Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 2, nr. 519-546)

1955-12-01 / nr. 519

A L’egStur» .In masele este tunul din cele mai importante izvoare ale tă­riei partidului nostru. Partidul este puternic pentru că știe să unească ma­sele In jurul său, mobilizîndu-le la lupta pentru construirea socialismului. Masele au încredere în partid, deoa­rece politica sa corespunde în între­gime intereselor poporului muncitor. Tocmai de aceea a devenit un lucru firesc în zilele noastre ca oamenii muncii să se adreseze verbal sau în scris organelor de partid şi de stat, ridicînd cele mai variate probleme ce interesează diferite sectoare ale con­strucţiei socialiste din ţara noastră, relevînd neajunsurile din activitatea unor organe de partid, de stat şi eco­nomice, sau cerînd sprijin pentru re­zolvarea unor probleme personale. A­­dresîndu-se organelor de partid şi de stat, oamenii muncii sînt convinşi pe bună dreptate că cererile şi sezisările lor vor primi o rezolvare justă şi ope­rativă. Pe baza scrisorilor primite de la oamenii muncii, organele de partid şi de stat din regiunea noastră au luat măsuri în scopul ridicării nivelului de viaţă al oamenilor muncii, au înlă­turat şi sancţionat o serie de elemente necinstite, oportuniste şi duşmănoase regimului democrat-popular care reu­şiseră să se strecoare în diverse posturi de răspundere şi încercau să pună pie­dici bunei desfăşurări a muncii. Aşa de pildă, într-o scrisoare trimisă or­ganelor de partid se arată că Chiril Torlac, element necinstit strecurat în munca de director al întreprinderii „Fructonii“ din Giurgiu, a săvîrşit o serie de nereguli şi abuzuri grave care aduceau pagube serioase întreprin­derii. Ancheta făcută de organele în drept a confirmat justeţea celor sezi­­sate şi, ca urmare, Chiril Torloc a fost scos din muncă şi a înaintat justi­ţiei pentru faptele sale. Asemenea sezisări juste au fost adresate organelor de partid şi de stat de numeroşi oameni ai muncii. Acolo unde li s-a acordat atenţia cuvenită, ele au ajutat organizaţiile de partid, sfaturile populare sau alte organe de stat să ia măsuri radicale de apărare a avutului obştesc, de traducere în via­ţă a sarcinilor puse în faţă de partid şi guvern. Există însă unele organe de partid şi de stat care nu se îngrijesc cu des­tulă răspundere de rezolvarea scriso­rilor şi sezisărilor oamenilor muncii, dînd dovadă de subapreciere a ajuto­rului pe care l-ar putea primi în a­­cest fel. Manifesting o atitudine con­damnabilă de pasivitate şi birocra­tism, aceste organe lasă să treacă luni de zile în şir, pînă ce studiază DUMITRU GHEORGHE membru al comitetului regional de partid Bucureşti scrisoarea sau sezisarea respectivă, sau pînă iau măsuri de îmbunătăţire a muncii sau de sancţionare a celor ce sînt vinovaţi de anumite abateri de la legile statului. Asemenea lipsuri se fac simţite şi în munca unor organe de par­tid şi de stat din raioanele Giurgiu, Drăgăneşti, Snagov şi Turnu-Mă­­gurele. La comitetul raional de partid Giur­giu, de multă vreme nu se ţine decit evidenţa scrisorilor primite din partea organelor superioare de partid şi a unor organe de presa. Scrisorilor şi sezisărilor primite din partea oame­nilor muncii li se acordă prea pu­ţină atenţie, ignorîndu-se însemnăta­tea politică a rezolvării lor. Un nu­măr însemnat dintre scrisori nu sînt înregistrate la sosire, altele sînt re­partizate spre cercetare instructorilor, secţiilor sau unor organe şi instituţii de stat, care uită în mod nepermis de rezolvarea lor sau le îngroapă prin cine ştie ce sertar, unde rămîn timp îndelungat. Biroul comitetului raional de partid n-a luat însă nici o măsură pentru a pune capăt acestei situaţii inadmisibile deşi a cunoscut această stare de lucruri. Tov. Iacob Spi­rea care răspunde de problema rezol­vării scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii n-a fost controlat în muncă spre a fi ajutat şi îndrumat să înlă­ture defecţiunile şi greutăţile pe care le are. Din scrisorile primite de comitetul executiv al sfatului popular raional Drăgăneşti anul acesta, un număr însemnat n-a fost rezolvat. De această situaţie inadmisibilă se fac vinovaţi în primul rînd tov. Constantin Geor­­gescu, şeful secţiei organizatorice, Gheorghe Negrilă şi alţii care descon­­siderînd munca de rezolvare a cereri­lor oamenilor muncii confundă scriso­rile acestora — documente de preţ — cu orice hîrtie de rînd. Ei pierd prin vrafurile de dosare nenumărate scri­sori şi sezisări trimise de ţăranii muncitori din comunele raionului Dră­găneşti. Urmarea este că unele ele­mente dubioase, ca Dinu L. Marin din comuna Stoicăneşti şi alţii, conti­nuă să rămînă în muncă de răspun­dere, cu toate că fac casă bună cu chiaburii şi cu alte elemente duşmă­noase regimului. O atitudine nejustă manifestă şi unii instructori ai comitetului raional de­­partid Snagov şi chiar la cîţiva membri ai biroului comitetului raional de partid. Vreme îndelungată tovarăşii Matei Marin, secretar al comitetului raional de partid Snagov, Tudorache Ion, şeful secţiei economice şi alţi to­varăşi din biroul comitetului raional de partid au manifestat o gravă lipsă de grijă faţă de scrisorile şi sezisările ce se cereau rezolvate de ei. A nesocoti însemnătatea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii în munca de partid şi de stat, înseamnă a închide ochii asupra celor ce se în­­tîmplă în jur, a tolera răul, înseamnă a nu stimula critica de jos, a te rupe de mase. Teoretic, mulţi tovarăşi sunt de acord cu însemnătatea rezolvării operative şi juste a scrisorilor oame­nilor muncii. Practic însă nu. Aceasta este explicaţia că pe alocuri, unele elemente necinstite, imorale, carieriste, sunt încă menţinute în diferite funcţii de conducere în loc să fie demascate şi înlăturate fără cruţare. Neglijenţa în rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii este o manifestare de birocratism, de lipsă de grijă faţă de cerinţele maselor şi constituie o piedică în mersul nostru înainte. Rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii nu este o muncă teh­nică, secundară, care trebuie să fie tratată izolat de restul muncii de par­tid, cum consideră unii tovarăşi. Rezolvarea scrisorilor şi sezisărilor oamenilor muncii este o trăsătură a legăturii cu masele, a muncii politice. De aceea organele de partid şi de stat trebuie să-i acorde atenţia cuvenită. Organele de partid şi de stat tre­buie să lupte cu hotărîre pentru tradu­cerea în viaţă a Hotărîrii Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R. privitoare la re­zolvarea scrisorilor şi sezisărilor oa­menilor muncii. Proiectul Statutului modificat al Partidului Muncitoresc Român pune ca o datorie de seamă în faţa mem­brilor de partid ca să întărească zi de zi legătura cu oamenii muncii, să se preocupe cu deosebită grijă de rezol­varea la timp a cerinţelor celor ce muncesc de la oraşe şi sate, să lupte fără cruţare împotriva birocratismu­lui, să lămurească oamenilor­ muncii fără de partid sensul politicii şi hotă­­rîrilor partidului, să organizeze şi să mobilizeze masele la lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de către partid. Rezolvînd la timp şi cu simţ de răs­pundere toate sezisările oamenilor muncii, organele de partid şi de stat stimulează iniţiativa maselor şi critica de jos, întăresc încrederea de care se bucură din partea cetăţenilor, conso­lidează legăturile lor cu masele. Viaţa de partid Toată atenţia rezolvării sezisărilor oamenilor muncii Spectacol de gală la Teatrul C. C. S. ! Miercuri seara In sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc spec­tacolul de gală prezentat de echipele de teatru şi brigăzile artistice de agi­taţie ale căminelor culturale, caselor raionale de cul­tură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective, participante la etapa finală a celui de al 3-lea concurs pe ţară. La spectacol au asistat membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, oameni ai artei şi culturii, reprezen­tanţi ai presei, numeroşi artişti ama­tori, oameni ai muncii din Capitală. Programul spectacolului de gală a fost susţinut de unele dintre cele mai bune echipe de teatru şi brigăzi arti­stice de agitaţie care s-au prezentat la acest concurs. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Frun­­zaru, regiunea Bucureşti, distinsă cu premiul 1 a prezentat piesa „Rusaliile“ de Vasile Alecsandri. Brigăzile artistice de agitaţie au in­terpretat un reuşit program de reci­tări, cîntece, momente satirice şi jocuri populare Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes.­­ I­. Reuniune cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R. P. F. Iugoslavia cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P.F. Iugoslavia, miercuri seara a avut loc o reuniune la Casa Ziariştilor din Bucureşti. Au participat reprezentanţi ai am­basadei R.P.F. Iugoslavia, membri ai corpului diplomatic, ziarişti româi­i şi străini . Despre cea de a 10-a aniversare a R.P.F­ Iugoslavia a vorbit Milan­ Zu­pam, secretar al ambasadei R.P.F. Iu­goslavia la Bucureşti. S-a prezentat în avantpremieră fil­mul iugoslav „Eşalonul doctorului M.“ inspirat prin lupta perrtru eliberare­a popoarelor din Iugoslavia. (Agerpres) Recitalul violonistului iugoslav Petar Tochkov Violonistul iugoslav Petar Tochkov, laureat al marelui premiu al guvernu­lui iugoslav pentru artă şi ştiinţă, a dat miercuri seara în sala Dalles un recital extraordinar, care a cuprins: Sonata „Trilul diavolului“ de Tartini, Sonata în re minor de Brahms, Rap­sodia croată de Fraţi Lhotke, dansuri româneşti de Bartók, „Driade şi Pan“ de Szymanowsky, „Pe vapor“ de Debussy şi „Dansul piticilor“ de Raz­­zini. Acompaniamentul la pian a fost susţinut de Ion Fil­ion­escu­. Au participat tov. Mihail Macavei, preşedinte de onoare al Instituitului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, oameni de artă şi cultu­ră, un numeros public. A fost de faţă Nicola Vujanovici, ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti. Recitalul s-a bucurat de mult succes, artistul iugoslav fiind călduros aplau­dat. (Agerpres)" "*** Din ţările de democraţie populară în bazinul carbonifer Walbrzych (voievodatul Wroclaw) şi în alte bazine carbonifere ale Republicii Populare Polone au fost descoperite în ultima vreme imense rezerve de combustibil care vor contribui la un puternic avint al Industriei po­loneze. Avînd combustibil din bel­şug, R. P. Polonă a început să dea o mare extindere reţelei de termo­centrale electrice, care pot astfel furniza la preţ redus energia elec­trică necesară întreprinderilor in­dustriale şi consumului populaţiei. Termocentrala din Varşovia cons­truită nu de mult este prevăzută cu instalaţii dintre cele mai moderne, care necesită un număr restrîns de muncitori şi tehnicieni. De la ta­bloul de comandă din sala cazane­­lor — aşa cum arată clişeul de mai sus — un singur om poate coman­da automat efectuarea unor operaţii complicate de funcţionare a termo­centralei electrice. REPREZENTAREA UNEI STRĂ­VECHI OPERE MUZICALE CHINEZE Opera muzicală cunoscută astăzi în China sub numele de „Cen San şi U­nian" a fost tipărită pentru prima oară cu 500 de ani în urmă. Recent, această operă tradiţională originară din sudul provinciei Fut­­zian, a fost prezentată de artiştii din Pekin şi Sanhai. Subiectul operei îl constituie con­flictul între, dragostea nevinovată a doi tineri şi aspra lege a căsă­toriei impusă de feudalism. Ca toate operele clasice chineze, această operă cuprinde, în afară de partea vorbită, muzică şi dans. Sti­lul operei este aşa-numitul stil „Li Juan", una dintre cele mai vechi forme ale operei clasice chineze. La început, opera avea 51 de acte şi reprezentaţia dura şapte zile. Astăzi, ea a fost rezumată cuprin­­zînd numai nouă acte a căror pre­zentare durează trei ore. PRAGA SE ÎMPODOBEŞTE CU CONSTRUCŢII MODERNE Şantierele navale „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ din Budapesta se enume­­ră printre cele mai importante în­­prinderi din capitala Republicii Populare Ungare şi chiar din în­treaga tara­ Pe aceste şantiere se construiesc după cele mai recente indicaţii tehnice vase fluviale de tonaj diferit atît pentru mărfuri cit şi pentru pasageri. Şantierele navale „Gh. Gheorghiu-Dej" din Budapesta produc de asemenea lo­comotive electrice de mare viteză care sînt deosebit de mult cerute pe pieţele Americii de Sud şi în ţările Orientului Apropiat. Totoda­tă, un număr însemnat de vase con­struite în capitala R. P. Ungare sunt destinate exportului. Clişeul înfăţişează un pachebot modern construit de şantierele na­vale „Gh. Gheorghiu-Dej" din Bu­dapesta în urma unei comenzi pri­mite din partea Republicii Populare Polone. PUTERNICE TERMOCENTRALE POLONEZE Frumoasa clădire a institu­tului pentru sănătatea poporului din cartierul muncitoresc Vyspejany (Praga) construită într-un timp record de constructorii cehoslovaci. VASE UNGUREȘTI PENTRU EXPORT Informaţii ■ Miercuri dimineaţă a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale so­lemnitatea înmînării Ordinului Muncii clasa 1 acad. prof. dr. Grigore Bene­­tatu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani, pentru activitate didactică şi ştiinţi­fică valoroasă. ■ Miercuri după amiază a avut loc solemnitatea înmînării Ordinului Mun­cii clasa 1 acad. prof. dr. N. Hortolo­­mei, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru îndelungată şi valoroasă acti­vitate ştiinţifică şi didactică.­­ In cadrul acordului de colaborare tehnico-ştiinţifică dintre R.P.R. şi U.R.S S. au sosit în Capitală specia­liştii sovietici S­ M. Melik­ Bagdasa­­rov, D. R. Silakov, M. A. Mokhileveţ, care vor face un schimb de experien­ţă în domeniul construcţiei şi exploa­tării şoselelor şi podurilor, I. A. No­vikov, V. S­. Kulikova, care se vor interesa despre metodele de executare a lucrărilor decorative de montaj în­­clădirile de locuit şi civilisi Aui, mai sosit chimiştii V. N. Antonov şi M. M. Bolhovitinov care, pentru a cu­noaşte realizările ţării noastre în do­meniul obţinerii acetilenei prin oxi­da­rea parţială şi cracarea în arc elec­tric a metanului, vor studia funcţio­narea instalaţiilor din noile fabrici de acetilenă din gaz metan. ■ Marţi seara a avut loc la Uniu­nea Artiştilor Plastici o adunare con­sacrată aniversării a 11 ani de la eliberarea Albaniei. Au fost de faţă artişti plastici din Bucureşti şi un numeros public. Pictorul Vasile Kazar a împărtăşit impresiile dintr-o călătorie în R. P. Albania­­Conferinţa a fost urmărită cu un viu interes.­­ La Casa Centrală a Armatei a fost organizat marţi seara un jurnal vorbit cu tem­a: „Albania populară pe drumul construirii socialismului“. A vorbit studenta albaneză Velo Piorjia din anul 5 al Conservatorului „Ciiprian Porum­bescu“ din București. A fost apoi prezentat filmul artistic în culori „Skanderbeg“. (Agerpres) Femeile participă activ la acţiunile gospodăreşti — Pe marginea schimbului de experienţă organizat de co­mitetul regional Bucureşti al P.M.R. şi sfatul popular al re­giunii Bucureşti, între comisiile de femei din oraşele Giurgiu şi Roşiori de Vede. —• . Sunt in oraşul Giurgiu sute de fe­mei gospodine, soiţii de muncitori­­i intelectuali, cu către comisia de fe­nei a oraşului Giurgiu se mândreşte îe drept cuvînt. Prin felul de a hu­ei şi de a atrage cît mai multe femei in gospodărirea treburilor car­ierelor, comisia de femei de pe lîngă sfatul popular al­ oraşului Giurgiu s­e afla printre comisiile de femei funtaşe pe regiunea Bucureşti. Zilele ramie, şase femei, delegate de cir­­shmscrip­tie şi responsabile de grupe de femei din oraşul Roşiori de Vede au venit la Giurgiu, dornice să cu­­noască metodele de muncă folosite de comisia de femei a acestui oraş, cântă antrenarea femeilor în acţiu­nile obşteşti întreprinse de sfatul popular. Seara la o facă Gospodina Elena Nalbilaru a pre­­­gătit de cu vreme camera mare în care, de aproape două săptămîni, se întîlnesc femeile din cartier, la cla­­că. Astă seară,însă, tufănele proas­­pete au împodobit carne­a. S-au a­­nunţat musafiri noi. Iată că încep să sosească. Du­pă primele gospodine, au venit în grup, însoţite de mem­brele comisiei de femei, delegatele din oraşul Roşiori de Vede... Curând, la clacă s­-au încins discuţiile în timp ce acele împungeau grăbite rochiţele, scufiţele şi celelalte lucruşoare care vor fi dăruite copiilor de comisia de femei, la pomul de iarnă. Caierele din furci se golesc în timp ce pe fuse se string firele de lină. Despre cîte nu se discută... Tovarăşa Ioana Pe­tre, preşedinta comiisiei de femei din oraşul Roşiori, le promite gazdelor că le va urma exemplul- O d­acă este un mijloc important de a face femeile să se cunoască între ele, de a învăţa una de la alta lucruri folositoare. Un grup de femei, într-o altă cameră, citeşte o carte, altele discută despre treburile lor de mame şi soţii... O­­rele trec pe nesimţite şi veselia le-a îmbujorat obrajii. In vizită prin oraş... Dimineaţa, prin magazinele oraşu­lui, printre zeci de cumpărători, de­legatele femeilor din Roşiori au vizi­tat raioanele, s-au interesat, de fe­lul cum sînt organizate brigăzile de bună deservire. La magazinele A­­limentara de pe strada Gării delega­tele femeilor din Roşiori au putut vedea o grupă de femei din controlul obştesc la acţiune. Pînă către seară alături de gospo­dinele oraşului, invitatele a­u vizitat piaţa oraşului, creşa de cartier „7 Noiembrie“, căminul de zi din oraş şi s-au întreţinut la şcoala elemen­tară Nr. 5, cu femeile din comitetul de părinţi al şcolii. In carnetele, de­legatele de femei şi responsabilele de grupe de femei din Roşiori de Vede şi-au notat tot ceea ce le-a plă­cut şi au socotit că trebuie aplicat şi în oraşul lor. In şedinţa de lucru Ziua a trecut bogată în învăţăminte şi pentru femeile din oraşul Giurgiu şi pentru cele din oraşul Roşiori de Vede. Seara, în cadrul unei şedinţe de lucru, zeci de femei din oraşul Giurgiu au venit să împărtăşească in­vitatelor din munca lor. Tovarăşa E­­caterina Apostol,­­preşedinta comisiei de femei de pe lîngă sfatul popular al oraşului Giurgiu, a arătat pe scurt metodele care au fost folosite de membrele comisiei pentru lărgirea activului de femei care activează pe lîngă comisie. Diferite cercuri de citit, de cusături artistice, de croi­torie, atrag femeile şi le fac să fie interesate de a participa la viaţa obştească a cartierelor. Deputata Du­mitru Eugenia a arătat pe scurt că în circumscripţia în care activează au reuşit să antreneze în acţiuni ob­şteşti ca pavarea străzilor, săptămînia curăţeniei, etc. un număr mare de fe-' mei. Munca de lămurire ,dusă de la om la om a dat rezultate deosebit de bune. Tovarăşele Petra Georges­­cu, Ioana Petre, Domnica Bărbules­­cu, Sevastiţa Dobre, din partea invi­tatelor au pus numeroase întrebări. Ele s-au interesat despre felul cum luptă comisia de femei de la Giurgiu pentru lichidarea analfabetismului în oraş, ce acţiuni au întreprins femeile în cinstea Congresului partidului, da­că toate delegatele de grupe de fe­mei se întîlnesc cu femeile din gru­pa lor în şedinţe de lucru etc. In oraşul Giurgiu, analfabetismul este aproape lichidat. Ultimele femei neştiutoare de carte sînt cuprinse la cursuri. In cinstea celui de al doilea Con­gres PJVÎ.R. se lucrează în clăci lucruri de îmbrăcăminte din lină şi din materiale călduroase pentru a fi dăruite copiilor la pomul de Iarnă. Discuţiile au fost numeroase şi pli­ne de învăţăminte. Delegatele de femei din Roşiori îşi iau angaja­mentul să aplice metodele bune fo­losite în munca cu femeile, de comi­sia de femei de pe lîngă sfatul popu­lar al oraşului Giurgiu­ La încheierea discuţiilor, tovarăşul Ion Predescu, secretar al comitetului regional Bucu­reşti P.M.R., a recomandat celor două comisii de femei, venite la acest schimb de experienţă, ca metodă prin­cipală a femeilor în acţiunile sfaturi­lor populare, munca consecventă de lămurire de la om la om. Pe lîngă comisiile de femei, trebuiesc să acti­veze colective lărgite de femei. MARIA STEFANESCU corespondent al ziarului „Steagul roşu* pentru raionul Giurgiu Femeile din raionul Giurgiu lucrează cu plăcere trvtr-o clacă Raportul prezentat de Palmiro Togliatti la Plenara C. C. al Partidului Comunist Italian ROMA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 noiembrie s-a des­chis Plenara C.C­ al Partidului Comu­nist Italian. Raportul „Comuniştii în fruntea luptei clasei muncitoare şi a poporului pentru libertate, bunăstarea oamenilor muncii, destinderea încor­dării internaţionale şi interne şi pace“ a fost prezentat de Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Co­munist Italian. După cum a declarat Togliatti, „confuzia politică prin care s-­a carac­terizat situaţia creată în Italia după căderea guvernului reacţionar Scelba- Saragat, s-a transformat în ultima vreme într-o adevărată dezordine care implică o serioasă primejdie pentru orînduirea democrată a statului“. In urma constituirii guvernului Segni, a spus raportorul, în ţară s-a ivit o atmosferă­­nouă, mai ales dato­rită faptului că autorităţile au început să respecte mai mult libertăţile pro­clamate de Constituţie şi datorită fap­tului că s-a arătat ţării că nu este deloc necesar să se creeze în Italia un regim de mccarthysm şi de încălca­re permanentă a Constituţiei. Au fost însă necesare acţiuni consecvente — a continuat Togliatti — pentru a con­firma fără Echivoc că guvernul şi par­tidele care îl sprijină duc o politică nouă. Dar asemenea acţiuni nu au urmat. După cum a subliniat Togliatti, ca rezultat în ţară se observă o nouă activitate a forţelor reacţionare care îşi propun ca scop ofensiva împotriva democraţiei şi discriminarea faţă de elementele progresiste. In continuare Togliatti s-a ocupat de situaţia economică a Italiei­ El a subliniat că guvernul a refuzat să mărească salariile unor categorii de funcţionari publici şi a introdus im­pozite noi la articolele de larg con­sum, care apasă greu pe spinarea pă­turilor mijlocii şi a maselor munci­toare. La oraşe şi la sate se resimte tot mai acut mizeria. Preţurile la ar­ticolele de larg consum cresc. Numă­rul şomerilor nu numai că nu scade, ci dimpotrivă sporeşte în legătură cu concedierile efectuate de marile între­prinderi industriale care intensifică exploatarea muncitorilor. După­­ce a relevat „lipsa unei poli­tici cu adevărat naţionale a guvernu­lui italian“, Togliatti a vorbit în con­tinuare despre rezultatele conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri. In domeniul politicii interne, Togliatti a subliniat că trebuie să se obţină îm­bunătăţirea situaţiei economice a oa­menilor muncii şi a întregii populaţii neînistărite. R. P. POLONA . La 29 noiembrie a avut loc la Varşovia o reuniune la care peste 40 de poeţi din 30 de ţări din Europa, Asia şi America au recitat din versu­rile închinate lui Adam Mickiewicz, precum şi traduceri proprii din ope­rele Marelui poet. FRANŢA • Revista franceză ,La Nouvelle Critique“ publică în numărul său din noiembrie, sub titlul „Mică istorie a ar­tei romîneşti din secolele XIX şi XX“, un amplu articol semnat de acad. Gh. Oprescu. Articolul este însoţit de 8 planşe cu reproduceri de picturi şi sculpturi romîneşti (Grigorescu, Lu­­chian, Andreescu, Miklossy, Camil Ressu, J. A. Steriadi, Dim. Paciurea, B. Caragea); pe coperta revistei a fost reprodus în peniţă tabloul „1907“ de O. Băncilă. INDIA . Sub titlul „Poporul român trăieşte acum mai bine", revista indiană „New Age" publică un articol în care descrie viața nouă din Romînia democrat­­populară, subliniind marile succese ob­ţinute în dezvoltarea economiei şi cul­turii. • Regele Arabiei Saudite, Ibn Saud Azaz, însoţit de suită, a vizitat la 29 noiembrie pavilionul chinez de la Ex­poziţia industriei indiene de la Delhi. Regele Ibn Saud a manifestat un viu interes faţă de utilajul greu şi produ­sele industriale chineze expuse in pa­vilion, australia • După cum anunţă agenţia Reuter, la 10 noiembrie activitatea tuturor porturilor australiene a fost paralizată deoarece peste 20.000 de docheri au întrerupt pentru scurt timp lucrul, în sprijinul revendicărilor lor. —O— ITALIA — Potrivit relatărilor presei, ţăranii lipsiţi de pămînt din­­comitatul San- Nicandre (provincia Foggia) au ocu­pat 500 ha de pămînt aparţinînd ma­rilor moşieri. Stăpinii nu lucrau a­­ceste pămînturi, dindu-le în arendă ca păşune. Sălbatice acţiuni represive în Malaya SINGAPORE 30 (Agerpres). — Du­pă cum anunţă agenţia Reuter de patru zile trupele engleze au dezlăn­ţuit mari acţiuni represive împotriva Armatei Populare de Eliberare din Malaya în regiunea de junglă din centrul Malayei. Toate satele din zona luptelor au fost izolate pentru a îm­piedica „aprovizionarea cu alimente“, a partizanilor din junglă. Englezii au aruncat în luptă care blindate şi arti­lerie grea. Nave de război britanice bombardează puternic regiunile Je­­lebu şi Kuala Pila, unde se crede că ar fi concentrate principalele forțe ale Armatei de Eliberare. Pag. 3-a Ikuo Oyama a încetat din viaţă PEKMN 30 (Agerpres). — TASS transmite: După cum anunţă posturile de ra­­dio japoneze, la 30 noiembrie a înce-­­­at din viaţă după o boală grea în vîrstă de 75 de ani, eminentul luptă­tor pentru pace, prof. Ikuo Oyama, laureat al Premiului Stalin „Pentru întărirea păcii între popoare“, mem­bru al Biroului Consiliului Mondial al Păcii şi preşedinte al Comitetului ja­­­ponez pentru apărarea păcii. Construcţia unui nou sector al metroului din­ Leningrad LENINGRAD 30 (Agerpres), -­ TASS: » La nord-est de gara Moscova au în­ceput lucrările de construcţie a unui nou sector al metroului din Lenin-­­grad. Se construieşte linia de metrou între piaţa Insurecţiei şi gara Finlan­da, în lungime de aproximativ 3,5 km. In acest sector vor fi două stații­­ „Cernîșevskaia“ și „Gara Finlanda". . -O— Un lider al partidului laburist din Australia a cerut recunoaşterea R. P. Chineze CAMBERA 30 (Agerpres). — Po­trivit unei ştiri apărute în ziarul­­„Morning Herald“ care apare la Syd­ney, în cadrul unui discurs electoral rostit la Rockhampton, dr. Ewatt, lider al partidului laburist din Australia, a cerut recunoaşterea R. P. Chineze şi stabilirea de relaţii comerciale cu Uniunea Sovietică. Ewatt a declarat de asemenea că „Australia trebuie să întreţină relaţii comerciale cu orice ţară care doreşte să-i cumpere măr­­furile“. ,f­i încercările de ultimă oră ale guvernului Faure V­otul Adunării Naţionale Fran­ceze din noaptea de 29 noiem­brie în chestiunea de încrede­re ridicată de guvernul Faure a deschis o nouă criză guvernamen­tală în Franţa, guvernul Faure fiind cel de al 21-lea guvern al Franței de la încetarea celui de al doilea război mondial. In mai puţin de doi ani în Franţa s-au succedat rînd pe rînd guvernele conduse de Joseph Laniel, Pierre Mendes-Fran­­ce şi E. Faure. Refuzul recent al Adunării Natio­nale Franceze de a acorda lui Ed­gar Faure votul de încredere pe ca­re l-a cerut in chestiunea am­înării discutării interpelărilor privind po­litica actuală a guvernului poate duce la urmări cu totul diferite în comparaţie cu refuzurile precedente ale Adunării Naţionale. Aşa se ex­plică caracterul deosebit de furtu­nos pe care l-au avut dezbaterile în şedinţa Adunării Naţionale Fran­ceze înainte de a fi pusă la vot chestiunea de încredere. Din relată­rile agenţiilor de presă reiese că numeroşi deputaţi au arătat carac­terul antidemocratic al sistemului de vot pe circumscripţii mici, sis­tem propus de guvernul Faure în baza unui proiect de lege înaintat Adunării Naţionale Franceze. Au răsunat de asemenea puternice gla­suri de protest împotriva politicii represiunilor coloniale dezlănţuite de guvern în Africa de Nord, au fost condamnate eşecurile politicii guvernului Faure în Saar, Ma­roc, etc. Cuvîntările rostite şi cele 318 vo­turi potrivnice guvernului date de deputaţii francezi întruniţi în Pa­latul Bourbon (clădirea unde îşi ţi­ne şedinţele Adunarea Naţională Franceză) arată că în Adunarea Naţională Franceză există forţe pa­triotice puternice care nu pot ad­mite la nesfîrşit continuarea unei politici contrară intereselor naţiona­le ale poporului francez, oricît de grave ar fi urmările votului de ne­încredere. După aflarea rezultatului votului, în aceeaşi noapte, s-a reunit Consi­liul de Miniştri. Cu acest prilej — potrivit unei declaraţii făcute de E. Faure agenţiei „France Presse" — guvernul a acordat o deosebită atenţie unui articol din constituţie care permite dizolvarea Adunării Naţionale în anumite împrejurări. Se ştie că acum 10 luni Aduna­rea Naţională a refuzat să dea vot de încredere lui P. Mendes-France; or, articolul respectiv din constitu­ţie îngăduie dizolvarea Adunării Naţionale dacă majoritatea deputa­ţilor ei votează într-un răstimp mai mic de un an şi jumătate împotriva acordării încrederii în guvern. După cum anunţă o telegramă de presă E. Faure a convocat în seara zi­lei de 30 noiembrie o şedință ex­traordinară a Consiliului de Ami­­niştri pentru a hotărî dacă va demisiona sau dacă va re­curge la dizolvarea Adunării Na­ţionale. In eventualitatea că s-ar petrece acest lucru, alegeri­le se vor ţine în mod automat în baza sistemului reacţionar dapă care s-au desfăşurat şi alegerile din 1951, încercările deznădăjduite pe care Ie face guvernul Faure pentru a se salva în ultimul moment cu preţul unei brutale dizolvări a Adunării Naţionale Franceze sînt privite cu adîncă dezaprobare de masele largi ale poporului francez convinse de consecinţele grave pe care le-ar a­­trage după sine suspendarea unuia dintre organele parlamentare ,n care a răsunat în repetate rîndurî glasul hotărît al reprezentanţilor maselor din Franța.

Next