Steagul Roşu, iunie 1956 (Anul 3, nr. 675-700)
1956-06-10 / nr. 683
O zi prin raionul Alexandria Aproape de Alexandria, in marginea unui laic bogat de griu, am făcut cunoştinţă zilele trecute cu un grup de muncitori. Eram pe terenul gospodăriei de stat Vităneşti. Adierea viatului, undulp întinderea nesfirşită de griu, mingiia feţele muncitorilor din brigada lui Ion Ulmeanu. El a ţinut să evidenţieze pe fruntaşii la plivit: Ilie Trăistaru, Anghelina Vlaicu, Aurica Furtună, Nicolae Negriţă şi alţiiDin cuvintele entuziaste ale acestui brigadier am mai desprins că aci, la Vităneşti, obţinerea unei producţii sporite se găseşte pe primul plan, in atenţia fiecărui muncitor, pentru că a intrat in obiceiul tuturor celor de la Vităneşti cu fiecare brigadă , să lupte cu forţe înzecite pentru realizarea de recolte mari, pe suprafeţele de teren ce-i sunt repartizate. Şi apoi, întrecerea socialistă vor să o ciştige cu orice preţ, cei din brigada lui Ulmeanu. (Clişeul 1). La fel ca şi muncitorii din gospodăriile de stat, S.M.T.-iştii au un cuvint ce atirnă greu in balanţa asigurării succesului deplin al campaniei de vară. La S.M.T. Brinceni, de exemplu, unde ne-am oprit după citeva ceasuri de la prima noastră intilnire cu cei ce muncesc pe ogoare. In raionul Alexandria, pregătirile acestea cunoşteau un stadiu avansat. (Clişeu 12). Mecanizatorii de aci reuşiseră să repare 22 de batoze, 16 secerători-legători, să revizuiască 65 de tractoare şi să pună in stare de funcţiune un important număr de alte maşini agricole. In citeva zile, reparaţiile şi revizuirea tractoarelor şi maşinilor agricole vor putea fi terminate complet la S.M.T. Brinceni. Drumul nostru prin raionul Alexandria a trecut fireşte şi prin oraşul Alexandria Iată de aici o vedere de pe aleile frumosului parc. (Clişeul 3). Seara, sala cinematografului „Vasile Roaita", a cărei faţadă se zăreşte in fotografie, găzdueşte un numeros public Dar caatona noastră prin raionul Alexandria încă nu a luat sfirşit, căci am fost invitaţi acasă la Ilie Zanea, membru al gospodăriei colective „7 Noiembrie" din co■ munci Furcăleşti. In casa nouă, pe care şi-a construit-o de cind e in colectivă, (clişeul 4) Ilie Zanea ne-a povestit ca in anul trecut, pentru zilele de muncă efectuate şi care se ridică la 624, a primit nu mai puţin de 5.320 kg. cereale, în afară de alte produse şi bani. De fapt traiul lui Ilie Zanea exprimă cu putere rezultatele muncii rodnice a colectiviştilor din raionul Alexandria. Aspecte despre activitatea multilaterală ce se desfăşoară acum in cupnnsul raionului Alexandria, am intilnit şi pe drumul de înapoiere. Pe şoseaua Alexandria, — Tr. Măgurele, compresoare, cazane cu smoală, minuite de numeroşi muncitori, erau mobilizate la executarea asfaltăm. (Clişeul 5). In curînd, această şosea va deveni o arteră principală de legătură cu oraşul Tr. Măgurele, avind un terasament solid pe care vor circula cu mai multă uşurinţă, autocamioanele gospodăriilor colective şi carele ţăranilor, muncitori. Este un aspect al prefacerilor continue ce se înregistrează an de an, în regiunea noastră. Text: N. BUICA Foto: S. ADRIAN Ultimele ştiri sportive 9 La poligonul Tunari au continuat sîmbătă campionatele de tir ale oraşului Bucureşti. Un rezultat de valoare mondială a realizat maestrul sportului H. Herşcovici (Dinamo) care a obţinut în proba de armă liberă calibru redus 3 x 40 focuri 117* puncte. Această performanţă este superioară recordului mondial — 1176 puncte, deţinut de danezul Jensen. Rezultatul înregistrat de Herşcovici constituie în acelaşi timp un nou record al ţării noastre (vechiul record era de 1168 puncte). • Marele concurs internaţional de atletism în memoria celebrului atlet polonez „J. Kusocinski“ a început sâmbătă pe stadionul „Cea de a 10-a aniversare** din Varşovia. Atleţii români au concurat cu succes, ciştigind două probe din cele 4 la care au luat parte în prima zi. In ascensiune de formă, Ion Opriş s-a clasat primul în cursa de 110 m. garduri cu timpul de 14”5/10. Locul doi a fost ocupat de campionul francez Cohen cu 15”. In proba de înălțime femei Iolanda Balaș a cîștigat cu o mare superioritate ,trecînd ștacheta ridicată la 1,67 m. Alte rezultate: 100 m. plat bărbați: Bzmidt (R. P. Polonă) io”810; 2—3 Lisenko (Franţa) şi I. Wiesenmayer (R.P.R.) (in acelaşi timp cu învingătorul); 20 km. marş: Dolezal (R. Cehoslovacă). Mărşăluitorii români Barbu şi Baboie, s-au clasat pe locurile 3 şi 4 • Sîmbătă la Lisabona, echipa reprezentativă de fotbal a R.P. Ungare a susţinut al cincilea meci internaţional din acest an, întîlnind echipa Portugaliei. Meciul s-a terminat nedecis: 2—2, după ce la pauză gazdele conduceau cu 1—0. • Campionatul european feminin de baschet a intrat în faza finală. Echipa ţării noastre care participă la competiţia pentru locurile 9—16 a obținut a 4-a victorie consecutivă învingînd in meciul disputat sîmbătă reprezentativa Olandei cu 61—49 (30—14). PROLETARI DIN TOATE URILE, VNITI-VA1 Anul III—Nr. 683 Duminică 10 iunie 1956 4 pagini 20 bani 66.000 de colectivişti şi întovărăşiţi — 66.000 agitatori In perioada care a trecut de la Congresul partidului s-au petrecut în numeroase sate ale regiunii schimbări importante. Urmînd îndemnul partidului, un însemnat număr de ţărani muncitori au trecut de la vechiul fel de a munci, la munca în comun, formînd noi întovărăşiri agricole şi gospodării colective, sau inscriindu-se în cele vechi, unde alături cu colectiviştii şi intovărăşiţii mai „bătrîni“ au pornit chiar din această primăvară lupta pentru o viaţă îmbelşugată. Să luăm de pildă raionul Urziceni. Aici, pînă în ultimul timp, s-au constituit 31 de întovărăşiri agricole şi gospodării colective. In acestea, ca şi în unităţile socialiste agricole mai vechi, au intrat aproape 4000 de familii de ţărani muncitori cu o suprafaţă de peste 10.000 ha., ce reprezintă 13 la sută din întreaga suprafaţă arabilă a raionului. Rezultate bune s-au obţinut şiîn raioanele Slobozia, Olteniţa şi altele. Sate întregi de ţărani muncitori au intrat în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. In raionul Roşiori s-au constituit două noi gospodării colective. De la 1 ianuarie a. c. şi pînă în prezent, s-au constituit în întreaga regiune 12 gospodării colective şi 518 întovărăşiri agricole. In acestea, ca şi în unităţile agricole socialiste mai vechi s-au înscris peste 28.000 familii de ţărani muncitori cu 57.166 ha. In prezent în regiunea Bucureşti sunt 203 gospodării colective şi 1021 întovărăşiri agricole ce cuprind 66.402 familii de ţărani muncitori cu 176.661 ha. Sunt rezultate care oglindesc munca dusă de organizaţiile de partid în lumina sarcinilor trasate de cel de al ll-lea Congres al partidului. Rezultatele arată posibilităţile existente în regiune pentru ca la sfîrşitul anului 1960 să existe în sectorul socialist al agriculturii din regiunea Bucureşti aproximativ un milion de hectare. Un viu interes a stîrnit publicarea în ziarul nostru a scrisorii colectiviştilor din Bucu, raionul Slobozia, intitulată „Vă chemăm alături de noi“. De la publicarea ei în ziar, scrisoarea prin care colectiviştii din Bucu se adresau unor ţărani rituncitori cu gospodării individuale, din comuna lor, chemîndu-i alături de ei în lupta pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate pe drumul arătat de partid, a devenit cunoscută maselor de mii şi mii de ţărani muncitori. Urmînd exemplul celor din Bucuşi sub îndrumarea organizaţiilor de bază, mii de colectivişti şi întovărăşiţi din regiunea noastră s-au adresat vecinilor lor “ ţărani muncitori cu gospodării individuale, chemîndu-i să vină alături de ei, să învingă şovăiala ce-i ţine în foc şi să pornească pe drumul vieţii noi. Antrenarea colectiviştilor şi întovărăşiţilor în munca politică de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii a devenit una din metodele de muncă ale organizaţiilor de bază, însufleţiţi de sarcinile trasate de cel de al doilea Congres al partidului, mii de ţărani colectivişti şi întovărăşiţi au devenit în această perioadă agitatori înflăcăraţi în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Chemarea fierbinte adresată de aceştia, prin coloanele ziarului nostru ca şi prin viu grai, a găsit un ecou adînc în inimile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. „Vă chemăm alături de noi pentru că sîntem siguri că munca în colectiv ar însemna şi pentru voi o viaţă plină de bucurii... Vă chemăm alături de noi pentru că avînd printre noi pe Virgil Stoicescu, Dinu Marin şi alţii ca voi, colectiva noastră ar fi mai puternică, munca noastră ar fi mai spornică“. Acestea au fost cuvintele cu care colectiviştii din Bucu s-au adresat consătenilor lor. Asemenea cuvinte au fost adresate de mii de colectivişti şi întovărăşiţi către ţăranii muncitori din Şoldanu şi Bărcăneşti, din Perieţi şi din Cioara şi alte zeci de sate ale regiunii. Peste tot, chemarea caldă a răscolit sufletele oamenilor, le-a dat ghes să pornească pe drumul vieţii noi. Virgil Stoicescu, Dinu Marin şi alţii din Bucu, şi-au învins îndoiala, venind alături de vechii colectivişti; la Mînăstirea a luat fiinţă o nouă gospodărie colectivă; în satul Bora toţi ţăranii muncitori au intrat în întovărăşire. Se pot da zeci şi zeci de exemple care arată că — alături de alte metode ale muncii politice de masă — chemarea s-a răspîndit în toate colţurile regiunii, constituind un îndemn pentru mii şi mii de ţărani muncitori cu gospodării individuale. Trebuie spus că numeroase organizaţii de partid din regiune şi-au îmbogăţit în acest timp metodele muncii politice de masă. Printre acestea, un loc de seamă l-a avut antrenarea colectiviştilor şi întovărăşiţilor in munca de agitaţie. Agitatori ca Dumitru Mihală şi Constantin Sîrbu din Şoldanu, care au stat de vorbă cu ţăranii muncitori individuali Nicolae Vasile, Ion Guţă, Alexandru Zaharia şi i-au invitat la casele lor pentru a se convinge personal de belşugul pe care-l aduc gospodăria colectivă şi întovărăşirea agricolă, au avut mare putere de convingere. In raioanele care au obţinut rezultate bune în transformarea socialistă a agriculturii, o contribuţie însemnată a adus antrenarea în munca politică de masă a sute şi sute de colectivişti şi întovărăşiţi, faptul că s-au confecţionat panouri sugestive care arată veniturile colectiviştilor şi întovărăşiţilor în comparaţie cu cele ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, că s-au organizat vizite ale acestora (Continuare in pag. 3-a) Plecarea tov. Liuba Chişinevschi la Budapesta • Sîmbătă dimineaţa tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Budapesta, unde va lua parte la lucrările Comitetului de pregătire a Conferinţei internaţionale a femeilor muncitoare. Tov. Liuba Chişinevschi va particip Ipa apoi la lucrările Conferinţei, în calitate de conducător al delegaţiei femeilor muncitoare din ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, tov. Liuba Chişinevschi a fost salutată de tov. Stelian Moraru, vicepreşedinte al C.C.S., de membri ai Prezidiului C.C.S. şi activişti ai sindicatelor. Spectacolul artiştilor Teatrului „L’Atelier" • In cadrul turneului pe care îl întreprind în ţara noastră, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, artiştii Teatrului „L’Atelier“ din Paris au dat sîmbătă seara cel de al treilea spectacol în Capitală. Ei au prezentat pe scena Teatrului C.C.S. comedia „Intîlnirea din Senlis“ a dramaturgului francez contemporan Jean Anouilh. Concert cu concursul pianistului maghiar István Antal • Sîmbătă seara a avut loc in sala Ateneului R.P.R. un concert dat de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit, dirijat de Constantin Bugeanu. Și-a dat concursul pianistul maghiar István Antal, artist emerit al R.P. Ungare, laureat al Premiului Liszt. Concertul, care s-a bucurat de succes, va fi repetat duminică dimineaţa. (Agerpres) Ninge în Austria VIENA 9 (Agerpres). — În dimineaţa zilei de 9 iunie —relatează agenţia France Presse 1— au fost înregistrate ninsori abundente în regiunea Tirolului, iar în restul Austriei au căzut ploi torenţiale. Corespondentul agenţiei France Presse relatează că în cîteva ceasuri, temperatura a scăzut simţitor, iar regiunea Innsbruck a căpătat un aspect de iarnă. Zăpada, care în unele locuri a atins o grosime de 10 centimetri, a provocat pagube însemnate mai ales pentru plantaţii şi cu turi. In întreaga regiune, circulaţia feroviară a fost dezorganizată, trenurile suferind întîrzieri de mai multe ceasuri. File din carnetul unei tinere brigăzi Petrişor Stoica a organizat brigada nu fără oarecari emoţii. Şi aceasta, fiindcă colegii săi de muncă erau elevi ce nu absolvitră încă cursurile şcolii profesionale metaurgice unde învăţau. Acesta a fost, să zicem aşa, primul său motiv. Al doilea, băieţii se mai luptau cu tainele îndeletnicirii de strungar, pe care doreau s-o studieze cu răbdare şi printr-o învăţătură sistematică dar şi consecventă. Şi prietenilor lui Petrişor nu le-a fost deloc uşor să accepte crearea brigăzii însă... au vrut s-o facă. Şi au închegat-o... Proaspătă şi cea mai tînără dintre celelalte care acumulaseră deja experienţă în producţie, brigada lui Petrişor Stoica s-a încadrat totuşi în ritmul de muncă al sectorului de strungărie. Actii de naştere ai brigăzii de strungari condusă de Petrişor Stoica purta data de 25 mai. Dar tot atunci, la 25 mai, s-a născut primul şi deci cel mai tinăr angajament al brigăzii: „Nici un tinăr sub normal“ Şi brigadierii aceştia atât de tineri, care n-au părăsit încă băncile şcolii, au început să dea bătălia pentru îndeplinirea celui dinţii, dar celui mai important angajament al lor. Strungarul Virgil Petrescu se ocupa îndeaproape de îndrumarea şi în acelaşi timp de calificarea fiecărui membru al brigăzii. De fiecare dată cînd se analiza planul zilnic de producţie al brigăzii, Virgil Petrescu se consulta cu Petrişor Stoica. Nu au fost puţine zilele cinci după orele de producţie, Virgil Petrescu citea in faţa brigăzii din manualul „Calculele strungarului" sau din alte broşuri privind arta strunjitului metalelor sau tehnica securităţii muncii. In astfel de împrejurări, stătea de vorbă cu fiecare brigadier căruia îi făcea recomandări utile, folositoare întregii brigăzi. Ceea ce însă avea o deosebită semnificaţie în activitatea fiecărui tinăr strungar, era minunata împletire care se realiza între învăţătura teoretică şi cea practică. Schiţele din caietele acestor elevi pline de cele mai diverse figuri geometrice, căpătau forme similare in metal. Intr-o zi s-a intimplat ca Vasile Rotaru să rebuteze cîteva piese pentru ca după cîteva ceasuri şi Sandu Vinicius să fie nevoit să retuşeze un alt reper stricat de el. După amiază brigada a avut o şedinţă de producţie. Atunci, mai mulţi strungari s-au hotărât să-i ajute pe Sandu şi Rotaru, care începuseră să tragă brigada „la fund". Au trecut citeva zile de la şedinţa aceasta... Ce nemărginită bucurie a simţit Vasile Rotaru când a confecţionat primul ax de bronz, fără nici o defecţiune. S-a apropiat de Virgil Petrescu şi i s-a adresat naiv, mingiind faţeta lucioasă a piesei: „Dragă meştere, te-aş ruga ceva... E primul lucru realizat ca lumea de mine. De aceea vin cu rugămintea de a-mi lăsa această piesă mie. Fii sigur că n-am s-o iau acasă. O pun in dulapul meu din atelier. Insă ar fi păcat dragă meştere să nu mi-o laşi. Gindeşte-te... e o amintire atit de frumoasă! Vreau să ajung şi eu un strungar bun, folositor nu numai brigăzii ci şi fabricii noastre..." . Virgil Petrescu care de fapt nu-i maistru aşa cum i s-a adresat Rotaru, dar e cel mai bun strungar din fabrica I.C.A.R., a stat o clipă pe gloduri, furat probabil sufleteşte de declaraţia plină de pasiune a lui Rotaru, apoi bătindu-l de citeva ori cu palma pe spate îi zise băiatului: „Bine... Dar vezi ca celelalte piese să fie ca aceasta. Te rog" ... In primele zile de iunie, nu numai Rotaru dar şi Cornel Marcu şi Sandu Vinicius şi Ion Şerban, şi-au îndeplinit norma, lucrind piese nu uşor de confecţionat, realizate la un nivel ridicat, de calitate. Sunt file dintr-un carnet de brigadă care ne spun in cuvinte puţine despre o mare şi adevărată pasiune a tinerilor din colectivul condus de Petrişor Stoica: dragostea pentru muncă şi învăţătură. F. CALIN tinerii membri ai brigăzii primere indcaţii preţioase din partea strungarului fruntaş Virgil Petrescu. Deschiderea conferinţei regionale U. T. M. Bucureşti Ieri dimineaţă, în aula Facultăţii de ştiinţe jurdice, au început lucrările Conferinţei regionale U.T.M. Bucureşti. La conferinţă participă numeroşi delegaţi şi invitaţi din satele şi oraşele regiunii noastre, activişti ai comitetelor raionale U.T.M., tineri muncitori fruntaşi în producţie, colectivişti, tractorişti, învăţători, elevi etc. Luînd cuvîntul în numele prezidiului ales tov. Vlad Cornel şeful secţiei tineret muncitoresc a Comitetului Central U.T.M. a declarat deschisă cea de a doua Conferinţă a organizaţiei regionale U.T.M. Bucureşti. In numele participanţilor la conferinţă, vorbitorul salută prezenţa tovarăşilor veniţi din partea biroului Comitetului regional R.M.R. Bucureşti, a Comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti şi din partea altor instituţii şi organizaţii de masă din Capitală. După alegerea comisiei de validare, a secretariatului Conferinţei şi a comisiei de redactare a proiectului de hotărîre, se supune la vot următoarea ordine de zi a Conferinţei: 1. Darea de seamă asupra activităţii Comitetului regional U.T.M. şi raportul comisiei de revizie. 2. Alegerea noului comitet regional U.T.M., a comisiei regionale de revizie şi a delegaţilor pentru cel de al doilea Congres al U.T.M. După aprobarea în unanimitate a ordinei de zi, ia cuvîntul ,tovarăşul Marin Vasile, prim secretar al Comitetului regional U.T.M. Bucureşti, care expune darea de seamă asupra activităţii Comitetului regional U.T.M. Vorbitorul a scos în evidenţă realizările obţinute în intervalul de timp care a trecut de la Conferinţa organizaţiei regionale U.T.M. din anul 1954 şi pînă în prezent şi a analizat felul cum au fost îndeplinite sarcinile multilaterale ce revin membrilor Uniunii Tineretului Muncitor din regiunea noastră pe calea dobîndirii unei înalte calificări profesionale, pentru însuşirea ştiinţei şi culturii în scopul construirii socialismului cu pricepere şi devotament. Vorbitorul a arătat printre altele că în urma muncii politice depuse de organizaţiile de bază U.T.M. sub conducerea organizaţiilor de partid, de la cel de al II-lea Congres al partidului şi pînă în prezent, au intrat în gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole peste 10.000 tineri. Apoi se dă cuvîntul tov. Şerban Cristea, preşedintele comisiei de revizie, care expune raportul de activitate al Comisiei de revizie a Comitetului regional U.T.M. Bucureşti. Au urmat apoi discuţii la care s-au înscris numeroşi activişti,, delegaţi şi invitaţi la Conferinţă. Lucrările Conferinţei continuă şi în cursul zilei de azi. DESPRE UNELE ASPECTE ALE CALITĂŢII ŞI DESFACERII MOBILEI In industria lemnului, ramura producătoare de mobilă s-a dezvoltat mult în ultimul timp, ca o consecinţă firească a cererilor din ce în ce mai numeroase ale populaţiei muncitoare. Pentru ca mobila să poată fi achiziţionată în condiţii cit mai lesnicioase, încă din anul trecut s-a organizat vinzarea în rate. In Capitală desfacerea mobilei se face prin 17 magazine specializate, aparţinînd O.C.L. de produse industriale, ca şi printr-un magazin de prezentare cu desfacere al Ministerului Industriei Lemnului. Spre deosebire de trecut, astăzi în marea majoritate a cartierelor mărginaşe (Cringaşi, Ferentari, 13 Septembrie, etc.) există magazine speciale pentru vinzarea mobilei. MOBILA DE BUNA CALITATE... O întreprindere care a luat în consideraţie lipsurile calitative ce i-au fost arătate de către cumpărători este „IPROFIL“-Bucureşti. Aceasta furnizează pieţii două tipuri de camere studio, precum şi mobilă curbată (scaune). Calitatea acestei mobile este bună, fiind lucrată in întregime din panel, iar divanurile tapisate cu stofă de bună calitate şi în culori plăcute. La reclamaţiile primite, conducerea a trimis specialişti la faţa locului şi astăzi numărul reclamaţiilor s-a împuţinat mult. O întreprindere furnizoare bună este şi cooperativa „8 Martie“ din Capitală. Fotoliile pat tip „Sovata“, ca şi canapeaua pat tip „Breaza“ livrate de această unitate au fost bine primite de cumpărători, întreprinderea de produse din lemn din cadrul industriei locale avea în trecut unele lipsuri în ce priveşte calitatea, în special din cauza umidităţii excesive. Conducerea respectivă a ţinut seama de sezisările publicului şi astăzi calitatea s-a îmbunătăţit, ca şi finisajul la exterior. ...ŞI MOBILA CARE LASA MULT DE DORIT In sectorul industriei de mobile mai există însă lipsuri serioase in fabricaţie. Şi nu vom aduce în această direcţie decît cîteva exemple. Să ne oprim, mai întîi, la unele din produsele livrate de coopertiva „Lemn şi Mobilă“ din Capitală. In comerţul mobilă există o verigă I.C.R.M. (organ de recepţi pe care conducerea cooperativei arătate o ocoleşte cele mai multe ori, făcînd livrări anarhice, direct beneficiari. Faptul acesta surprinde în mod deoseb deoarece în privinţa mobilei respective există recimaţii, atit în privinţa umidităţii, cit şi a proas finisări. Cumpărătorii reclamă apariţia de pete albi pe furnir deoarece operaţia de lustruire se face superficial. În această privinţă notăm reclamaţia inginerului Dumitru Marchidan din str. Beldiman nr. 1 care, cumpărînd un studio, a constatat nu după mul timp, că lada acestuia s-a albit complet. La fel , muncitoarea Florica Pîrsat, domiciliată în str. Popi Soare nr. 3, care cumpărînd un şifonier tip „Arad* * (Continuare în pag. 3-a) — Nu ştiam că v-aţi cumpărat mobilă nouă produşi de cooperativa „Lemn şi Mobilă“...! Desen de FRED GHENADESCU