Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)
1956-07-01 / nr. 701
rimer Am mit wate jmvet ronymr. Aiuri III — Nr. 701 Duminică 1 iulie 1956 4 pagini 20 bani Incleierea lucrărilor celui de al 13-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor la dedilaţie vineri seara a avut loc alegere,prin vot secret a membrilor Comatului Central all U.T.M., * mierabri la supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi ai memibrilor Comisiei Centrale die Revizie. In unanimitate delegaţii la Congres au adoptat Revoluţia celui de al II-lea Congres al U.T.M. Sîmbătă Albeaţa s-au încheiat lucrările celui de al II-ea Congres al Uniunii Tinertului Muncitor. Şedinţa de închidere a început la ora 11. întreaga asistenţă, în picioare, salută cu adanaţii puternice intrarea în sala Congresului a tovarăşilor : Gh. Apostel, genieral de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, N. Ceauşescu, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Miron Constantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioroş, D. Colin, L. Bănita, general colonel L. Sălăjan, I. Cozima, J. Fazekaş. In lojile invitaţilor au luat loc membri ai C.C. ai P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. Au participat membrii delegaţiilor de tineret de peste hotare invitaţi la Congres. Şedinţa se deschide sub preşedinţia tov. Trofin Virgil. Se dă citire listei membrilor Comitetului Central al U.T.M., a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.M. şi a membrilor Comisiei centrale de revizie, aleşi de Congres. Participanţii salută cu aplauze îndelungi pe tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., care, în numele şi din însărcinarea Comitetului Central al P.M.R., salută Congresul. Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej este subliniată în repetate rinduri cu aplauze şi aclamaţii puternice. Tinerii participanţi la Congres şi l-au manifestat cu deosebit entuziasm dragostea şi ataşamentul profund faţă de Partidul Muncitoresc Român, părintele şi îndrumătorul tineretului din patria noastră. Întreaga asistenţă intonează Internaţionala. Tov. Ion Gîrcei dă apoi citire scrisorii Congresului al II-lea al U.T.M. către Comitetul Central al P.M.R. Delegaţii la Congres ovaţionează îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român. Tv. Virgil Trofin rosteşte apoi cuvîntul de încheiere a lucrărilor Congresului. Intr-o atmosferă de mare entuziasm tinerii delegaţi îşi manifestă hotărârea de a îndeplini sarcinile trasate de partid pentru construirea socialismului în ţara noastră, solidaritatea imternnaţională cu tineretul întregii lumi în lupta pentru pace şi progres. Cu toţii intonează Imnul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres) Cuvîntarea tov. Gh. Gheorghiu - Dej la cel de al ll-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi ca, în numele şi din însărciinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, să aduc un fierbinte salut celui de al doilea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor şi, prin el, celor peste 1.200.000 utemnişti, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast şi înflăcărat ,pe frontul construcţiei paşnice, socialiste Uniunea Tineretului Muncitor, organizaţia revoluţionară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioaselor tradiţii de luptă ale Uniunii Tineretului Comunist. De-a lungul celor 35 de ani ai existenţei sale, partidul nostru a vegheat cu dragoste şi grijă părintească la apărarea intereselor vitale alle tineretului, la educareaacestuia în spiritul dragostei faţă de popor, al credinţei în cauza socialismului. Sub stăpînirea burgheziei şi moşierireii tineretul ducea o viaţă de mizerie, era ţinut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Floarea tineretuluipierea în războaie tîlhăreşti pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numeroase grupări şi organizaţii reacţionare fasciste pentru a întuneca mintea tineretului prin lozinci demagogice, diversioniste, a-i otrăvi spiritul cu naţionalism şi misticism şi a-i atrage pe un făgaş opus intereselor sale și intereselor generale ale poporului. Singurul apărător consecvent al intereselor tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comunist. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist din România, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la luptă împotriva exploatării şi mizeriei, împotriva fascismului şi a folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul şi U.T.C. au luptat spre a ieri tineretul de otrava fascistă, a-i arăta calea luptei pentru adevăratele sale interese, calea luptei pentru democraţie, pentru pace şi socialism. Tineretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporului din lanţurile robiei capitalistamoşiereşti. Pilda luminoasă a zeci şi zeci de eroi utecişti însufleţeşte tineretul nostru în munca şi lupta sa pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului i-au pus capăt măreţele transformări revoluţionare prin care a trecut patria noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuţia adusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insurecţiei armate din 23 August 1944, eroisrouit de masă manifestat de tineretul nostru aitit pe frontul antihitlerist cit şi in anii luptei pentru instaurarea şi consolidarea puterii populare. Masele die tineri au răspuns cu entuziasm şi devotament la chemările partidului. N-a fost acţiune politică întreprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea ţării la care tineretul să nu-şi fi adus din plin contribuţia, dovedindu-şi patriotismul şi spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tineretul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă a dezvoltării sociale, aceasta atît datorită greutăţii specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît şi datorită dinamismului şi combativităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a condus la luptă majoritatea covîrşitoare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o exercită asupra tineretului ţelurile nobile pentru a căror Înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluţiei, precumpăneşte tineretul ? Noi sintem partidul viitorului, iar viitorul aparţine tineretului. Noi sîntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeaiuna tineretul îi urmează mai cu dragă inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de abnegaţie, iar la lupta plină de abnegaţie, totdeauna tineretul merge primul“. Tiinerretuil nostru trăieşte .az® cea mai măreaţă epocă din istoria patriei noastre — epoca construirii socialismului, care creează tineretului posibilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entuziasmului şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de a săvîrşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale tinerei generaţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi în marile victorii ale construcţiei socialiste în patria noastră Liberă. Partidul, poporul nostru dau o înaltă preţuire a portului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mobilizarea maselor largi de tineret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre economice, culturale şi de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism, au scris-o zecile de mii de brigadieri de pe şantierele Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, constructorii fabricii de rulmenţi de la Bîrlad, ai uzinei cocso-chimice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozama-Cracău şi Cernna- Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să clocotească munca entuziastă, creatoare, pe mariile şantiere naţionale, înălţînd uzine şi hidrocentrale, construind poduri şi căi ferate. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a adus o importantă contribuţie la educarea comunistă a tineretului. In multe sectoare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de roli de inovatori, raţionalizatori, fruntaşi ai întrecerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptători înflăcăraţi pentru transformarea socialistă a agriculturii ,studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi închină toate forţele dezvoltării economiei şi culturii — aceştia sunt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dezvoltă tot mai larg contactele şi colaborarea prietenească cu tineretul iubitor de pace din toate ţările lumii. Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi sportive internaţionale, reprezentanţii tineretului nostru au făcut larg cunoscute peste hotare înflorirea talentului şi capacităţilor creatoare ale tineretului din RepublicaPopulară Romînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor întăreşte în permanenţă legăturile cu gloriosul Comsamol Leninist, din experienţa căruia trage bogate învăţăminte, dezvoltă legăturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările socialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Tineretul muncitor din Republica Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relaţiilor prieteneşti dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popu. Iar din Iugoslavia— organizaţia bravului tineret al Iugoslaviei socialiste. In prezent sunt create toate condiţiile pentru dezvoltarea continuă a acestor legături în interesul comun al tineretului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U.T.M., in munca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului in rândurile tineretului şi lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sunt lipsurile principale ale muncii partidului şi U.T.M.-ului în rândurile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească ; politica partidului este însuşită de masele largi ale tineretului. Cu toate acestea cuprinderea organizatorică a maselor tineretului a rămas în urma influenţei noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc şi, în parte , la tineretul din Industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue, pentru munca politicoorganizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţii de partid manifestă tendinţa de a lăsa organizaţiile U.T.M. să se descurce cum pot. (Continuare în pag. 3-a) Marele miting al tineretului din Capitală Sâmbătă după-amiază, pe stadionul Dinamo din Capitală, a avut loc un mare miting al tineretului bucureștean închinat celui de al II-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor. In tribuna centrală au luat foc Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., Ion Cîrpei, Ion Iliescu, Cornelia Mateescu, Petre Gheorghe, secretari ai C.C. al U.T.M., Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., şi Petre Lupu, membri ai C.C. al P.M.R., precum, şi membri ai Biroului C.C. al U.T.M., conducători ai delegaţiilor de tineret de peste hotare care au participat la lucrările Congresului al ll-lea al U.T.M. In tribunele stadionului sunt prezenţi delegaţi şi invitaţi la Congres, alături de ei, mii de tineri şi tinere din Capitală. Cuvintul de deschidere a fost rostit de tov. Dumitru Bejan, prim secretar al Comitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. In numele Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvintul tov. Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., care a spus printre altele: Trec înd în revistă realizările obţinute şi dezvăluind lipsurile existente, Congresul Uniunii Tineretului Muncitor a precizat sarcinile ce revin organelor şi organizaţiilor U.T.M. pentru intensificarea participării tineretului la realizarea prevederilor celui de al II-lea plan cincinal, pentru ridicarea nivelului întregii munci politice şi organizatorice în rîndul tineretului muncitor de la oraşe şi sate. Cel de al ll-lea Congres al U.T.M. a reafirmat cu deosebită putere devotamentul, dragostea şi recunoştinţa întregului nostru tineret muncitor faţă de Partidul Muncitoresc Român care conduce şi îndrumă cu dragoste părintească activitatea organizaţiilor noastre, care asigură condiţii tot mai bune ca tînăra noastră generaţie să crească puternică, plină de energie, tot mai luminată. Aducind un salut frăţesc şi călduros tineretului bucureştean din partea Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D. a spus : „Sarcina nouă şi măreaţă a tinerei noastre generaţii, în raport cu generaţiile trecute, este nu numai de a salva viaţa, ci şi de a face să progreseze tot ceea ce geniul uman a creat in istoria sa, de a face ca cele mai inalte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să fie puse în slujba omenirii. Este o sarcină pe care prin muncă şi luptă generaţia noastră va şti să o îndeplinească cu onoare. La miting au mai luat cuvintul Satinov Gheorghi Pavlovici, membru In Biroul C.C. al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U.R.S.S., Ho Chin Min, conducătorul delegaţiei Noii Ligi a Tineretului Democrat Chinez, Sositici Budislav, membru al Prezidiului C.C. al Uniunii Tineretului Popular din Iugoslavia şi Massed Aimé, membru al Biroului Naţional al Uniunii Tineretului Republican Francez, care au transmis un călduros salut tinerilor din Capitală. Mitingul a luat sfîrşit intr-o atmosferă de entuziasm tineresc. Miile de tineri şi tinere au intonat. Imnul Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat. (Agerpres). RECEPŢIE Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor a oferit sîmbătă seara cu prilejul încheierii lucrărilor celui de al II-lea Congres al U.T.M. o recepţie la restaurantul nr. 1 din Parcul de Cultură şi Odihnă. La recepţie au luat parte tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Gh. Apostol, N. Ceauşescu, J. Fazekaş, I. Cozma, Florin Dănălache, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Virgil Trofin, prim secretar al C.C. al U.T.M., Bruno Bernini, preşedintele F.M.T.D., membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Biroului C.C. al U.T.M. şi ai C.C. al U.T.M., delegaţiile de tineret de peste hotare invitate să participe la Congres, delegaţi şi invitaţi la Congres, tineri şi tinere din Capitală. Să dăm agriculturii maşini de bună calitate Pe frumoasele alei ale uzinelor „Semănătoarea“ aproape la fiecare pas te-ntîmpină cîte-o lozincă. Ne oprim în faţa unuia dintre panouri şi citim: „Să dăm agriculturii maşini de bună calitate!“ Pentru muncitorii uzinelor acesta este un obiectiv principal. •k înainte de a intra în ateliere ne oprim pe o aleie de-a lungul căreia sunt înșirate zeci de secerători-legători; metalul proaspăt vopsit te atrage prin culorile roșu și albastru care strălucesc în bătaia soarelui. — Astea-s gata de plecare, — ne spune maistrul monteur Anton Schmidt. Dar maistrul nu şi-a terminat încă misiunea. Se mai plimbă printre maşini, le mai pipăie şuruburile, le mai ţăcăneşte cu ciocanul pe la încheieturi. La fel fac şi ajutorii lui, monteuri mai tineri Dumitru Tudorache şi Cicerone Ştefănescu. Ei mai fac o ultimă revizie, înainte de plecarea maşinilor spre S.M.T.-uri. — Vedeţi — reia maistrul privind înnodătorul maşinii. Aci este „inima" secerătorii, — cea mai importantă piesă. I-am adus perfecţionări. Anul trecut plica circulară, se turna „în pămînt“. Acum, noi am turnat-o în cochile şi apoi s-a tratat termic. Este o perfecţionare tehnică foarte importantă care a făcut să ridice mult nivelul calităţii. Snopul va fi legat, deci, mai bine şi cei ce muncesc pe ogoare vor fi mai mulţumiţi. Pe altă alee găsim alt şir de maşini. Sunt cositorite mecanice. Şi aceste maşini sunt programate să fie transportate pe rampa de garaj. Atît secerătorile-legători cît şi cositorile mecanice sunt ultimele maşini programate pentru livrare în cursul acestei luni. Adăugăm că întreprinderea — prin ultimele livrări — şi-a terminat la secerători-legători planul anual şi a mai dat pînă la 29 iunie încă 40 de bucăţi. ★ Intrăm în atelierul mecanic, unde se aduc perfecţionări pieselor pentru maşinile agricole. In faţa unui banc doi lucrători discută privind o piesă care este în curs de executare: sectorul dublu dinţat al aparatului de legat care face parte din secerătoarelegătoare. Cel care execută piesa este utemistul Gheorghe Filip, lucrător ajustor abia ieşit din şcoală. Celălalt este maistrul Constantin Filip, tatăl utemistului. Maistrul este din altă secţie dar din cinci in cinci mai trece şi pe la ajustaj să vadă cum lucrează băiatul. Surprindem o discuţie după ce maistrul examinează piesa. — Vezi că ai o diferenţă la dintele 3. Mai ia puţin din flancul sting. Măi, Gică, nu ţi-am spus de-atitea ori să ajustezi exact după şablon ? Fiul ascultă mustrarea care-i şi învăţătură. Mai pune odată şablonul şi greşeala observată de maistru începe să fie corectată. Către sfîrşitul primului schimb, pe poarta uzinelor încep să pătrundă citeva grupuri de tineri muncitori. Sunt grupuri de strungari din întreprinderi metalurgice ale raionului Gh. Gheorghiu-Dej, programaţi în această zi să facă un schimb de experienţă cu strungarii fruntaşi de la „Semănătoarea“. După o scurtă vizită făcută la cabinetul tehnic grupul se îndreaptă către sectorul de strungărie unde sînt aşteptaţi de fruntaşul Radian Porumbescu. Aci începe o demonstraţie la strung pentru a se arăta felul cum la „Semănătoarea“ se aplică metoda Kolesov de aşchiere intensivă a metalelor. Se ivesc discuţii pe locul de producţie. Parte din strungarii de la „9 Mai“, „Armătura“, „Clement Gottwald’’ şi altele, pipăie cu atenţie luciul piesei strunjite şi-l asaltează pe strungarul Porumbescu cu întrebări. Tinerii strungari învaţă din experienţa lui Porumbescu, dar şi acesta află de la cei veniţi, cum aplică această metodă in fabrica lor. înainte de a pleca din fabrică aflăm că planul producţiei globale şi al producţiei-marfă pe primul semestru a fost îndeplinit de către uzinele „Semănătoarea" pe ziua de 10 iunie. Fabrica lucrează, deci în contul zilei de 15 iulie. MARllJS LIGI ★ ★ ★ Ultimele secerători legători planificate pe luna iunie, sunt revizuite încânte de a fi transportate In campania de recoltare. Maistrul Constantin Filip urmărește zilnic munca fiului său, utemistul ajustor Gheorghe Filip. Cositorile mecanice au fost scoase din ateliere şi sunt gata de plecare spre S.M.T.-uri Delegaţia agricolă sovietică primită la Consiliul de Miniştri Sîmbătă la amiază membrii delegaţiei agricole sovietice, condusă de F S. Koval, ministrul Agriculturii al R.S.S. Moldoveneşti, care ne vizitează ţara la invitaţia Ministerului Agriculturii şi a Consiliului General A.R.L.U.S., au fost primiţi la Consiliul de Miniştri de tovarăşul Al. Moghioroş, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au fost de faţă tovarăşii : Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Marin Stancu, ministrul Agriculturii, Bucur Şchiopu, ministrul Gospodăriilor Agricole de Stat. I. Moraru, secretar adjunct al Consiliului General A.R.L.U.S. La convorbire a asistat I. I. Horoşilov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Membrii delegaţiei agricole sovietice au împărtăşit impresiile culese în timpul vizitelor făcute în unităţi agricole socialiste, staţiuni experimentale, institutele de cercetări etc. din ţara noastră şi au mulţumit pentru primirea călduroasă care li s-a făcut de oamenii muncii din agricultură. Tovarăşul Al. Moghioroş a vorbit despre unele aspecte ale dezvoltării agriculturii noastre şi a subliniat importanţa schimbului de experienţă făcut cu membrii delegaţiei sovietice, mulţumindu-le pentru contribuţia adusă la îmbogăţirea cunoştinţelor lucrătorilor din agricultura ţării noastre. (Agerpres) fiu terminat seceratul orzului RACARI (de la corespondentul nostru). — Pentru a nu pierde nici un bob din recolta de orz, ţăranii muncitori din comuna Tărtăşeşti, au hotărît să înceapă neîntîrziat secerişul. Astfel în numai citeva zile, au fost secerate cele 27 ha. însămînţate cu orz. Fruntaşi în munca de recoltat au fost ţăranii muncitori Gheorghe N. Negoescu, Marin I. Alexandru, Nicolae Negoescu, Ion M. Coman şi alţii In prezent, ţăranii muncitori din comuna Tărtăşeşti transportă orzul la aria de treier. SOFIA. — Inapoindu-ne din călătoria făcută în minunata dvs. ţară, vreau să vă transmit dvs., tovarăşe preşedinte, în numele tuturor membrilor delegaţiei parlamentare bulgare, mulţumirile cele mai calde pentru primirea cordială care ne-a fost făcută în timpul vizitei noastre în Romînia frăţească, precum şi pentru concursul ce ne-a fost acordat spre a cunoaşte cît mai apropiat succesele voastre pe calea spre socialism. Am rămas foarte mulţumiţi de schimbul de păreri şi de experienţă care a avut loc intre noi. Zilele petrecute în mijlocul oamenilor muncii romîni, care ne-au intîmpinat pretutindeni cu bucurie ca pe" adevăraţi fraţi, vor rămîne neşterse în amintirea noastră. Să se întărească şi să înflorească veşnica prietenie bulgaroromînă. Trăiască pacea şi prietenia între toate popoarele! TELEGRAMĂ Preşedintelui Marii Adunări Naţionale a R. P. R. tovarăşul CONSTANTIN PÂRVULESCU BUCUREŞTI In numele delegaţiei parlamentare bulgare Acad. SAVA GANOVSCHI Turneul M. H. A. T. Sîmbătă seara, colectivul Teatrului Academic de Artă „M. Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.) a prezentat pe scena Teatrului de Operă și Balet drama „Trei surori“ de A. P. Cehov. Actorii sovietici K. N. Blanskaia, A. K. Tarasova, artiste ale poporului din U.R.S.S., A. I. Stepanova, artistă a poporului din R.S.F.S.R., V. I. Stantţîn, artist al poporului din U. R.S.S., V. A. Orlov, M. P. Bolduman, P. V. Masalski, artişti ai poporului din R.S.F.S.R., V. N. Livanov, A. N. Gribov, artişti ai poporului din U.R.S.S., şi ceilalţi artişti au creat tipuri perfect cehoviene. Jocul măestru al actorilor sovietici este profund omenesc. Ei se identifică cu personajul pînă la cea mai deplină putere de sugestie şi emoţie. Regia spectacolului aparţine marelui om de teatru sovietic V. I. Nemirovici-Dancenko, unul din întemeietorii teatrului, precum şi lui N. N. Litovţeva şi I. M. Raevski, artişti ai poporului din R.S.F.S.R. şi R.S.S.R. Decorurile semnate de V. V. Dmitriev, maestru emerit al artei din R.S.F.S.R., contribuie în mod fericit la completarea atmosferei dramatice care se degajă din acţiune. Spectatorii au aplaudat îndelung pe artiştii sovietici chemîndu-i de nenumărate ori la rampă. ★ După-amiază, un grup de artişti ai Teatrului Academic de Artă din Moscova au fost oaspeţii muncitorilor de la uzinele „23 August“. Tov. C. Putinică, directorul general al uzinelor a intîmpinat pe oaspeţi, salutîndu-i călduros în numele muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Artiştii sovietici au vizitat apoi uzina. In sala cantinei, grupul de artişti ai Teatrului Academic de Artă au dat, un recital artistic. Artiştii sovietici au fost răsplătiţi cu călduroase şi repetate aplauze. ★ La Casa Prieteniei Romîno-Sovietice a avut loc sîmbătă seara o „Seară de teatru“ oferită de artişti ai Teatrului Academic de Artă din Moscova (M.H.A.T.). k Sîmbătă dimineaţa, în sala Teatrului de Estradă din Calea Victoriei, Ansamblul artistic U.T.M., orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru“, a Filarmonicii de stat, „George Enescu“ şi orchestra Ansamblului de estradă au prezentat un spectacol în cinstea colectivului Teatrului academic de artă „Maxim Gorki“ din Moscova (M.H.A.T.), care se află în turneu în ţara noastră. A fost de faţă A. I. Denisov, preşedintele Asociaţiei unionale pentru relaţiile culturale cu străinătatea A. V. O-K-S. (Agerpres).