanderbeg“. (Agerpres) Femeile participă activ la acţiunile gospodăreşti — Pe marginea schimbului de experienţă organizat de comitetul regional Bucureşti al P.M.R. şi sfatul popular al regiunii Bucureşti, între comisiile de femei din oraşele Giurgiu şi Roşiori de Vede. —• . Sunt in oraşul Giurgiu sute de femei gospodine, soiţii de muncitorii intelectuali, cu către comisia de fenei a oraşului Giurgiu se mândreşte îe drept cuvînt. Prin felul de a huei şi de a atrage cît mai multe femei in gospodărirea treburilor carierelor, comisia de femei de pe lîngă sfatul popular al oraşului Giurgiu se afla printre comisiile de femei funtaşe pe regiunea Bucureşti. Zilele ramie, şase femei, delegate de cirshmscriptie şi responsabile de grupe de femei din oraşul Roşiori de Vede au venit la Giurgiu, dornice să cunoască metodele de muncă folosite de comisia de femei a acestui oraş, cântă antrenarea femeilor în acţiunile obşteşti întreprinse de sfatul popular. Seara la o facă Gospodina Elena Nalbilaru a pregătit de cu vreme camera mare în care, de aproape două săptămîni, se întîlnesc femeile din cartier, la clacă. Astă seară,însă, tufănele proaspete au împodobit carnea. S-au anunţat musafiri noi. Iată că încep să sosească. După primele gospodine, au venit în grup, însoţite de membrele comisiei de femei, delegatele din oraşul Roşiori de Vede... Curând, la clacă s-au încins discuţiile în timp ce acele împungeau grăbite rochiţele, scufiţele şi celelalte lucruşoare care vor fi dăruite copiilor de comisia de femei, la pomul de iarnă. Caierele din furci se golesc în timp ce pe fuse se string firele de lină. Despre cîte nu se discută... Tovarăşa Ioana Petre, preşedinta comiisiei de femei din oraşul Roşiori, le promite gazdelor că le va urma exemplul- O dacă este un mijloc important de a face femeile să se cunoască între ele, de a învăţa una de la alta lucruri folositoare. Un grup de femei, într-o altă cameră, citeşte o carte, altele discută despre treburile lor de mame şi soţii... Orele trec pe nesimţite şi veselia le-a îmbujorat obrajii. In vizită prin oraş... Dimineaţa, prin magazinele oraşului, printre zeci de cumpărători, delegatele femeilor din Roşiori au vizitat raioanele, s-au interesat, de felul cum sînt organizate brigăzile de bună deservire. La magazinele Alimentara de pe strada Gării delegatele femeilor din Roşiori au putut vedea o grupă de femei din controlul obştesc la acţiune. Pînă către seară alături de gospodinele oraşului, invitatele au vizitat piaţa oraşului, creşa de cartier „7 Noiembrie“, căminul de zi din oraş şi s-au întreţinut la şcoala elementară Nr. 5, cu femeile din comitetul de părinţi al şcolii. In carnetele, delegatele de femei şi responsabilele de grupe de femei din Roşiori de Vede şi-au notat tot ceea ce le-a plăcut şi au socotit că trebuie aplicat şi în oraşul lor. In şedinţa de lucru Ziua a trecut bogată în învăţăminte şi pentru femeile din oraşul Giurgiu şi pentru cele din oraşul Roşiori de Vede. Seara, în cadrul unei şedinţe de lucru, zeci de femei din oraşul Giurgiu au venit să împărtăşească invitatelor din munca lor. Tovarăşa Ecaterina Apostol,preşedinta comisiei de femei de pe lîngă sfatul popular al oraşului Giurgiu, a arătat pe scurt metodele care au fost folosite de membrele comisiei pentru lărgirea activului de femei care activează pe lîngă comisie. Diferite cercuri de citit, de cusături artistice, de croitorie, atrag femeile şi le fac să fie interesate de a participa la viaţa obştească a cartierelor. Deputata Dumitru Eugenia a arătat pe scurt că în circumscripţia în care activează au reuşit să antreneze în acţiuni obşteşti ca pavarea străzilor, săptămînia curăţeniei, etc. un număr mare de fe-' mei. Munca de lămurire ,dusă de la om la om a dat rezultate deosebit de bune. Tovarăşele Petra Georgescu, Ioana Petre, Domnica Bărbulescu, Sevastiţa Dobre, din partea invitatelor au pus numeroase întrebări. Ele s-au interesat despre felul cum luptă comisia de femei de la Giurgiu pentru lichidarea analfabetismului în oraş, ce acţiuni au întreprins femeile în cinstea Congresului partidului, dacă toate delegatele de grupe de femei se întîlnesc cu femeile din grupa lor în şedinţe de lucru etc. In oraşul Giurgiu, analfabetismul este aproape lichidat. Ultimele femei neştiutoare de carte sînt cuprinse la cursuri. In cinstea celui de al doilea Congres PJVÎ.R. se lucrează în clăci lucruri de îmbrăcăminte din lină şi din materiale călduroase pentru a fi dăruite copiilor la pomul de Iarnă. Discuţiile au fost numeroase şi pline de învăţăminte. Delegatele de femei din Roşiori îşi iau angajamentul să aplice metodele bune folosite în munca cu femeile, de comisia de femei de pe lîngă sfatul popular al oraşului Giurgiu La încheierea discuţiilor, tovarăşul Ion Predescu, secretar al comitetului regional Bucureşti P.M.R., a recomandat celor două comisii de femei, venite la acest schimb de experienţă, ca metodă principală a femeilor în acţiunile sfaturilor populare, munca consecventă de lămurire de la om la om. Pe lîngă comisiile de femei, trebuiesc să activeze colective lărgite de femei. MARIA STEFANESCU corespondent al ziarului „Steagul roşu* pentru raionul Giurgiu Femeile din raionul Giurgiu lucrează cu plăcere trvtr-o clacă Raportul prezentat de Palmiro Togliatti la Plenara C. C. al Partidului Comunist Italian ROMA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 noiembrie s-a deschis Plenara C.C al Partidului Comunist Italian. Raportul „Comuniştii în fruntea luptei clasei muncitoare şi a poporului pentru libertate, bunăstarea oamenilor muncii, destinderea încordării internaţionale şi interne şi pace“ a fost prezentat de Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian. După cum a declarat Togliatti, „confuzia politică prin care s-a caracterizat situaţia creată în Italia după căderea guvernului reacţionar Scelba- Saragat, s-a transformat în ultima vreme într-o adevărată dezordine care implică o serioasă primejdie pentru orînduirea democrată a statului“. In urma constituirii guvernului Segni, a spus raportorul, în ţară s-a ivit o atmosferănouă, mai ales datorită faptului că autorităţile au început să respecte mai mult libertăţile proclamate de Constituţie şi datorită faptului că s-a arătat ţării că nu este deloc necesar să se creeze în Italia un regim de mccarthysm şi de încălcare permanentă a Constituţiei. Au fost însă necesare acţiuni consecvente — a continuat Togliatti — pentru a confirma fără Echivoc că guvernul şi partidele care îl sprijină duc o politică nouă. Dar asemenea acţiuni nu au urmat. După cum a subliniat Togliatti, ca rezultat în ţară se observă o nouă activitate a forţelor reacţionare care îşi propun ca scop ofensiva împotriva democraţiei şi discriminarea faţă de elementele progresiste. In continuare Togliatti s-a ocupat de situaţia economică a Italiei El a subliniat că guvernul a refuzat să mărească salariile unor categorii de funcţionari publici şi a introdus impozite noi la articolele de larg consum, care apasă greu pe spinarea păturilor mijlocii şi a maselor muncitoare. La oraşe şi la sate se resimte tot mai acut mizeria. Preţurile la articolele de larg consum cresc. Numărul şomerilor nu numai că nu scade, ci dimpotrivă sporeşte în legătură cu concedierile efectuate de marile întreprinderi industriale care intensifică exploatarea muncitorilor. Dupăce a relevat „lipsa unei politici cu adevărat naţionale a guvernului italian“, Togliatti a vorbit în continuare despre rezultatele conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri. In domeniul politicii interne, Togliatti a subliniat că trebuie să se obţină îmbunătăţirea situaţiei economice a oamenilor muncii şi a întregii populaţii neînistărite. R. P. POLONA . La 29 noiembrie a avut loc la Varşovia o reuniune la care peste 40 de poeţi din 30 de ţări din Europa, Asia şi America au recitat din versurile închinate lui Adam Mickiewicz, precum şi traduceri proprii din operele Marelui poet. FRANŢA • Revista franceză ,La Nouvelle Critique“ publică în numărul său din noiembrie, sub titlul „Mică istorie a artei romîneşti din secolele XIX şi XX“, un amplu articol semnat de acad. Gh. Oprescu. Articolul este însoţit de 8 planşe cu reproduceri de picturi şi sculpturi romîneşti (Grigorescu, Luchian, Andreescu, Miklossy, Camil Ressu, J. A. Steriadi, Dim. Paciurea, B. Caragea); pe coperta revistei a fost reprodus în peniţă tabloul „1907“ de O. Băncilă. INDIA . Sub titlul „Poporul român trăieşte acum mai bine", revista indiană „New Age" publică un articol în care descrie viața nouă din Romînia democratpopulară, subliniind marile succese obţinute în dezvoltarea economiei şi culturii. • Regele Arabiei Saudite, Ibn Saud Azaz, însoţit de suită, a vizitat la 29 noiembrie pavilionul chinez de la Expoziţia industriei indiene de la Delhi. Regele Ibn Saud a manifestat un viu interes faţă de utilajul greu şi produsele industriale chineze expuse in pavilion, australia • După cum anunţă agenţia Reuter, la 10 noiembrie activitatea tuturor porturilor australiene a fost paralizată deoarece peste 20.000 de docheri au întrerupt pentru scurt timp lucrul, în sprijinul revendicărilor lor. —O— ITALIA — Potrivit relatărilor presei, ţăranii lipsiţi de pămînt dincomitatul San- Nicandre (provincia Foggia) au ocupat 500 ha de pămînt aparţinînd marilor moşieri. Stăpinii nu lucrau aceste pămînturi, dindu-le în arendă ca păşune. Sălbatice acţiuni represive în Malaya SINGAPORE 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Reuter de patru zile trupele engleze au dezlănţuit mari acţiuni represive împotriva Armatei Populare de Eliberare din Malaya în regiunea de junglă din centrul Malayei. Toate satele din zona luptelor au fost izolate pentru a împiedica „aprovizionarea cu alimente“, a partizanilor din junglă. Englezii au aruncat în luptă care blindate şi artilerie grea. Nave de război britanice bombardează puternic regiunile Jelebu şi Kuala Pila, unde se crede că ar fi concentrate principalele forțe ale Armatei de Eliberare. Pag. 3-a Ikuo Oyama a încetat din viaţă PEKMN 30 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă posturile de radio japoneze, la 30 noiembrie a înce-at din viaţă după o boală grea în vîrstă de 75 de ani, eminentul luptător pentru pace, prof. Ikuo Oyama, laureat al Premiului Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, membru al Biroului Consiliului Mondial al Păcii şi preşedinte al Comitetului japonez pentru apărarea păcii. Construcţia unui nou sector al metroului din Leningrad LENINGRAD 30 (Agerpres), - TASS: » La nord-est de gara Moscova au început lucrările de construcţie a unui nou sector al metroului din Lenin-grad. Se construieşte linia de metrou între piaţa Insurecţiei şi gara Finlanda, în lungime de aproximativ 3,5 km. In acest sector vor fi două stații „Cernîșevskaia“ și „Gara Finlanda". . -O— Un lider al partidului laburist din Australia a cerut recunoaşterea R. P. Chineze CAMBERA 30 (Agerpres). — Potrivit unei ştiri apărute în ziarul„Morning Herald“ care apare la Sydney, în cadrul unui discurs electoral rostit la Rockhampton, dr. Ewatt, lider al partidului laburist din Australia, a cerut recunoaşterea R. P. Chineze şi stabilirea de relaţii comerciale cu Uniunea Sovietică. Ewatt a declarat de asemenea că „Australia trebuie să întreţină relaţii comerciale cu orice ţară care doreşte să-i cumpere mărfurile“. ,fi încercările de ultimă oră ale guvernului Faure Votul Adunării Naţionale Franceze din noaptea de 29 noiembrie în chestiunea de încredere ridicată de guvernul Faure a deschis o nouă criză guvernamentală în Franţa, guvernul Faure fiind cel de al 21-lea guvern al Franței de la încetarea celui de al doilea război mondial. In mai puţin de doi ani în Franţa s-au succedat rînd pe rînd guvernele conduse de Joseph Laniel, Pierre Mendes-France şi E. Faure. Refuzul recent al Adunării Nationale Franceze de a acorda lui Edgar Faure votul de încredere pe care l-a cerut in chestiunea amînării discutării interpelărilor privind politica actuală a guvernului poate duce la urmări cu totul diferite în comparaţie cu refuzurile precedente ale Adunării Naţionale. Aşa se explică caracterul deosebit de furtunos pe care l-au avut dezbaterile în şedinţa Adunării Naţionale Franceze înainte de a fi pusă la vot chestiunea de încredere. Din relatările agenţiilor de presă reiese că numeroşi deputaţi au arătat caracterul antidemocratic al sistemului de vot pe circumscripţii mici, sistem propus de guvernul Faure în baza unui proiect de lege înaintat Adunării Naţionale Franceze. Au răsunat de asemenea puternice glasuri de protest împotriva politicii represiunilor coloniale dezlănţuite de guvern în Africa de Nord, au fost condamnate eşecurile politicii guvernului Faure în Saar, Maroc, etc. Cuvîntările rostite şi cele 318 voturi potrivnice guvernului date de deputaţii francezi întruniţi în Palatul Bourbon (clădirea unde îşi ţine şedinţele Adunarea Naţională Franceză) arată că în Adunarea Naţională Franceză există forţe patriotice puternice care nu pot admite la nesfîrşit continuarea unei politici contrară intereselor naţionale ale poporului francez, oricît de grave ar fi urmările votului de neîncredere. După aflarea rezultatului votului, în aceeaşi noapte, s-a reunit Consiliul de Miniştri. Cu acest prilej — potrivit unei declaraţii făcute de E. Faure agenţiei „France Presse" — guvernul a acordat o deosebită atenţie unui articol din constituţie care permite dizolvarea Adunării Naţionale în anumite împrejurări. Se ştie că acum 10 luni Adunarea Naţională a refuzat să dea vot de încredere lui P. Mendes-France; or, articolul respectiv din constituţie îngăduie dizolvarea Adunării Naţionale dacă majoritatea deputaţilor ei votează într-un răstimp mai mic de un an şi jumătate împotriva acordării încrederii în guvern. După cum anunţă o telegramă de presă E. Faure a convocat în seara zilei de 30 noiembrie o şedință extraordinară a Consiliului de Aminiştri pentru a hotărî dacă va demisiona sau dacă va recurge la dizolvarea Adunării Naţionale. In eventualitatea că s-ar petrece acest lucru, alegerile se vor ţine în mod automat în baza sistemului reacţionar dapă care s-au desfăşurat şi alegerile din 1951, încercările deznădăjduite pe care Ie face guvernul Faure pentru a se salva în ultimul moment cu preţul unei brutale dizolvări a Adunării Naţionale Franceze sînt privite cu adîncă dezaprobare de masele largi ale poporului francez convinse de consecinţele grave pe care le-ar atrage după sine suspendarea unuia dintre organele parlamentare ,n care a răsunat în repetate rîndurî glasul hotărît al reprezentanţilor maselor din Franța.