Steagul Roşu, iunie 1956 (Anul 3, nr. 675-700)

1956-06-10 / nr. 683

O zi prin raionul Alexandria Aproape de Alexandria, in marginea unui laic bogat de griu, am făcut cu­noştinţă zilele trecute cu un grup de muncitori. Eram pe terenul gospodă­riei de stat Vităneşti. Adierea viatu­lui, undulp întinderea nesfirşită de griu, mingiia feţele muncitorilor din brigada lui Ion Ulmeanu. El a ţinut să evidenţieze pe fruntaşii la plivit: Ilie Trăistaru, Anghelina Vlaicu, Au­rica Furtună, Nicolae Negriţă şi alţii­­Din cuvintele entuziaste ale acestui brigadier am mai desprins că aci, la Vităneşti, obţinerea unei producţii sporite se găseşte pe primul plan, in atenţia fiecărui muncitor, pentru că a intrat in obiceiul tuturor celor de la Vităneşti cu fiecare brigadă , să lupte cu forţe înzecite pentru realiza­rea de recolte mari, pe suprafeţele de teren ce-i sunt repartizate. Şi apoi, întrecerea socialistă vor să o ciştige cu orice preţ, cei din brigada lui Ul­meanu. (Clişeul 1). La fel ca şi muncitorii din gospo­dăriile de stat, S.M.T.-iştii au un cu­­vint ce atirnă greu in balanţa asigu­rării succesului deplin­ al campaniei de vară. La S.M.T. Brinceni, de exem­plu, unde ne-am oprit după citeva ceasuri de la prima noastră intilnire cu cei ce muncesc pe ogoare. In ra­ionul Alexandria, pregătirile acestea cunoşteau un stadiu avansat. (Cli­­şeu 1­2). Mecanizatorii de aci reuşi­seră să repare 22 de batoze, 16 se­­cerători-legători, să revizuiască 65 de tractoare şi să pună in stare de func­ţiune un important număr de alte maşini agricole. In citeva zile, repa­raţiile şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agricole vor putea fi ter­minate complet la S.M.T. Brinceni. Drumul nostru prin raionul Ale­xandria a trecut fireşte şi prin ora­şul Alexandria Iată de aici o vedere de pe aleile frumosului parc. (Clişeul 3). Seara, sala cinematografului „Vasile Roaita", a cărei faţadă se zăreşte in fotogra­fie, găzdueşte un numeros public Dar ca­aton­a noastră prin raionul Alexandria încă nu a luat sfirşit, căci am fost invitaţi acasă la Ilie Zanea, membru al gospodăriei colective „7 Noiembrie" din co■ munci Fur­căleşti. In casa nouă, pe care şi-a construit-o de cind e in colectivă, (clişeul 4) Ilie Zanea ne-a po­vestit ca in anul trecut, pentru zilele de muncă efec­­tuate şi care se ridică la 624, a primit nu mai puţin de 5.320 kg. cereale, în afară de alte produse şi bani. De fapt traiul lui Ilie Zanea exprimă cu putere rezultatele muncii rodnice a colectiviştilor din raionul Alexandria. Aspecte despre activitatea multilaterală ce se desfă­şoară acum in cupn­n­sul raionului Alexandria, am intilnit şi pe drumul de înapoiere. Pe şoseaua Alexandria, — Tr. Măgurele, compresoare, cazane cu smoală, minuite de numeroşi muncitori, erau mobilizate la executarea asfal­tăm. (Clişeul 5).­­ In curînd, această şosea va deveni o arteră principală de legătură cu oraşul Tr. Măgurele, avind un terasament solid pe care vor circula cu mai multă uşurinţă, auto­camioanele gospodăriilor colective şi carele ţăranilor, mun­citori. Este un aspect al prefacerilor continue ce se în­registrează an de an, în regiunea noastră. Text: N. BUICA Foto: S. ADRIAN Ultimele ştiri sportive 9 La poligonul Tunari au continuat sîmbătă campionatele de tir ale oraşu­lui Bucureşti. Un rezultat de valoare mondială a realizat maestrul sportului H. Herşcovici (Dinamo) care a obţinut în proba de armă liberă calibru redus 3 x 40 focuri 117* puncte. Această per­formanţă este superioară recordului mondial — 1176 puncte, deţinut de da­nezul Jensen. Rezultatul înregistrat de Herşcovici constituie în acelaşi timp un nou record al ţării noastre (vechiul record era de 1168 puncte). • Marele concurs internaţional de atletism în memoria celebrului atlet polonez „J. Kusocinski“ a început sâm­bătă pe stadionul „Cea de a 10-a ani­versare** din Varşovia. Atleţii rom­âni au concurat cu succes, ciştigind două probe din cele 4 la care au luat parte în prima zi. In ascensiu­ne de formă, Ion Opriş s-a clasat pri­mul în cursa de 110 m. garduri cu timpul de 14”5/10. Locul doi a fost ocu­pat de campionul francez Cohen cu 15”. In proba de înălțime femei Iolanda Balaș a cîștigat cu o mare superiorita­te ,trecînd ștacheta ridicată la 1,67 m. Alte rezultate: 100 m. plat bărbați: Bzmidt (R. P. Polonă) io”810; 2—3 Li­senko (Franţa) şi I. Wiesenmayer (R.P.R.) (in acelaşi timp cu învingăto­rul); 20 km. marş: Dolezal (R. Ceho­slovacă). Mărşăluitorii români Barbu şi Baboie, s-au clasat pe locurile 3 şi 4 • Sîmbătă la Lisabona, echipa repre­zentativă de fotbal a R.P. Ungare a sus­ţinut al cincilea meci internaţional din acest an, întîlnind echipa Portugaliei. Meciul s-a terminat nedecis: 2—2, după ce la pauză gazdele conduceau cu 1—0. • Campionatul european feminin de baschet a intrat în faza finală. Echipa ţării noastre care participă la compe­tiţia pentru locurile 9—16 a obținut a 4-a victorie consecutivă învingînd in meciul disputat sîmbătă reprezentativa Olandei cu 61—49 (30—14). PROLETARI DIN TOATE URILE, VNITI-VA1 Anul III—Nr. 683 Duminică 10 iunie 1956 4 pagini 20 bani 66.000 de colectivişti şi întovărăşiţi — 66.000 agitatori I­n perioada care a tre­cut de la Congresul partidului s-au petrecut în numeroase sate ale re­giunii schimbări importante. Urmînd îndemnul partidului, un însemnat număr de ţărani mun­citori au trecut de la vechiul fel de a munci, la munca în comun, formînd noi întovărăşiri agricole şi gospodării colective, sau inscriindu-se în cele vechi, unde alături cu colectiviştii şi intovărăşiţii mai „bătrîni“ au pornit chiar din această primă­vară lupta pentru o viaţă îm­belşugată. Să luăm de pildă raionul Urziceni. Aici, pînă în ultimul timp, s-au constituit 31 de întovărăşiri agricole şi gos­podării colective. In acestea, ca şi în unităţile socialiste agri­cole mai vechi, au intrat a­­proape 4000 de familii de ţă­rani muncitori cu o suprafaţă de peste 10.000 ha., ce repre­zintă 13 la sută din întreaga suprafaţă arabilă a raionului. Rezultate bune s-au obţinut şi­­în raioanele Slobozia, Olteniţa şi altele. Sate întregi de ţărani muncitori au intrat în gospodă­riile colective şi întovărăşirile agricole. In raionul Roşiori s-au constituit două noi gospodării colective. De la 1 ianuarie a. c. şi pînă în prezent, s-au constituit în întreaga regiune 12 gospodării colective şi 518 întovărăşiri a­­gricole. In acestea, ca şi în uni­tăţile agricole socialiste mai vechi s-au înscris peste 28.000 familii de ţărani muncitori cu 57.166 ha. In prezent în regiu­nea Bucureşti sunt 203 gospo­dării colective şi 1021 întovă­răşiri agricole ce cuprind 66.402 familii de ţărani muncitori cu 176.661 ha. Sunt rezultate care oglindesc munca dusă de organizaţiile de partid în lumina sarcinilor tra­sate de cel de al ll-lea Congres al partidului. Rezultatele arată posibilităţile existente în regiu­ne pentru ca la sfîrşitul anului 1960 să existe în sectorul socia­list al agriculturii din regiunea Bucureşti aproximativ un mi­lion de hectare. Un viu interes a stîrnit publica­rea în ziarul nostru a scrisorii colectiviştilor din Bucu, raio­nul Slobozia, intitulată „Vă chemăm alături de noi“. De la publicarea ei în ziar, scrisoa­rea prin care colectiviştii din Bucu se adresau unor ţărani rituncitori cu gospodării indivi­duale, din comuna lor, chemîn­­du-i alături de ei în lupta pen­tru făurirea unei vieţi îmbelşu­gate pe drumul arătat de par­tid, a devenit cunoscută ma­selor de mii şi mii de ţărani muncitori. Urmînd exemplul celor din Bucu­şi sub îndruma­rea organizaţiilor de bază, mii de colectivişti şi întovărăşiţi din regiunea noastră s-au adre­sat vecinilor lor “ ţărani mun­citori cu gospodării individuale, chemîndu-i să vină alături de ei, să învingă şovăiala ce-i ţine în foc şi să pornească pe drumul vieţii noi. Antrenarea colectiviştilor şi întovărăşiţilor în munca politică de masă pen­tru transformarea socialistă a agriculturii a devenit una din metodele de muncă ale organi­zaţiilor de bază, însufleţiţi de sarcinile trasa­te de cel de al doilea Congres al partidului, mii de ţărani co­lectivişti şi întovărăşiţi au de­venit în această perioadă agi­tatori înflăcăraţi în lupta pen­tru transformarea socialistă a agriculturii. Chemarea fierbin­te adresată de aceştia, prin co­loanele ziarului nostru ca şi prin viu grai, a găsit un ecou adînc în inimile ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale. „Vă chemăm alături de noi pentru că sîntem siguri că munca în colectiv ar însemna şi pentru voi o viaţă plină de bucurii... Vă chemăm alături de noi pentru că avînd printre noi pe Virgil Stoicescu, Dinu Ma­rin şi alţii ca voi, colectiva noastră ar fi mai puternică, munca noastră ar fi mai spor­nică“. Acestea au fost cuvin­tele cu care colectiviştii din Bucu s-au adresat consătenilor lor. Asemenea cuvinte au fost adresate de mii de colectivişti şi întovărăşiţi către ţăranii muncitori din Şoldanu şi Băr­­căneşti, din Perieţi şi din Cioa­ra şi alte zeci de sate ale re­giunii. Peste tot, chemarea cal­dă a răscolit sufletele oameni­lor, le-a dat ghes să pornească pe drumul vieţii noi. Virgil Stoicescu, Dinu Marin şi alţii din Bucu, şi-au învins îndoia­la, venind alături de vechii co­lectivişti; la Mînăstirea a luat fiinţă o nouă gospodărie colec­tivă; în satul Bora toţi ţăranii muncitori au intrat în întovă­răşire. Se pot da zeci şi zeci de exemple care arată că — ală­turi de alte metode ale muncii politice de masă — chemarea s-a răspîndit în toate col­ţurile regiunii, constituind un îndemn pentru mii şi mii de ţă­rani muncitori cu gospodării individuale. Trebuie spus că numeroase organizaţii de partid din regiu­ne şi-au îmbogăţit în acest timp metodele muncii politice de masă. Printre acestea, un loc de seamă l-a avut antrenarea colectiviştilor şi întovărăşiţilor in munca de agitaţie. Agitatori ca Dumitru Mihală şi Constan­tin Sîrbu din Şoldanu, care au stat de vorbă cu ţăranii munci­tori individuali Nicolae Vasile, Ion Guţă, Alexandru Zaharia şi i-au invitat la casele lor pen­tru a se convinge personal de belşugul pe care-l aduc gospo­dăria colectivă şi întovărăşirea agricolă, au avut mare putere de convingere. In raioanele care au obţinut rezultate bune în transformarea socialistă a a­­griculturii, o contribuţie însem­nată a adus antrenarea în mun­ca politică de masă a sute şi sute de colectivişti şi întovără­şiţi, faptul că s-au confecţio­nat panouri sugestive care a­­rată veniturile colectiviştilor şi întovărăşiţilor în comparaţie cu cele ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, că s-au organizat vizite ale acestora (Continuare in pag. 3-a) Plecarea tov. Liuba Chişinevschi la Budapesta • Sîmbătă dimineaţa tov. Liu­ba Chi­şinevschi, secretar al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, a părăsit Capita­la îndreptîndu-se spre Budapesta, unde va lua parte la lucrările Comitetului de pregătire a Conferinţei internaţio­nale a femeilor muncitoare. Tov. Liuba Chişinevschi va particip I­pa apoi la lucrările Conferinţei, în ca­litate de conducător al delegaţiei fe­meilor muncitoare din ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, tov. Liuba Chişinevschi a fost salu­tată de tov. Stelian Moraru, vicepre­şedinte al C.C.S., de membri ai Prezi­diului C.C.S. şi activişti ai sindicate­lor. Spectacolul artiştilor Teatrului „L’Atelier" • In cadrul turneului pe care îl în­treprind în ţara noastră, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, artiştii Tea­trului „L’Atelier“ din Paris au dat sîm­bătă seara cel de al treilea spectacol­­ în Capitală. Ei au prezentat pe scena Teatrului C.C.S. comedia „Intîlnirea din Senlis“ a dramaturgului francez contemporan Jean Anouilh. Concert cu concursul pianistului maghiar István Antal • Sîmbătă seara a avut loc in sala Ateneului R.P.R. un concert dat de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit, dirijat de Constantin Bugeanu. Și-a dat concursul pianistul maghiar István Antal, artist emerit al R.P. Un­gare, laureat al Premiului Liszt. Concertul, care s-a bucurat de suc­ces, va fi repetat duminică dimi­neaţa. (Agerpres) Ninge în Austria VIENA 9 (Agerpres). — În dimineaţa zilei de 9 iunie —­­re­latează agenţia France Presse 1— au fost înregistrate ninsori abundente în regiunea Tirolul­ui, iar în restul Austriei au căzut ploi torenţiale. Corespondentul agenţiei France Presse relatează că în cîteva ceasuri, temperatura a scăzut simţitor, iar regiunea Innsbruck a căpătat un as­pect de iarnă. Zăpada, care în unele locuri a atins o grosime de 10 centi­metri, a provocat pagube însemnate mai ales pentru plantaţii şi cu turi. In întreaga regiune, circulaţia fero­viară a fost dezorganizată, trenuri­le suferind întîrzieri de mai multe ceasuri. File din carnetul unei tinere brigăzi Petrişor Stoica a organizat bri­gada nu fără oarecari emoţii. Şi a­­ceasta, fiindcă colegii săi de muncă erau elevi ce nu absolvit­ră încă cursu­rile şcolii profesionale metaurgice unde învăţau. Acesta a fost, să zi­cem aşa, primul său motiv. Al doilea, băieţii se mai luptau cu tainele în­deletnicirii de strungar, pe care do­reau s-o studieze cu răbdare şi prin­­tr-o învăţătură sistematică dar şi consecventă. Şi prietenilor lui Petri­­şor nu le-a fost deloc uşor să accep­te crearea brigăzii însă... au vrut s-o facă. Şi au închegat-o... Proas­pătă şi cea mai tînără dintre cele­lalte care acumulaseră deja experien­ţă în producţie, brigada lui Petrişor Stoica s-a încadrat totuşi în ritmul de muncă al sectorului d­e strungări­e. Actii de naştere ai brigăzii de strun­gari condusă de Petrişor Stoica purta data de 25 mai. Dar tot atunci, la 25 mai, s-a născut primul şi deci cel mai tinăr angajament al brigăzii: „Nici un tinăr sub normal“ Şi bri­gadierii aceştia atât de tineri, care n-au părăsit încă băncile şcolii, au început să dea bătălia pentru înde­plinirea celui dinţii, dar celui mai important angajament al lor. Strungarul Virgil Petrescu se ocu­pa îndeaproape de îndrumarea şi în acelaşi timp de calificarea fiecărui membru al brigăzii. De fiecare dată cînd se analiza planul zilnic de pro­ducţie al brigăzii, Virgil Petrescu se consulta cu Petrişor Stoica. Nu au fost puţine zilele cinci după orele de producţie, Virgil Petrescu citea in faţa brigăzii din manualul „Calculele strungarului" sau din alte broşuri privind arta strunjitului metalelor sau tehnica securităţii muncii. In astfel de împrejurări, stătea de vorbă cu fiecare brigadier căruia îi făcea re­comandări utile, folositoare întregii brigăzi. Ceea ce însă avea o deose­bită semnificaţie în activitatea fie­cărui tinăr strungar, era minunata împletire care se realiza între în­văţătura teoretică şi cea practică. Schiţele din caietele acestor elevi pli­ne de cele mai diverse figuri geome­trice, căpătau forme similare in me­tal. Intr-o zi s-a intimplat ca Vasile Rotaru să rebuteze cîteva piese pen­tru ca după cîteva ceasuri şi Sandu Vinicius să fie nevoit să retuşeze un alt reper stricat de el. După amiază brigada a avut o şedinţă de produc­ţie. Atunci, mai mulţi strungari s-au hotărât să-i ajute pe Sandu şi Rota­ru, care începuseră să tragă brigada „la fund". Au trecut citeva zile de la şedinţa aceasta... Ce nemărginită bucurie a simţit Vasile Rotaru când a confec­ţionat primul ax de bronz, fără nici o defecţiune. S-a apropiat de Virgil Petrescu şi i s-a adresat naiv, min­­giind faţeta lucioasă a piesei: „Dra­gă meştere, te-aş ruga ceva... E pri­mul lucru realizat ca lumea de mine. De aceea vin cu rugămintea de a-mi lăsa această piesă mie. Fii sigur că n-am s-o iau acasă. O pun in du­lapul meu din atelier. Insă ar fi pă­cat dragă meştere să nu mi-o laşi. Gindeşte-te... e o amintire atit de frumoasă! Vreau să ajung şi eu un strungar bun, folositor nu numai bri­găzii ci şi fabricii noastre..." . Virgil Petrescu care de fapt nu-i maistru aşa cum i s-a adresat Ro­taru, dar e cel mai bun strungar din fabrica I.C.A.R., a stat o clipă pe gloduri, furat probabil sufleteşte de declaraţia plină de pasiune a lui Rotaru, apoi bătindu-l de citeva ori cu palma pe spate îi zise băiatului: „Bine... Dar vezi ca celelalte piese să fie ca aceasta. Te rog" ... In primele zile de iunie, nu numai Rotaru dar şi Cornel Marcu şi Sandu Vinicius şi Ion Şerban, şi-au înde­plinit norma, lucrind piese nu uşor de confecţionat, realizate la un nivel ridicat, de calitate. Sunt file dintr-un carnet de brigadă care ne spun in cuvinte puţine des­pre o mare şi adevărată pasiune a ti­nerilor din colectivul condus de Pe­trişor Stoica: dragostea pentru muncă şi învăţătură. F. CALIN tinerii membri ai brigăzii primere ind­caţii preţioase din partea strungarului fruntaş Virgil Petrescu. Deschiderea conferinţei regionale U. T. M. Bucureşti Ieri dimineaţă, în aula Facultăţii de ştiinţe jurdice, au început lucrările Conferinţei regionale U.T.M. Bucu­reşti. La conferinţă participă numeroşi de­legaţi şi invitaţi din satele şi oraşele regiunii noastre, activişti ai comitete­lor raionale U.T.M., tineri muncitori fruntaşi în producţie, colectivişti, trac­torişti, învăţători, elevi etc. Luînd cuvîntul în numele prezidiului ales tov. Vlad Cornel şeful secţiei ti­neret muncitoresc a Comitetului Cen­tral U.T.M. a declarat deschisă cea de a doua Conferinţă a organizaţiei regionale U.T.M. Bucureşti. In nume­le participanţilor la conferinţă, vorbi­torul salută prezenţa tovarăşilor veniţi din partea biroului Comitetului regio­nal R.M.R. Bucureşti, a Comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti şi din partea altor instituţii şi organizaţii de masă din Capitală. După alegerea comisiei de validare, a secretariatului Conferinţei şi a co­misiei de redactare a proiectului de hotărîre, se supu­ne la vot următoa­rea ordine de zi a Conferinţei: 1. Darea de seamă asupra activităţii Comitetului regional U.T.M. şi rapor­tul comisiei de revizie. 2. Alegerea noului comitet regional U.T.M., a comisiei regionale de revi­zie şi a delegaţilor pentru cel de al doilea Congres al U.T.M. După aprobarea în unanimitate a or­dinei de zi, ia cuvîntul ,tovarăşul Ma­rin Vasile, prim secretar al Comitetului regional U.T.M. Bucureşti, care expune darea de seamă asupra activităţii Co­mitetului regional U.T.M. Vorbitorul a scos în evidenţă rea­lizările obţinute în intervalul de timp care a trecut de la Conferinţa organi­zaţiei regionale U.T.M. din anul 1954 şi pînă în prezent şi a analizat felul cum au fost îndeplinite sarcinile mul­tilaterale ce revin membrilor Uniunii Tineretului Muncitor din regiunea noa­stră pe calea dobîndirii unei înalte calificări profesionale, pentru însuşi­rea ştiinţei şi culturii în scopul con­struirii socialismului cu pricepere şi devotament. Vorbitorul a arătat printre altele că în urma muncii politice depuse de organizaţiile de bază U.T.M. sub con­ducerea organizaţiilor de partid, de la cel de al II-lea Congres al partidului şi pînă în prezent, au intrat în gospo­dăriile agricole colective şi întovără­şirile agricole peste 10.000 tineri. Apoi se dă cuvîntul tov. Şerban Cristea, preşedintele comisiei de revi­zie, care expune raportul de activitate al Comisiei de revizie a Comitetului regional U.T.M. Bucureşti. Au urmat apoi discuţii la care s-au înscris numeroşi activişti,, delegaţi şi invitaţi la Conferinţă. Lucrările Conferinţei continuă şi în cursul zilei de azi. DESPRE UNELE ASPECTE ALE CALITĂŢII ŞI DESFACERII MOBILEI In industria lemnului, ramura producătoare de mo­bilă s-a dezvoltat mult în ultimul timp, ca o conse­cinţă firească a cererilor din ce în ce mai nume­roase ale populaţiei muncitoare. Pentru ca mobila să poată fi achiziţionată în condiţii cit mai lesnicioase, încă din anul trecut s-a organizat vinzarea în rate. In Capitală desfacerea mobilei se face prin 17 maga­zine specializate, aparţinînd O.C.L. de produse in­dustriale, ca şi printr-un magazin de prezentare cu desfacere al Ministerului Industriei Lemnului. Spre deosebire de trecut, astăzi în marea majoritate a car­tierelor mărginaşe (Cringaşi, Ferentari, 13 Septem­brie, etc.) există magazine speciale pentru vinzarea mobilei. MOBILA DE BUNA CALITATE... O întreprindere care a luat în consideraţie lipsu­rile calitative ce i-au fost arătate de către cumpă­rători este „IPROFIL“-Bucureşti. Aceasta furnizează pieţii două tipuri de camere studio, precum şi mobilă curbată (scaune). Calitatea acestei mobile este bună, fiind lucrată in întregime din panel, iar divanurile tapisate cu stofă de bună calitate şi în culori plăcute. La reclamaţiile primite, conducerea a trimis specia­lişti la faţa locului şi astăzi numărul reclamaţiilor s-a împuţinat mult. O întreprindere furnizoare bună este şi cooperativa „8 Martie“ din Capitală. Fotoliile pat tip „Sovata“, ca şi canapeaua pat tip „Breaza“ livrate de această unitate au fost bine primite de cumpărători, întreprinderea de produse din lemn­ din cadrul in­dustriei locale avea în trecut unele lipsuri în ce pri­veşte calitatea, în special din cauza umidităţii ex­cesive. Conducerea respectivă a ţinut seama de sezi­­sările publicului şi astăzi calitatea s-a îmbunătăţit, ca şi finisajul la exterior. ...ŞI MOBILA CARE LASA MULT DE DORIT In sectorul industriei de mobile mai există însă lipsuri serioase in fabricaţie. Şi nu vom aduce în această direcţie decît cîteva exemple. Să ne oprim, mai întîi, la unele din produsele livrate de cooper­tiva „Lemn şi Mobilă“ din Capitală. In comerţul mobilă există o verigă I.C.R.M. (organ de recepţi pe care conducerea cooperativei arătate o ocoleşte cele mai multe ori, făcînd livrări anarhice, direct beneficiari. Faptul acesta surprinde în mod deoseb deoarece în privinţa mobilei respective există reci­maţii, atit în privinţa umidităţii, cit şi a proas finisări. Cumpărătorii reclamă apariţia de pete albi pe furnir deoarece operaţia de lustruire se face su­perficial. În această privinţă notăm reclamaţia ingi­nerulu­i Dumitru Marchidan din str. Beldiman nr. 1 care, cumpărînd un studio, a constatat nu după mul timp, că lada acestuia s-a albit complet. La fel , muncitoarea Florica Pîrsat, domiciliată în str. Popi Soare nr. 3, care cumpărînd un şifonier tip „Arad* * (Continuare în pag. 3-a) — Nu ştiam că v-aţi cumpărat mobilă nouă produşi de cooperativa „Lemn şi Mobilă“...! Desen de FRED GHENADESCU

Next