Steagul Roşu, iunie 1957 (Anul 4, nr. 983-1008)
1957-06-01 / nr. 983
ORGANUL COMITETULUI REGIONAL BUCUREȘTI AL P.M.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCUREȘTI ANUL IV—Nr. 983 Simbătă 1 iunie 1957 4 pagini 20 bani CERUL COPIILOR 1 Nici ultimul tip de ma-şină, nici transatlanticul, nici turboreactorul nu vor 1 putea vreodată să te 1 ducă acolo, in vremea I f pierdutei copilării. Odată ! plecat, plecat eşti cu dinele tău ciobănesc, cu ! pisoiul cocoţat pe uluca ! gardului, cu smeul ancorat in înălţimi, cu barza-ntr-un picior profilată I pe imensitatea cerului. I Intr-acolo nu te poate , duce decit un singur mir, loc de locomoţie: visul... II Vechiul meu prieten '! imi spunea nu de mult, |i că nici in ruptul capului d n-ar vrea să facă o ase-II menea călătorie. N-ar ii mai ofta sa fie copil. |i N-ar vrea să se întoarcă I1 In vremea aceea, diri care ta generaţia noastră a virst(• nicilor a plecat odată penii tru totdeauna. Indiscuta I1 bil, afirmaţia vechiului a 1 meu prieten ascunde in F ca o puternică notă de F tragism. Nu-i atrag in I anii copilăriei nici min- i găierea mamei, nici ba- I ba-oarba, nici smeul, răcit, praștia. Prea neagră ne-a fost copilăria in zodia vremilor apuse! Prea anevoios drumul spre maturitate / Prea amară lacrima primei iubiri! Prea umedă mansarda ! Prea inecăcios fumul gurilor de tunn... Adeseori, vechiul meu prieten îşi plimbă copilul in cărucior. Prichindelul priveşte cu ochii mari cerul senin, virfurile pomilor legănate de vini. Va pleca şi el din anii copilăriei, in care nu te poate duce decit un singur mijloc de locomoţie. Va lua cu el ursuleţul pufos din cărucior, o bancă din grădina Icoanei, pisoiul care zburdă şi-l aşteaptă acasă. Va mai lua însă şi ceea ce nouă nu ne-a fost dat să vedem: ferestrele luminoase ale căminului de zi, ochii frumoşi ai educatoarei, orăşelul copiilor din Parcul de odihnă, o maşină mare şi legănată pe arcun pe spatele căreia stă scris că litere de-o şchioapă : „Atenţie , copii!"... După ani şi ani de zile, copilul de acum nu va mai scutura ingindural din cap in faţa utopicului vis de a te reîntoarce in trecut. îşi va aduce aminte de un alt drum spre maturitate. Fără lacrimi, fără guri de tun... Va privi piizele lui Poussin ori ale lui Giotto, ale lui Rubens ori ale lui Duccio şi se va gîndi la Irod şi la uciderea pruncilor de Detreem. Va afla din cartea de istorie despre ororile de la Lidice şi Oradour... Un maior sovietic, In marş spre Berlin, mi-a arătat un fular de mătasă albastră pe marginile căruia sta scris cu fir portocaliu : „Heil Hiller Huberind Rostovul, maiorul găsise un copil strangulat cu acest fular şi spinzurat de craca unui copac din grădina publică... Mai tirziu am aflat că omul care purta in buzunar sumbra relicvă a salvat la Berlin cîţiva copii nemţi din flăcări.. E şi asta o trăsătură caracteristică a oamenilor pentru care copilul e sinonimul viitorului ! Am văzut in cartierul 1l Grozăveşti copii ucişi şi i1 sfirtecaţi de bombe... i1 Odată, pe calea Văcă-i1 reşti am Infam t o fetiţă d roşcovană cu faţa minjt- I1 tă de singe. In spatele d ei, pe dă-îmâturile unei l1 dughene prăpădite, „sal- F valorii naţiei" jucau tond toroiu! rotindu-și ochii F injectaţi de batracian şi (1 Pătindu-se cu pumnii in i1 pieptul învestmântat in i1 cămaşa de culoarea rep- I* 'Ulei... 1 1 Are pictorul sovietic I1 Jukov o sene de desene inspirate din joaca şi viaţa copiilor. Unul din I aceste desene intitulat: ,„ Descoperirea lumii“ in- n lăţişează un copilaş pri- vind afară printr-o uşă întredeschisă. Vede cerul nesfirşit şi albastru, stra- * da, oamenii... Vede o lume * In care nu trebuie să e- \ ariste nici Lidice, nici O- * radour, nici copii spin- zuraţi in grădina publică din Rostov, nici fiare dezlănţuite jucind ţonţo- V rolul. Descoperă o lume , in care sint maşini cu , inscripţia „Atenţie, co- „ pur, grădiniţe şi sotare... , \ ...O fetiţă din America, auzind de bombardamen- tele cu bombe atomice și , aflind că bombele sunt azvirlite din cer, i-a spus mamei sale: „Mamă, să ne mutăm undeva unde nu e cert”... Copilul din desenul lui Iukou nu se teme de cer. Nu se teme de cer nici copilul vechiului prieten, nici copiii din grădiniţa de peste drum... Noi, cei plecaţi odată pentru totdeauna dintr-o copilărie in amarul căreia n-am mai vrea să ne întoarcem, trebuie să suflăm din adincul plăml- nilor, cu putere, in aşa fel ca suflarea noastră să alunge şi cel mai nein- 1 semnat nor de pe cerul prichindeilor care astăzi descoperă lumea!... M. DJENTEMIROV La „Casa Pionierului“ din oraşul Slobozia, In drumul spre şcoală, Florica Gligă şi Cheorghina Guşe, eleve în clasa II-a a şcolii din Storobăneasa, raionul Alexandria discută cu aprindere despre examene şi despre vacanţa ce se apropie... După ultima repetiţie a spectacolului pregătit de copiii de la G.A.C. Bolintin—Deal, raionul Domneşti, micuţa Aurelia Duţă a ţinut să fie prima care să mulţumească „artiştilor“ Azi la Moscova Echipa de fotbal a R. P. R. are o grea misiune în faţa campioanei olimpice, echipa Uniunii Sovietice După cîteva zile mohorîte, asemănătoare întru totul celor de la Bucureşti, ieri cerul s-a înseninat şi soarele s-a arătat destul de promiţător, pe cerul Moscovei. După toate previziunile meteorologice, prima întîlnire dintre echipele reprezentative ale Uniunii Sovietice și R.P.R. se va bucura de un timp frumos. Dealtfel interesul pentru acest meci, care se va juca pe frumosul stadion „V. I. Lenin“, este deosebit de mare, toate biletele fiind epuizate. Toate gazetele de astăzi, în frunte cu „Pravda“ subliniază deosebita importanţă pe care o acordă sportivii sovietici acestui meci. Preşedintele secţiei I(Prin telefon de la trimisul nostru) manale de fotbal Granatkin, scrie într-un articol din „Pravda“, că „acest prim joc dintre selecţionatele R.P.R. şi U.R.S.S. reprezintă un examen greu penttru echipa noastră primă“. Fotbaliştii români găzduiţi în splendidul hotel „Leningrad“ şi-au încheiat în cursul dimineţii de ieri, pregătirile, şi aşteaptă cu încredere meciul de mîine (N. R. azi) cu echipa primă a Uniunii Sovietice. In ce priveşte formaţia, ea este următoarea: Torna, Zavoda II, Apolzan, Neacşu, — Călinoiu, Bone — Cacoveanu, Constantin, Bne, Ozon, Tătaru. Uniunea Sovietică va alinia unsprezecele: laţin, Ognikov, Krîievski, Kuzneţov, Voinov, Netto (căpitanul echipei), Tatuşin, Isaiev, Strelţov, Ivanov, şi Rişkin. Dintre aceşti jucători, 4 sunt de la Spartak, 4 de la Dinamo Moscova, 1 de la Dinamo Kiev şi 2 de la Torpedo. Antrenorul Arkadiev cu care am stat de vorbă, declară că meciul va fi deosebit de disputat, dată fiind valoarea jucătorilor români, pe care spectatorii moscoviţi îi apreciază şi de bună seamă că în meciul acesta ei se vor strădui să corespundă întrutotul valorii fotbalului romînesc. Cu jocul care se dispută pe stadionul „V. I. Lenin“ de la Lujniki, se deschide şi sezonul internaţional fotbalistic al Uniunii Sovietice. Meciul va fi condus de arbitrul suedez Sten Ahlner. Intilnirea va fi transmisă pe toate posturile de radio ale Uniunii Sovietice, şi la televiziune, iar posturile romîneşti de radio vor transmite în întregime întîlnirea. După eşecul de la Bruxelles, jucătorii români sunt dornici si aibe o comportare meritorie şi după cum ne-au declarat, se vor strădui şi vor lupta din răsputeri pentru un rezultat cit mai frumos, în faţa puternicii echipe a Uniunii Sovietice campioană olimpică. ION MARGINEANU Moscova 31 mai CAMPIONATELE EUROPENE DE BOX Dobrescu, Negrea şi Mariuţa, finalişti PRAGA 31 (prin telefon de la trimisul special Agerpres). In reuniunea de vineri dupä-amiazä au fost desemnaţi primii finalişti ai campionatelor. Reprezentantul ţării noastre, Mircea Dobrescu, l-a învins într-o manieră strălucită pe puternicul campion francez René Libeer, calificîndu-se astfel In finala categoriei muscă. El va Intîlni in finală pe Homberg (R. F. Germană) care în mod surprinzător l-a învins pe Dawies (Tara Galilor), considerat de specialiști principalul candidat la titlul acestei categorii. In reuniunea de vineri seara a campionatelor europene de box pugiliștii renini au repurtat două victorii strălucite. La categoria semigrea Gheorghe Gh. NEGREA, Negrea l-a Învins prin abandon in prima repriză pe cehoslovacul Cipru și s-a calificat pentru finală In care va intilni pe bulgarul Spasov. O comportare excelentă a avut şi „greul“ Vasile Mariuţan, Învingător la puncte in faţa campionului iugoslav Davidovici. In finală Mariuţan va boxa cu campionul U.R.S.S., Abramo. Astă seară se dispută finalele. Experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit in industria alimentară Ieri a început experimentarea noului sistem de salarizare în întreprinderile din industria alimentară. In cursul după-amiezii s-au ţinut consfătuiri la fabricile „Griviţa“ de conserve, „Stela“ de săpun, „Bere- Rahova“ şi fabrica de ţigarete „Bucureşti“. O casă de naştere în comuna Comana Cu sprijinul secţiei sanitare a sfatului popular regional Bucureşti şi al sfatului popular comunal, în comuna Comana, raionul Vidra, a fost dat în folosinţă un local modern pentru casa de naştere şi staţionarul rural. Succesele lucrătorilor de la I.C.I.L. Zimnicea ZIMNICEA (De la corespondentul nostru). Lucrătorii de la I.C.I.L. Zimnicea depun permanente eforturi spre a trimite oamenilor muncii de la orașe cu mai multe produse lactate. Datorită strădaniei lor, pe trimestrul I al acestui an planul la lapte de vacă a fost realizat în proporţie de 170 la sută iar planul de producţie (brînză şi smîntînă), în proporţie de 143 la sută. In al doilea trimestru au pornit şi mai hotăriţi reuşind ca în 30 de zile să îndeplinească planul la lapte de vacă în procent de 135 la sută, la lapte de oaie 123 la sută, iar planul de prelucrarea laptelui în procent de 149 la sută. „încurcate mai sînt, pentru unii oameni, căile vieţii... Se desfac aşa pe neaşteptate din făgaşul bătătorit al drumului drept şi, aidoma potecilor de munte, se avîntă singuratice în inima codrului, ori şerpuiesc anevoios peste creste şi bolovănişuri, pe coaste prăpăstioase, pentru ca — după îndelungi ocoluri şi întortochieri—să iasă iarăşi la lumină, către drumul bătut... Grea oboseală şi îndelungă zăbavă pentru cel ce se abate din drumul cunoscut şi rătăceşte pe o asemenea cale singuratică..“ Spunînd acestea, moş Voicu a tras din chimir pachetul cu ţigări, a aprins una şi a început să pufăie îngîndura suflînd fumul într-o parte şi privind cu ochii micşoraţi amurgul care încinsese o horă de jăratec la marginea orizontului. Clădirea şcolii, din care tocmai ieşisem, îşi înălţa siluieta masivă aici, la marginea Stăneştilor, dominînd întinderile de grîne ce se desfăşurau larg, în zare, vălurind la suflarea uşoară a unui vînt din sud. Serbarea se sfîrşise de mult şi oamenii se risipiseră către casele lor. Doar noi rămăsesem aici aşezaţi pe pămîntul reavăn, rezemînd cu spatele gardul de uluci şi cercetînd cu ochii întinderea de smarald a grînelor colectivei. Dinspre cîmpie, răzbătea către noi corul agitat al brotăceilor spărgînd în ţăndări de cristal liniştea viorie a înserării. — Și cu Tudor, cum zici că a fost, moș Voicule ?... — Păi, chiar așa, cum spuneam. Pe o asemenea cărare singuratică apucase şi Tudor Cîrnu al nostru acum, să tot fie doi ani şi ceva. Dar să-ţi povestesc mai pe-ndelete cum a fost tărăşenia... ★ Tudor Cîrnu şi Gheorghe Boboc sunt vecini. Casele lor sunt aşezate una lingă alta, pe aceeaşi uliţă. Dacă unul iese în ogradă să dea la vite, şi-l zărește pe celălalt — să zicem — bătînd pălării de floarea soarelui pe prispă, nu se poate să nu-i dea binețe și să nu-i strige : — Bun lucru, vecine... Or, dacă celălalt se întoarce de la sfat cu ziarul, nu se poate să nu strige peste gard : — Ai treabă vecine ? Vino să vedem ce mai scrie la jurnal. Cînd se desprimăvăra şi apele scă- jpate din închisoarea albă a zăpezilor începeau a cînta alergînd prin şanţuri către gîrlă, Tudor trecea alături în ograda vecinului să-l întrebe de sănătate şi să se sfătuiască cu el dacă e sau nu vremea de făcut răsadniţe, iar la vremea aratului şi a celorlalte munci, se ajutau împrumutîndu-şi unul altuia plugul, grapa, o prăşitoare, un cui de tînjală sau o broşură despre semănatul porumbului în rînduri încrucişate. Şi, nu de puţine ori, consătenii lor din Stăneşti i-au zărit ieşind la muncă împreună... Lucrul acesta făcuse să se nască între ei o prietenie trainică care, se părea, că nu se va destrăma niciodată. Inchipuiţi-vă, deci, cu cită uimire a aflat satul într-o bună zi vestea că cei doi prieteni au ajuns în duşmănie. Unii, n-au dat crezare acestui lucru: „Fugi d-aici, frăţioare, astea-s scorneli! Aşa ceva nu se poate!“... Alţii l-au oprit în drum pe Tudor Cîrnu : — Adevărat e măi, că te-ai certat cu Boboc ? Tudor a privit într-o parte cu lehamite : — Eu ? Să mă cert cu el? N-am de ce. Fiecare cu ale lui... — Dar, vorba e, sînteţi supăraţi ? ION MACARIE şi ENE FLORIAN (Continuare In pag. 3-a) — Ce spui de griul nostru, tovarăşe director ? i se adresează Ion Florea, preşedintele G.A.C. , Gheorghi Dimitrov" din satul Ceacu, lui Dumitru Bercaru directorul S.M.T.Cuza Vodă. Nu uita, avem 400 hectare cu grîu, 60 hectare cu orz şi 60 hectare cu ovăz... — Frumoasă recoltă, tovarăşe preşedinte. Cu combina noastră o să recoltaţi totul repede şi fără nici o pierdere. Foto mircea lastnic Gospodari vrednici VIDELE (de la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori din comuna Crevenicu, ajutaţi de sfatul popular care le-a pus la dispoziţie materiale au pus în stare de funcţionare, prin muncă voluntară, moara comunală care are o capacitate de producţie de 3.000 kg. pe oră. Tot prin muncă voluntară a fost construit și un puț. A început producţia de conserve Zilele acestea a început noua campanie de fabricare a conservelor de legume şi fructe. Printre primele fabrici care au început producţia sunt „Griviţa“. ..Flora“, „Valea Roşie“ şi „Fructonii“ din regiunea Bucureşti. In curind vor apare pe piaţă şi primele produse: conservele de mazăre şi dulceţurile de căpşuni. Anul acesta se vor pune in fabricaţie, ca sortimente noi, marinată de vinete, salată de gogoşari salată de ardei graşi, mazăre cu morcovi etc. (Agerpres) Lucrările Congresului A.S.I.T. Vineri, în cea de a treia zi a lucrărilor Congresului A.S.I.T., participanţii au continuat să dezbată rapoartele generale prezentate în prima zi. Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată de ing. Popa Ghermim, ministrul Industriei Grelle. Reprezentanţii unor asociaţii tehnico-ştiinţifice de peste hotare au adresat Congresului saluturi. După pauză şedinţa a fost condusă de prof. dr. ing. Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. vicepreşedinte al A.S.I.T. Şedinţa de după amiază a fost prezidată de ing. Gh. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Numeroşi ingineri au luat cuvîntul în încheierea discuţiilor generale asupra raportului Consiliului Central al A.S.I.T. şi a rapoartelor prezentate în prima zi a Congresului. In încheierea lucrărilor, Congresul a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care dă descărcare Consiliullui Central al A.S.I.T. Seară, participanţii la Congres au asistat la un spectacol cu opera „Carmen“ prezentat pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Lucrările congresului se încheie sâmbătă. (Agerpres) De la stînga la dreapta: ing. ION RADU, prof. ing. TEHNAN CIENDIN, delegat al Federaţiei societăţilor ştiinţifice din R. P. Chineză, ing. NICOLAS FEDOTOV delegat al Uniunii Societăţilor Ştiinţifice Inginereşti din U.R.S.S., ing. T.LMACIU şi ing. V. TEODORESCU Foto AGERPRES !N. Herlea a obţinut | marele premiu! ;de onoare al concursului! de la Verviers' ) BRUXELLES 31 (Agerpres). \ ) La 30 mai a.c., în finala con- ( ) cursului international de canto ( ] de la Verviers (Belgia), marele 1 premiu de onoare a fost decer-1 1 nat baritonului român Nicolae Herlea. i ) Ceilalţi solişti romîni care au1 ) participat la concurs s-au califi- 1 ) cat in finală precum urmează:1 I soprana Elena Cincu — premiul I H, basul Traian Popescu, pre- 1 ) miul V, soprana Maria Voloşescu 1 ) — menţiune. ) Ţinind seama că la concurs au' ) participat peste 100 solişti şi că dintre aceştia 20 au fost admişi , în finală, rezultatele obţinute de cintăreţii noştri constituie un mare succes. Opt noi întovărăşiri într-o singură lună TURNU-MAGURELE (De la corespondentul nostru). Organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din cuprinsul raionului Turnu Măgurele au obţinut noi succese în munca pentru transformarea socialistă a agriculturii. Astfel, numai într-o singură lună în comunele Răduleasa, N. Bălcescu, Liţa, Plopii Slăviteşti şi satele Tudor Vladimirescu şi Băneasa s-au constituit un număr de opt întovărăşiri agricole în care au intrat 240 familii cu o suprafaţă de 280 ha. Bucureşti în imagini fotografice Pe lingă cărţile poştale ilustrate care apar în sute de mii de exemplare, sub îngrijirea E.S.P.L.A. punînd la dispoziţia amatorilor de fotografii, imagini ale celor mai frumoase şi mai pitoreşti privelişti din ţară, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, începînd prin pliantul şi cele două plicuri Bucureşti, deschide seria unor imagini fotografice de o înaltă ţinută artistică desprinse din diferite oraşe şi regiuni pitoreşti ale republicii noastre. Nu peste mult timp vor pleca la tipar patru plicuri cu fotografii, tip carte poştală, reprezentînd aspecte ale Tezaurului din Muzeul de Artă al R. P. R. Vedere din Parcul Libertăţii Unii, la timp şi cu simţ de răspundere, alţii, formal sau chiar de loc Am primit deunăzi la redacţie, de la un corespondent voluntar, o scrisoare care începea unim ziarului pentru ajutorul dat în rezolvarea sezisării noastre. In cartier la noi, s-a îmbunătăţit simţitor aprovizionarea unităţilor comerciale“. Ne-a bucurat mult această scrisoare aşa cum îndreptăţiţi să fie bucuroşi şi mulţumiţi sunt şi acei tovarăşi din întreprinderile şi instituţiile care răspunzînd la timp sezisărilor trimise de ziar şi articolelor apărute în presă, contribuie la rezolvarea operativă şi cu simţ de răspundere a doleanţelor şi propunerilor cetăţeneşti. . .ţi Sunt numeroase organele de partid, întreprinderile şi instituţiile care dau atenţia cuvenită semnalelor critice trimise de ziar. La timp, şi cu competenţă a răspuns sezisărilor şi semnalelor critice trimise de ziar, Direcţia Regională C.F.R. Bucureşti. Iată de pildă un exemplu: în ziarul nostru nr... 910 din 6.111.1957 se semnala că în gara Lehati casierii Constantin Timnea şi Petre R. Tănase rotunjesc preţurile biletelor de tren, uitînd să dea restul cetăţenilor. Direcţia Regională C.F.R. Bucureşti ne răspunde că cercetînd cele semnalate de ziar a constatat absoluta temeinicie a celor arătate. Cei doi casieri au fost sancţionaţi cu cite trei luni retrogradare, iar şeful de staţie Nicolae Boiangiu, pentru lipsa de control şi îndrumare asupra personalului C.F.R. din staţie, a fost sancţionat cu mustrare şi avertisment. Sfatul popular al raionului Vidra răspunde de asemenea la termen şi cu competenţă sezisărilor trimise de ziar arătînd şi ce măsuri a furst pentru îndreptarea lucrurilor. Dar mai sînt cazuri cînd, deşi primim răspunsurile la termen, ele ne fac cunoscută „supărarea“ celor pe care i-a vizat critica. „Nu suntem de acord“ — ne scriau în răspunsul lor, directorul şi şeful serviciului comercial (iscăliţi indescifrabil) de la Întreprinderea comercială raională Slobozia, referitor la articolul apărut în ziarul nostru nr. 966 din 12 mai intitulat „La Bucu este încă iarnă“. Aceşti tovarăşi se arătau surprinşi şi contrariaţi de faptul că corespondentul cutezase să semnaleze că în cooperativa din Bucu lipsesc articolele pentru sezonul de primăvară şi vară. Şi ca să ne convingă de „nejusteţea criticii“, ne arată în cuvinte pompoase că „unităţile“ cooperativelor sunt „satisfăcute cu promptitudine“, trimiţîndu-ne alăturat în copie o situaţie cu cifre asupra aprovizionării cooperativei cu articole de vară. Ce reiese din situaţia trimisă ? Că, cooperativa a fost aprovizionată cu 6 perechi mănuşi, (!), 20 perechi ciorapi bărbăteşti, o haină de doc (!), 25 basmale, 23 baticuri, 6 cămăşi poplin şi alte asemenea „cantităţi“. Să ne fie cu iertare, tovarăşi de la U.R.G.C. Slobozia, dar credem că şi cel mai îngăduitor om de pe pămînt tot ar fi tentat, citind aceste „cantităţi satisfăcătoare“, să exclame: „Halal aprovizionare de vară într-o comună ci atîtea suflete !“ Să nu se simtă prost tovarăşii de la U.R.C.C. Slobozia că tocmai de răspunsul dumnealor ne-am servit că exemplu. Le mai ţin tovărăşie la astfel de răspunsuri formale, lipsite de răspundere faţă de sezisările venite din masă, şi I.T.B.-ul, sfatul popular raional Lehliu, secţiunea industriei locale a sfatului popular al Capitalei şi altele. Alte instituţii, indiferent dacă sunt sau nu sunt de acord cu semnalele critice apărute în ziar sau trimise de corespondenţii voluntari, nu răspund deloc ziarului. Deşi revenim deseori cu adrese, răspunsurile întîrzie să vină cite patru şi cinci luni. Aşa s-a întîmplat cu sezisarea trimisă de un grup de cetăţeni ziarului nostru în legătură cu unele nereguli petrecute la spitalul Pantelimon. Sezisarea trimisă de noi Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale cu nr. 8369 din 7.1.1957 (la care am revenit apoi cu alte sezisări) a rămas pînă astăzi fără răspuns. La fel procedează uneori şi sfatul popular al raionului Giurgiu care a primit de două luni articolul critic apărut în ziarul nostru, intitulat „De ce scade şeptetul în raionul Giurgiu“ şi nici pînă astăzi nu a răspuns, deşi problema prezintă o importanţă mare pentru economia raionului. Oamenii muncii sezisează presa despre anumite greşeli, lipsuri şi aspecte negative din dorinţa lor sinceră de a ajuta la îndreptarea lucrurilor. Mersul nostru înainte cere să fie curăţate buruienile birocratismului, risipei, dezinteresului, hoţiilor, neglijenţelor, etc. Ori tocmai acest lucru îl fac corespondenţii voluntari şi presa de partid prin semnalele critice apărute. Critica nu trebuie să rămînă fără urmări. Ea trebuie să fie eficientă, să ducă la îndreptarea lucrurilor. Iată de ce se cere organelor de partid, întreprinderilor şi instituţiilor care uită deseori de semnalele critice ale presei, să le dea atenţia cuvenită. M. ŞTEFANESCU M. MIINEA Pe urmele materialelor publicate astfel: „Munţu-