Steagul Roşu, ianuarie 1956 (Anul 3, nr. 547-571)
1956-01-03 / nr. 547
Pentru triumful cauzei păcii şi securităţii popoarelor Popoarele din întreaga lume, dornice de pace, au păşit în noul an cu credinţa crescindă că mai mult decît oricînd soarta păcii stă în miinile lor. Această credinţă le-a fost întărită de evenimentele ce au avut loc în cursul anului trecut, cînd forţele păcii au repurtat succese remarcabile pe calea destinderii in situaţia internaţională, începutul anului 1956 este marcat de asemenea de evenimente însemnate. Ziarele de azi dimineaţă publică în coloanele lor răspunsurile lui N. A. Bulganin făcute conducătorului Biroului din Washington al Societăţii de Televiziune şi Jurnale de actualităţi „Telenews", directorului ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine“ precum şi declaraţia dată Societăţii de radio franco-engleză Pathé-Marconi cu prilejul Anului Nou. Cuprinsul răspunsurilor şi declaraţia lui N. A. Bulganin constituie o contribuţie de seamă la lupta pentru pace, pentru micşorarea încordării internaţionale, el exprimă pe deplin dorinţa de pace a statului sovietic. Popoarele lumii iubesc pacea cu căldură şi urăsc războiul. Ele salută întotdeauna cu cel mai mare entuziasm evenimentele care le întăresc speranţele în pace şi într-un viitor mai bun. Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri, în cadrul căreia a luat naştere atmosfera internaţională favorabilă destinderii in relaţiile dintre state cu sisteme sociale deosebite, atmosferă cunoscută sub numele de „spiritul Genevei“, a prilejuit o adîncă bucurie tuturor oamenilor dornici de pace. Ea a demonstrat că penru rezolvarea problemelor litigioase internaţionale, calea cea mai bună este calea tratativelor. Răspunzînd conducătorului Biroului din Washington al Societăţii de Televiziune fi ■ imale de actualităţi „Telenews“, N. A. Bulganin a arătat că în ce priveşte o nouă conferinţă a şefilor guvernelor celor patru puteri, o asemenea conferinţă poate fi bine înţeles rodnică dacă toţi participanţii vor aborda revizuirea problemelor internaţionale actuale ţinînd seama în modul cuvenit de interesele tuturor părţilor interesate. Această declaraţie a preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. este primită cu simpatie de toate popoarele care consideră că în zilele noastre, pornindu-se de la ideea posibilităţii coexistenţei paşnice a ţărilor cu sisteme socialpolitice diferite, cele mai dificile probleme internaţionale pot fi rezolvate în interesul păcii şi securităţii omenirii. In anul care a trecut, ideile coexistenţei paşnice au fost îmbrăţişate de cercuri din ce în ce mai largi ale opiniei publice mondiale. Vizitele în Uniunea Sovietică, a unor oameni politici din ţări care nu fac parte din lagărul socialist, precum şi istorica călătorie şi vizită prietenească întreprinsă de conducătorii sovietici în trei din cele mai principale ţări ale Asiei — India, Birmania şi Afganistan — au demonstrat posibilitatea deplină a coexistenţei paşnice între cele două sisteme: întărirea legăturilor de prietenie între Uniunea Sovietică şi statele amintite mai sus întăreşte convingerea că aplicarea acestor principii de către toate ţările ar constitui un însemnat pas înainte pe calea întăririi încrederii intre state şi a slăbirii încordării internaţionale. Pentru întreaga omenire ar avea de asemenea o importanţă deosebită rezolvarea problemei interzicerii necondiţionate a armelor atomice şi termo-nucleare, reducerea armamemtelor şi a forţelor armate şi instituirea unui control internaţional eficient asupra Îndeplinirii hotărîrii corespunzătoare în această problemă. Credincioasă politicii sale consecvente de pace, Uniunea Sovietică a depus în cursul anului trecut eforturi serioase în această direcţie pentru a pune capăt cursei împovărăriei înarmărilor, pentru a permite folosirea tuturor resurselor statelor în vederea dezvoltării paşnice şi a ridicării bunăstării oamenilor. Uniunea Sovietică se pronunţă şi in momentul de faţă în favoarea rezolvării urgente a acestei probleme arzătoare, fapt ce iese în evidenţă in cadrul declaraţiilor lui N. A. Bulganin. Dacă pină in prezent nu s-a ajuns la rezolvarea problemei interzicerii armelor atomice şi termo-nucleare, aceasta se datorează lipsei de dorinţă a unor puteri de a accepta interzicerea acestor arme de distrugere în masă. N. A. Bulganin arată că este greşit să se afirme că întrucît atît Estul cit şi Vestul deţin arma cu hidrogen, posibilitatea unui război termo-nuclear se exclude in mod automat. Afirmaţiile in această direcţie nu sunt menite decit să adoarmă vigilenţa popoarelor care se pronunţă pentru înlăturarea pericolului războiului atomic. Popoarele lumii, conştiente de forţa lor, în lupta pentru pace, sint hotărîte să depună noi eforturi pentru ca în cursul anului 1956 să se obţină o destindere continuă In situaţia internaţională. Pentru aceasta, există puternice premize. In răspunsurile lui N. A. Bulganin la întrebările directorului ziarului iugoslav „Nedelne Informativne Novine" se subliniază faptul că: „întărirea continuă a prieteniei frăţeşti şi colaborării intre Uniunea Sovietică, Republica Populară Chinezi, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia şi celelalte ţări care au păşit pe calea dezvoltării socialiste, precum şi lărgirea legăturilor şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre U.R.S.S., India, Birmania, Afganistan şi alte state, constituie un factor puternic al micşorării continue a Încordării internaţionale şi dezvoltării colaborării internaţionale“. Anul 1958 poate fi martorul unor noi succese în lupta pentru încetarea „războiului rece“, pentru micşorarea încordării internaţionale, pentru stabilirea încrederii între state, dacă guvernele tuturor statelor şi în primul rînd guvernele marilor puteri vor acţiona în această direcţie. Există posibilităţi pentru dezvoltarea şi întărirea înţelegerii prieteneşti dintre S.U.A. şi U.R.S.S., bineînţeles, dacă conducătorii americani vor dori să stringă mina pe care Uniunea Sovietică le-o întinde. Poporul român, care munceşte cu abnegaţie pentru înflorirea continuă a patriei sale, pentru construirea socialismului, salută din toată inima declaraţiile făcute cu prilejul Anului Nou de N. A. Bulganin. Oamenii muncii din patria noastră, exprimindu-şi hotărîrea de a nu permite nimănui să se amestece în treburile sale interne, îşi îndreaptă acum toate forţele pentru a obţine noi realizări, noi victorii în cadrul celui de al doilea plan cincinal, dînd viaţă hotărîrilor celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, care-i călăuzeşte cu înţelepciune paşii. Alături de marea sa prietenă şi aliată, Uniunea Sovietică, şi de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă care, începind de anul trecut face parte din O.N.U., va continua să ducă o politică externă conformă intereselor măreţei cauze a menţinerii şi consolidării păcii. In anii noului cincinal va creşte considerabil producţia bunurilor de larg consum. Se vor realiza o lărgire şi o îmbunătăţire a sortimentelor de ţesături, a sortimentelor de mărfuri pentru copii, a încălţămintei; se va mări producţia articolelor de menaj prin modernizarea proceselor tehnologice şi mărirea numărului de maşini, ceea ce va duce în anul 1960 la ridicarea nivelului producţiei industriei uşoare şi alimentare în proporţie de aproximativ 50% faţă de anul 1955. Oameni ai muncii din industria producătoare de bunuri de larg consum! Păşind în anul 1956, luptaţi cu toată puterea şi priceperea pentru sporirea producţiei bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru reducerea preţului de cost. Să dăm populaţiei cît mai multe, mai bune şi mai ieftine mărfuri ! PROLETAR DIN TOATE ȚĂRILE. UttITI-VA ! Anul III - Nr. 547 Marti 3 ianuarie 1956 4 pagini 20 bani Hidrocentrala Sadu V a intrat în funcţiune Hidrocentrala Sadu V, cea de a doua mare hidrocentrală construită în anii primului cincinal, rod al muncii entuziaste a muncitorilor din cadrul trusturilor 4 construcţii şi „Electromontaj”, a intrat in funcţiune. Sîmbătă, în ajunul noului an 1956, muncitorii acestei noi unităţi energetice au îndreptat pe noul drum — galeria principală de aducţiune şi conducta forţată — apele învolburate ale rîului Sadu. La ora 22 hidrocentrala Sadu V a început să producă energie electrică cu întreaga sa capacitate. (Agerpres) Aspect din secția 110 kw. Expoziţia „Dezvoltarea învăţământului în R. P. Ungară“ Sîmbătă dimineaţa a avut loc la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Capitală,deschiderea expoziţiei „Dezvoltarea învăţământului în R. P. Ungară“, organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea şi Ministerul Invăţământului. Au participat acad. Ilie Murgulescu, ministrul învăţămintului, Mihail Rodorşianu, preşedintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, cadre de conducere din Ministerul învăţămintului, cadre didactice. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tov. Florica Mezincescu, locţiitor al ministrului învăţămintului. A vorbit apoi tov. Fuziaslend, director general în Ministerul Invăţămîntului din R. P. Ungară, venit la Bucureşti cu acest prilej. Expoziţia înfăţişează realizările din ultimii zece ani în domeniul învăţămîntului de toate gradele din R. P. Ungară. „Anul muzical Mozart“ Cu prilejul celei de a 200-a aniversări a nașterii marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart, in întreaga lume se va sărbători In anul 1956 „Anul muzical Mozart“. La stafiile noastre de radio, emisiunile consacrate lui Mozart vor ocupa un loc însemnat. Astfel în întreaga lună ianuarie in ciclul „Compozitorii şi operele lor“, vor avea loc emisiuni consacrate perioadelor celor mai semnificative din viaţa şi creaţia lui Mozart. Emisiunile din ciclul „Lucrări de Mozart" vor fi audiate de două ori pe lună. Lucrările vor fi interpretate de mari dirijori şi solişti ca: Arturo Toscanini, Bruno Walter, Thomas Beecham, Constantin Silvestri, apoi Edwin Fischer, Walter Gieseking şi George Enescu, Yehudi Menuhim şi Zara Doluhanova şi alţii. Săptâmînal, miercuri, orele 19:30 pe programul II, se vor transmite operele „Don Juan“, „Flautul fermecat", „Nunta lui Figaro“, „Cosi fan tulti" și „Directorul de scenă“. MESAJUL DE ANUL NOU rostit la radio de tovarăşul dr. PETRU GROZA, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. In noaptea de 31 decembrie, tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R.,a rostit la staţiile noastre de radio mesajul de Anul Nou: Dragi prieteni şi tovarăşi. ■ In’ anul care s-a sfîrşit poporul nostru a încheiat încă un bilanţ rodnic, oglindind înfăptuiri de cea mai mare însemnătate în toate sectoarele de activitate. Au muncit cu dragoste şi elan lucrătorii şi tehnicienii din uzinele şi fabricile în care ei se simt cu adevărat stăpîni, au trudit cu sîrg şi hărnicie ţăranii pe ogoarele care au rodit anul acesta mai mult decît în oricare alt an. Au muncit intens în laboratoare şi institutele de cercetări oamenii de ştiinţă care pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba intereselor poporului. Nu s-au odihnit nici creatori din toate ramurile artelor care au proslăvit în opere de seamă viaţa cea nouă pe care şi-o făureşte poporul liber şi stăpân pe soarta sa. Anul care a trecut a adus oamenilor muncii numeroase satisfacţii şi bucurii, prilejuite de succesele în realizarea sarcinilor puse de primul plan cincinal înainte de termen. In ultimele zile ale anului acesta atenţia întregului nostru popor a fost îndreptată spre lucrările celui de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român care a adoptat hotărîri de o deosebită însemnătate, de importanţă istorică pentru mersul nostru înainte pe calea construirii societăţii socialiste. Acest Congres a deschis în faţa poporului român perspectivele măreţe ale celui de al doilea cincinal în cursul căruia oamenii muncii, îndrumaţi de Partidul Muncitoresc Român, vor cuceri noi izbînzi în lupta pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru înflorirea propriei lor bunăstări. Ferm decis să-şi consacre toate forţele înfloririi scumpei sale patrii, poporul nostru iubitor de pace şi dornic de a trăi în bună înţelegere cu toate popoarele va continua să sprijine cu tărie politica de pace consecventă a guvernului ţării. Acum cînd din iniţiativa şi cu sprijinul Uniunii Sovietice, al celor 51 de ţări care au votat pentru admiterea Romîniei în O.N.U., ne-am luat locul care ni s-a cuvenit, Republica Populară Romînă se simte datoare a-şi afirma cu şi mai puternică hotărîre voinţa de a contribui activ, alături de toate ţările lagărului păcii şi socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică şi marea Chină Populară, la lupta tuturor popoarelor iubitoare de pace pentru triumful spiritului Genevei, pentru statornicirea unei păci trainice în lumea întreagă. Republica noastră populară nu a avut niciodată atlţia prieteni sinceri şi de nădejde cum are astăzi. Poporul nostru este mîndru de realizările noastre paşnice, de libertăţile şi cuceririle sale revoluţionare şi respinge cu indignare orice încercări ale cercurilor agre- sive imperialiste care caută să se amestece în treburile noastre interne. Dragi prieteni şi tovarăşi, Păşind pragul noului an, al unui nou an de muncă paşnică menită să întărească şi mai mult scumpa noastră patrie şi să aducă un nou spor de belşug în casele noastre, sîntem hotărîţi să nu ne precupeţim eforturile pentru atingerea luminosului ţel care ne stă înainte. In alianţă frăţească, trainică, muncitorii, ţăranii muncitori şi intelectualii legaţi de popor, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului care conduc poporul cu înţelepciune şi cu mină sigură, privim cu toată încrederea viitorul ce ni-1 făurim. In clipa în care intrăm în anul cel nou mă adresez întregului nostru popor cu tradiţionala urare „La mulţi ani !“. Realizarea celui de al 2-lea cincinal sarcină principală Contribuim la dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii In anul care a trecut noi am dobindit in medie la hectar 2.500 kg. griu, 3.500 kg. porumb boabe, 2.300 kg. mazăre, 2.000 kg. floarea soarelui şi mari producţii la toate celelalte culturi. Este drept că in ceea ce priveşte cultivarea pămîntului am folosit metode avansate şi ne-am străduit să respectăm regulile agrotehnice. De pildă, peste 70 la sută din suprafaţa planificată pentru porumb şi floarea soarelui am insăminţat-o după metoda d in cuiburi aşezate în patrat. Săminţa am selecţionat-o, iar prăşitul l-am făcut ori de cite ori a fost nevoie. Noi colectiviştii am studiat cu însufleţire documentele celui de al doilea Congres al partidului şi cu toţii dorim o viaţă cit mai îmbelşugată. Pe drumul călăuzit de partid vom merge înainte pentru a dobîndi producţii tot mai mari la hectar ca pină în anul 1960 să contribuim la obţinerea de cel puţin 15 milioane tone cereale, aşa cum se spune în documentele Congresului. In acest scop am şi început lucrările pregătitoare pentru muncile agricole de primăvară. In atelierele colectivei s-au revizuit şi reparat pină acum 80 căruţe, 100 pluguri, 41 grape, II semănători şi alte unelte agricole. Nu departe de sectorul zootehnic am înfiinţat două platforme unde stringem tot gunoiul de grajd ca în primăvară, bine putrezit, să-l băgăm sub brazda plugului. Acum, noi lucrăm la selecţionatul seminţelorşi la confecţionarea a 7 marcatoare. In primăvară suntem hotărîţi ca întreaga suprafaţă planificată pentru porumb şi floarea soarelui s-o însăminţăm in cuiburi aşezate în patrat. Avem un teren mlăştinos cu o suprafaţă de aproape 12 ha. Sîntem hotărîţi să-l indiguim pe anul 1956 şi să-l cultivăm cu orez. Vom depune toate eforturile pentru a obţine producţii tot mai mari la hectar, pentru ca in cel de-al doilea plan cincinal colectiva noastră să se dezvolte tot mai mult şi să contribuie cu succes la realizarea sarcinii ce revine agriculturii socialiste de a da in 1960 60—70% din producţia totală agricolă-marfă. NICOLAE ANDREI preşedintele gospodăriei agricole colective „Maxim Gorki“, comuna Gheorghe Lazăr, raionul Slobozia Vom spori producţia de cereale şi producţia animală Directivele Congresului al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român, cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956—1960, pun în faţa oamenilor muncii din industrie şi agricultură sarcini de o însemnătate deosebită. In gospodăria agricolă de stat Dîlga aceste sarcini au devenit cunoscute încă din timpul lucrărilor Congresului partidului, lucrări ce au fost urmărite cu viu interes de întreaga masă de muncitori. După cum se arată în Directivele Congresului al II-lea al partidului, gospodăriile de stat vor trebui să devină mari producătoare de cereale marfă, animale şi produse animale. Pentru anul 1956 şi anii următori, gospodăria de stat Dîlga are toate condiţiile pentru ca în ceea ce priveşte producţia de cereale şi producţia animală să înfăptuiască sarcinile sporite ce-i revin Ţinînd seama de Directivele Congresului partidului şi bazaţi pe experienţa anilor trecuţi, noi ne-am propus să luăm de pe acum toate măsurile necesare sporirii producţiei de cereale marfă, animale şi produse animale. Prin aplicarea pe scară largă a metodelor avansate şi prin eforturile fiecăruia, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la G.A.S. Dîlga se angajează să depăşească planul de producţie pentru anul agricol 1956 după cum urmează : la cereale marfă (principalele culturi, grîu, porumb, etc.), cu 1142.500 kg.; la finuri cu 1.400.000 kg.; la animale cu sporirea numărului de purcei şi viţei cu 500 capete peste prevederile planului; la produse animale cu 1.100 hl. lapte de vacă şi oaie şi 130000 buc. ouă. In anul acesta gospodăria noastră are de recoltat o suprafaţă de peste 5.000 ha, cultivate cu păioase. Utilizez cu pricepere şi la maximum capacitatea de lucru a combinelor, tractoarelor, secerătorilor şi celorlalte maşini de recoltat vom efectua recoltatul în 20 zile pentru a cîştiga astfel un cît mai mare scor de pro- ducţie la hectar. Mecanizarea complexă a culturii, păioaselor, porumbului şi a furajelor de suprafeţele mecanizabile va fi de asemenea în centrul preocupărilor noastre, aşa încît să se asigure creşterea productivităţii muncii. Numai în anul acesta gospodăria de stat Dîlga va extinde mecanizarea lucrărilor agricole în proporţie de 90 la sută, urmînd ca în anii viitori să executăm întregul proces de producţie agricolă în mod mecanizat Mecanizarea procesului de producţie în viticultură, pomicultură şi fermele de creştere a animalelor se va extinde chiar din momentul de faţă. Peste puţin timp la ferma de vaci de la secţia Dîlga va intra în funcţie linia de decovil ce porneşte de la gară şi pînă la grajduri, astfel că transportarea furajelor şi hrănirea vitelor se vor face repede şi în condiţiile cele mai bune. Pornind cu forţe noi în lupta pentru dezvoltarea agriculturii, pentru ridicarea neîncetată a producţiei agricole la hectar, colectivul de muncă al G.A.S.Dîlga este hotărit să traducă în viaţă sarcinile ce-i revin din Directivele Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român. Ing. VASILE DRĂGUŞANU director G.A-S. Dîlga G.4.S. Dilga este înzestrată cu un puternic sector zootehnic. In clişeu, o parte din numeroasele grajduri, modern utilate, unde se aplică cu succes metode avansate în creşterea şi hrănirea animatelor. PRIMA ȘARJĂ au început să sosească muncitorii la sărbătorirea revelionului. Peste atelierele uzinelor „23 August" domneşte o linişte solemnă, caracteristică clipelor festive. Oamenii se îndreaptă spre locul de petrecere bine dispuşi, plini de voie bună... La turnătorie, în hala mare a cuptoarelor Siemens-Martin, muncitorii din schimbul III sunt şi în această seară la datorie. Este un fapt obişnuit dar în acelaşi timp plin de semnificaţie. Muncitorii dinschimbul III vor da in această noapte. In primele ore ale anului 1956, prima şarjă de oţel din cadrul celui de al ll-lea plan cincinal al patriei noastre. Echipele de oţelari de la cele două cuptoare Siemens-Martin au hotărit ca primele şarje de oţel pe care le dau în primele ore ale anului 1956, să le elaboreze într-un timp foarte scurt. — Tovarăşi, — le-a spus celorlalţi oţelari şeful de schimb Radu Marin, — trebuie să începem Anul Nou şi cel de al doilea plan cincinal cu o primă victorie ,■ o şarjă de calitate superioară elaborată în cel mai scurt timp. Muncitorii din schimbul III au înţeles chemarea şi au pornit la încărcarea cuptoarelor cu maximum de repeziciune. Oţelarii Petre Eche, Alexe Ţărmuri, supravegheau cu atenţie încărcarea cuptoarelor, temperatura lor. Duduitul cuptoarelor se făcea auzit dincolo de zidul halei de turnătorie şi trecind pe aproape. Iţi atrăgea atenţia că nici, la turnătorie, in aceste ultime minute ale anului 1955, se munceşte cu multă însufleţire. Mai sunt citeva minute pină la venirea noului an. Muncitorii grăbesc ultimele încărcături ale cuptorului. Este ora 24. Hotarul dintre vechiul an şi anul nou. A sosit noul an 1956, începuturile celui de al doilea plan cincinal... Uraaul Trăiască noul cincinal ! Muncitorii se felicită, îşi string puternic miinile, bucuroşi şi-şi urează unii celorlalţi succese în noul cincinal care începe din acest minut. Primele minute ale anului 1956 îi găsesc la datorie pe oţelarii de la uzinele „23 August", în faţa primei şarje. Cuptoarele sunt supravegheate mai departe, cu atenţie, iar masa de metal incandescent se zbate în vilvătaiele de foc. Cuptorul mai trebuie încă alimentat. Cuptorului încă ii mai trebuie hrană. Peste citeva ore se va turna prima şarjă a cincinalului. Prima şarjă din zecile de mii de tone de oţel prevăzute de Directivele celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, cu privire la cel de al II-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1956— 1960. In sala cantinei, muncitorii uzinei care sărbătoresc venirea anului nou, ciocnesc paharele cu vin in cinstea succeselor obţinute in primul nostru plan cincinal, ciocnesc paharele cu vin pentru muncitorii de la turnătorie care în aceste ore ale noului an stau de veghe în faţa cuptoarelor, implinindu-şi sarcinile cu toată conştiinciozitatea. Ciocnesc paharele muncitorii de la uzinele ,,23 August“ pentru marele program de luptă şi de muncă din cel de al II-lea plan cincinal al patriei noastre. In viaţa noastră de fiecare zi sunt bucurii care-ţi dau o mare satisfacţie sufletească. Oţelarii din schimbul III de la turnătoria uzinelor „23 August“ au fost încercaţi de această mare bucurie, este bucuria muncii, a primelor rezultate obţinute în cadrul celui de al doilea plan cincinal. Pentru Maria Radu, Petre Eche, Alexe Ţărmuri, Jean Ghiţă, Marin Şarpe şi ceilalţi muncitori din schimbul III, a fost o mare bucurie prima victorie în muncă in noul an. In noapte, cînd petrecerea era în toi, muncitorilor uzinelor le-a sosit o veste mare de la turnătorie: acolo, din para focului s-a zămislit fapta: cea dinţii şarjă în cadrul celui de al doilea plan cincinal. Şarja a fost de bună calitate şi elaborată în timpul cel mai scurt. Cea dinţii şarjă ! Cea dinţii bucurie ! Şi oamenii au ridicat paharele... Urât... Trăiască şarjele de bună calitate ! Trăiască cincinalul ! PETRE CRISTEA ★ Se pregăteşte prima şarjă pe 1956. (Foto MIRCEA LASTNIC)