Steagul Roşu, iunie 1957 (Anul 4, nr. 983-1008)

1957-06-01 / nr. 983

O propunere a bir­oului organizaţiei noastre de bază Cam prin luna februarie, într-o a­­­dunare generală a membrilor gospo­dăriei noastre colective s-a citit che­marea la Întrecere a colectiviştilor din Ceaou pentru titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă“. Cu toţii ne-am bucurat mult şi am răspuns cu entuziasm chemării la întrecere pentru că am văzut in această între­cere un mijloc care ne îndeamnă să muncim mai bine, să­ ne străduim mai mult pentru ca gospodăria noas­tră colectivă să devină mai puter­nică. De atunci au trecut peste trei luni şi pot spune că noi n-am stat pe loc. Cu ajutorul S.M.T. Urziceni am e­­fectuat lucrările agricole de primă­vară la timp şi în bune condiţiuni. Mai mult decit în trecut, în anul a­­cesta ne-am în­dreptat atenţia spre dezvoltarea unor culturi rentabile ţi­­nînd seama tot­odată şi de necesi­tăţile statului. De pildă noi am culti­vat o suprafaţă de 16,50 ha. cu sfe­clă de zahăr (cu 6 ha. mai mare de­cit în anul 1956), orez pe o supra­faţă de 16 ha. (cu 6,50 ha. mai mare decît în anul trecut). De asemenea noi am dublat suprafaţa grădinii de legume şi zarzavaturi. In ceea ce pri­veşte porumbul, întreaga suprafaţă a fost însăminţată cu sămînţă hibri­dă. Din toamnă avem însămânţate 105 ha. cu grîu. Ne-am angajat, să muncim în aşa fel încît să obţinem, o recoltă bo­gată la ha. , la grîu 2.000 kg., la po­rumb 3.600 kg., la sfeclă de zahăr 20.000 kg., la orez 3.000 kg., la floa­­rea-soarelui 1.600 kg. Aceste cifre depăşesc cele prevăzute în planul de producţie. In ceea ce priveşte sectorul zootehnic ne-am propus să mărim turma de oi cu încă 100 capete iar numărul stupilor să crească de la 50 la 60. Angajamentele pe care gospodăria noastră colectivă şi le-a luat pot fi îndeplinite cu succes. Pentru aceasta este nevoie însă de multă muncă. Colectiviştii noştri sunt oameni har­nici şi pricepuţi şi am convingerea că vor munci bine. Tovarăşii Mihai D. Radu şi Mihail State, şefi de bri­gadă, membri de partid, ca şi alţi colectivişti ca Gheorghe D. Radu, Constantin Meteleanu, Gheorghe Nan­­cu s-au evidenţiat în muncile agri­cole de primăvară. Este adevărat că în prezent cultu­rile arată bine, dar recolta nu este încă un hambar. Pînă atunci trebuie să le întreţinem cu cea mai mare grijă. Sunt încă multe altele de fă­cut şi pentru ca toate să fie bine făcute, colectiviştii au nevoie de o îndrumare permanentă din partea or­ganizaţiei de bază. Organizaţia de bază nu poate fi indiferentă nici faţă de felul cum gospodăria noastră co­lectivă îşi îndeplineşte angajamentele luate în întrecerea pentru titlul­­ de „Cea mai bogată gospodărie colecti­vă“. Dimpotrivă. Ea trebuie să mobi­lizeze pe toţi colectiviştii la luptă dîrză, h­otărîtă pentru a se situa pe un loc fruntaş în întrecere. Deşi au trecut mai bine de trei luni de cînd noi am răspuns la che­marea colectiviştilor din Ceacu, to­tuşi organizaţia noastră de bază n-a analizat niciodată cum se îndeplinesc angajamentele luate. In ziua de 12 mai, adunarea generală a organiza­ţiei de bază a discutat despre felul cum s-au desfăşurat muncile îrn cam­pania agricolă de primăvară, dar tov. Mihai F. Vasile, preşedintele gospo­dăriei şi membru în biroul organiza­ţiei de bază, în raportul său n-a spus nici un cuvînt des­pre întrecerea la care am fost che­maţi de colectiviştii din Ceacu Nici­for. Tudorache Cons­tantin, secretarul organizaţiei de ba­ză, n-a arătat ce sarcini stau în faţa noastră, a membrilor de partid, pen­tru a desfăşura munca politică în rîndul colectiviştilor spre a-i mobiliza la îndeplinirea cu succes a anga­jamentelor în întrecere. Mi se pare că biroul organizaţiei noastre de bază a uitat că noi am răspuns la chemarea lansată de co­lectiviştii din Ceacu. De aceea aş propune ca în cel mai scurt timp să convoace o adunare de partid în care să se analizeze ce s-a realizat pînă acum şi ce mai trebuie făcut. Ar fi multe de discutat. De exemplu des­pre ferma noastră de porci. Avem 13 scroafe. Din cei 45 purcei născuţi anul acesta am vindu­t 42, obţinînd suma de 6.745 lei. Dar veniturile gospodăriei colective n-ar creşte oare dacă am încheia contracte cu O.R.A.C.A. pentru îngrăşarea porci­lor? Ajungind la o concluzie pozi­tivă în această privinţă am putea lămuri colectiviştii să aprobe înfiin­ţarea unei adevărate crescătorii de porci care ne-ar asigura venituri mari. Ar trebui discutat şi despre posibilităţile ce există pentru ca şi în gospodăria noastră să se împartă avansuri băneşti cel puţin trimestrial. Eu sunt convins că dacă organiza­ţia noastră de bază ar analiza mai des diferite laturi ale activităţii gos­podăriei ar putea aduce o contribuţie mult mai mare la întărirea ei eco­­nomico-organizatorică, astfel ca în întrecerea pentru titlul de ,Cea mai bogată gospodărie colectivă“ noi să ne situăm pe un loc de frunte. MIHAI A. GHEORGHE membru al organizaţiei de bază P.M.R. din G.A.C. „Ion Fonaghi“, comuna Ion Roată, raionul Urziceni (urmare din pag. l-a­ încruntat, Tudor n-a mai răspuns. — Cum se poate, măi — au insis­tat oamenii — voi aşa buni prieteni şi să vă supăraţi aşa dintr-odată? — Cine ? Gheorghe, prieten ? De­cit cu aşa prieten, mai bine lipsă ! — De ce ? — Vrea să se scrie la colectivă.. — Ei şi ? Ce-i cu asta ? Se scrie, înseamnă că lui îi convine cum se munceşte în colectivă... de ce să vă supăraţi ? — Cum de ce?... Va să zică de-o viaţă întreagă muncim împreună, ne sfătuim, ne ajutăm unul pe altul şi acum deodată, îi răsare să se ducă în colectivă... Ce crede el că acum, eu am să mor, ori am să sărăcesc ? — Tu de ce nu te înscrii în gospo­dărie ? — Asta mă priveşte. O să vedem noi la toamnă cine e mai cîştigat. Şi Tudor Cîrnu s-a aşezat pe muncă mai îndîrjit decit oricînd. Di­mineaţa, cînd ştia că Gheorghe tre­buie să plece la colectivă, îşi făcea de lucru prin casă ca să nu dea ochi cu el. Iar dacă îl înti­lnea pe uli­ţă, îi ocolea ori se făcea că nu-l vede. Acesta a încercat de cîteva ori să stea de vorbă cu el, să-l facă să înțeleagă de ce a ales el gospodăria colectivă. A încercat chiar să-i vor­bească despre cele văzute la colecti­viştii din Putineiu, dar Tudor i-o re­teza scurt: — Nu încerca să duci muncă de lă­murire cu mine. Eu sînt un om îna­poiat și îmi fac munca așa cum mă pricep și cum am apucat de la tata... De aici pînă la ceartă nu mai era decit un pas, de aceea Gheorghe nu mai insista, convins că pînă la urmă Tudor o să vadă singur care-i ade­vărul. Acesta își vedea de treabă posomorit. Se simţea adine lovit în sentimentele sale de prietenie şi, în sine, considera fapta vecinului ca o trădare. Cînd a­ văzut că vecinul lui şi-a dus atelajele la gospodărie şi grajdul i-a rămas gol, a simţit în inimă o tresărire dureroasă, dar şi o undă de bucurie răutăcioasă: „La­­să-l, să se înveţe minte“... Şi astfel, vara lui 1950 trecea pe nesimţite. Gospodăria colectivă, la început firavă şi modestă, se intărea din zi în zi mai mult. Lanurile sale făgăduiau o recoltă frumoasă. Une­ori cînd se întorcea de la cîmp, Tudor se oprea cîte o clipă lîngă tarlaua colectivei şi privea cu sinceră admi­raţie frumuseţea lanurilor. Atunci, parcă simţea topindu-i-se necazul îm­potriva vecinului şi pe nesimţite, începea să se sădească în inima lui sentimentul îndoielii: „Nu cum­va, Gheorghe a avut dreptate?“ Dar se scutura grăbit de aceste gînduri: „Să vedem care-o să bage în pătul mai mult. Toamna se numără bobocii...“ Şi toamna, posomorită şi ploioasă ca de obicei, dar bogată în roade, a sosit. Colectiviştii aşteptau cu bucu­rie şi nerăbdare ziua împărţirii veni­turilor. De pe acum, fiecare îşi făcuse socotelile şi ştia — după numărul zilelor muncă, — aproape sigur cit­are de primit. Gheorghe Boboc, era printre fruntaşi. Avea de primit 2600 kgr. porumb, aproape 1000 kgr. grîu, 1500 kgr. zarzavaturi, 380 kgr. floa­rea soarelui, aproape 1700 lei şi multe a­ltele. îndoiala lui Tudor se topise ca o zăpadă firavă bătută de vîntul primăverii. Un an întreg urmărise munca colectiviștilor. La început cu ciudă și îndoială, apoi cu interes şi curiozitate... Un an de zile a trebuit să treacă pentru ca faptele, care se dovedeau din zi în zi mai grăitoare să-l convingă că Gheorghe a avut dreptate. Cu toate acestea, continua să-l o­­colească. Ii era parcă ruşine să-şi privească vecinul în faţă, să recu­noască deschis că n-a avut dreptate. Cînd acesta a ieşit cu carele pe poar­ta colectivei, Tudor a trecut şanţul pe marginea şoselei privind stînjenit într-o parte, de parcă ar fi numărat frunzele îngălbenite ale duzilor ce se desfăceau de crengi așternîndu-se pe pămîntul ud. Glasul vesel al lui Gheorghe l-a făcut să tresară: — Ce faci vecine ? Nu mergi către casă ?... — Ba... într-acolo mergeam. — Ei, atunci, mergem împreună. Avem doar acelaşi drum. De, drumurile lor se întîlniseră din nou. Au plecat spre casă împreună şi în aceeaşi seară. Tudor a zăbovit pînă noaptea tîrziu la vecinul său. E drept că au avut cam multe de vorbit, dar şi din vinul proaspăt a­­dus de la colectivă s-au golit cam multe pahare. Iar acum, cei doi ve­cini sînt iarăşi buni prieteni. Amîndoi sînt colectivişti şi încă dintre cei fruntaşi... Ce spuneam eu la început? O cărare singuratică rătăceşte ea cît rătăceşte, dar tot iese pînă la urmă în lumină şi te scoate la drumul ade­vărat... Cînd a sfîrşit de povestit bătrinul ajunsese la a cincia ţigară. A a­­prins-o cu mişcări încete, pufăind tac­ticos şi s-a ridicat greoi scuturîndu-şi minteanul de ţarină. Am pornit îm­preună spre casă. Pe baltă se aprin­seseră răzleţi licuricii de argint al stelelor. Iar peste sat începuse să se aştearnă tăcerea calmă a nopţii. Carnet muzical • In curtnd, Bu­cureștiul va fi vi­zitat de celebra ghitaristă din Ar­gentina, Maria Luisa Anido. Ghita­rista argentiniană este considerată una dintre cele mai virtuoase artiste în domeniul acestui instrument. Cariera și-a inceput-o de la virsta de 7 ani, fiind calificată de pe a­­tunci ca „un miracol muzical extra­ordinar". De la marele artist Miguel Llober, a moştenit toate secretele ar­tei, ciştigindu-şi un imens prestigiu in tocite colţurile lumii. Maria Luisa Anido a întreprins numeroase turnee vizitind oraşele importante din Ar­gentina, Uruguay, Brazilia, etc. A concertat cu acelaşi succes in prin­cipalele centre muzicale din Europa: Londra, Paris, Milano, Moscova, Le­ningrad, Viena, Salzburg, Geneva, Torino etc. Anul acesta Maria Luisa Anido întreprinde al cincilea turneu in ţările Europei, prilej cu care vine şi in ţara noastră. Artista argenti­­niană va da primul recital in sala Ateneului R.P.R. la 23 iunie a.c. • In ziua de 6 iunie va concerta in Capitală pianistul ceh Josef Hala. Cunoscutul pianist cehoslovac are o bogată activitate muzicală, devenind în anul 1952 membru al Trio-ului S.U.R. • Din R.P. Ungară va sosi în ţara noastră Tiszay Magda, solistă a Teatrului de Operă din Budapesta. Această soprană este distinsă cu pre­miul I­Fr. Liszt, şi laureată a Pre­miului Kossuth. Artista maghiară a întreprins turnee in U.R.S.S. şi ţă­rile de democraţie populară. Primul recital va avea loc in Sala Dalles, iar în program vor figura arii și lie­­ duri de Glück, Benedetto. Bach, Schubert. Schumann. Brahms, Liszt, Kodály, Ferenc Farkaş. STEAGUL ROŞU Schimb de experienţă între Ansamblul Sovietic din Omsk şi artiştii amatori din Capitală Ieri dimineaţă a avut loc in sala clubului Finanţe- Bănci din str. Doamnei o consfătuire organizată de Casa Creaţiei Populare a Sfatului Popular al Capitalei la care au participat conducătorii Ansamblului Sovietic din Omsk şi dirijorii de co­ruri, conducătorii formaţiilor de dan­suri populare din cadrul întreprin­derilor din Capitală şi instructorii artistici. Consfătuirea a avut carac­terul unui schimb de experienţă O parte din conducătorii ansamblului siberian de coruri şi dansuri au îm­părtăşit reprezentanţilor formaţiilor artistice de amatori din Capitală ex­perienţa lor în culegerea şi valorifi­carea folclorului. In cursul după-amiezii, a avut loc în sala C.C.S. un spectacol organizat de Casa Creaţiei Populare în cinstea Ansamblului din Omsk. In clișeu, conducerea Casei Crea­ției Populare oferă membrilor An­samblului din Omsk cadouri reprezen­tând obiecte de artă populară, în urma unui spectacol dat de acest ansamblu la Teatrul de Estradă. Monografia porumbului Alături de numeroase lucrări ştiin­ţifice întocmite de Institutul de Cer­cetări Agronomice, figurează şi o vastă lucrare intitulată „Monografia porumbului“. Se ştie că porumbul este una dintre plantele de o deosebită importanţă în agricultura m­ondială şi ocupă cea mai mare suprafaţă în agricultura ţării noastre. Rolul po­rumbului în alimentaţia oamenilor şi animalelor, precum şi importanţa lui pentru unele ramuri ale industriei, motivează cu prisosinţă atenţia ex­cepţională ce i se acordă. Cercetă­torii institutului au obţinut soiuri mai productive şi au găsit metode agro­tehnice superioare celor existente. Intr-adevăr, experienţa acumulată de institut în problema culturii po­rumbului este vastă. Numeroase cer­cetări au fost efectuate în privinţa lucrărilor solului şi a îngrăşăminte­lor, s-a­u creat soiuri noi specifice zonelor pedo-climatice din ţară, s-a stabilit densitatea plantelor fiecărui soi pe unitate de suprafaţă şi lucră­rile de îngrijire corespunzătoare, etc. De altfel, pe lângă realizările ştiin­ţei agricole romîneşti în problema culturii porumbului, s-au efectuat cercetări de mare importanţă şi în numeroase, alte ţări. Rezultatele acestor cercetări inten­se au fost publicate treptat pe mă­sură ce erau rezolvate. S-a simţit însă nevoia ca aceste cuceriri ale ştiinţei să fie sistematizate şi înmă­nunchiate într-o singură lucrare, care să fie la îndemâna tuturor acelora care îşi duc activitatea pentru a ob­ţine producţii sporite pe ogoarele ţă­rii. In acest scop a luat fiinţă un co­lectiv, care a întocmit planul de lu­cru şi a repartizat munca pe capi­tole. Lucrarea care va avea cca. 1.300 pagini este repartizată pe capitole, în care se tratează istoricul culturii po­rumbului, sistematica, compoziţia şi folosinţa, cerinţele faţă de climă şi sol, ameliorarea, agrotehnica (asola­­merete, lucrări, îngrăşăminte, buruie­nile şi lupta împotriva lor), irigaţiile, recoltatul, păstrarea, bolile şi dău­nătorii, porumbul furajer, etc. Monografia porumbului, va vedea lumina tiparului spre sfîrşitul anului 1957 şi va fi o realizare importantă a Institutului de Cercetări Agrono­mice, fiind deosebit de utilă tuturor acelora care luptă pentru îmbogăţi­rea cunoştinţelor, pentru a dezlega tainele naturii spre obţinerea unor roade cît mai îmbelşugate pe ogoa­rele ţării. La Casa Ziariştilor • La Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc vineri seara un colocviu între critici dramatici şi actori în le­gătură cu cel de al doilea concurs republican al tinerilor actori din tea­trele dramatice, încheiat recent. Co­locviul a fost organizat de secţia de cronicari dramatici a Uniunii Ziariş­tilor din R.P.R. şi cenaclul tinerilor regizori „V. I. Popa“. Tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C. E. C. La 31 mai a avut loc la Ploeşti tragerea lunară a obligaţiunilor C.E.C. 5% cu cîştiguri. Obligaţiunea cu seria 23116 Nr. 20 a ieşit cîştigătoare cu 50.000 lei. Obligaţiunile cu seria 14141 Nr. 17, seria 15006 Nr. 34, seria 18043 Nr. 21, şi seria 21110 Nr. 44 au ieşit cîştigătoare cu cite 25.000 lei. S-au mai atribuit 10 cîştiguri a 10.000 Iei, 50 a 5.000 lei şi 500 cîş­tiguri a 1.000 lei. Valoarea totală a cîştigurilor atri­buite a fost de 1.000.000 lei. Obligaţiunile care n-au ieşit cîşti­gătoare, participă din oficiu la ur­mătoarele trageri. In primele zece zile ale fiecărei luni­ obligațiunile C.E.C. se pot pro­cura la valoarea lor nominală. De la „Loto­ Central” La tragerea „Loto Central“ din seara zilei de 31 mai 1957, au fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 2 26 78 61 70 23 72 59 16 Fondul general de premii pe țară este de 2.585.805 lei. Se vor revanşa bucureştenii, la rugbi? Azi, are loc pe Stadionul „23 Au­gust“ meciul de rugbi dintre e­­chipele Bucureşti-A şi Cardiff. Du­pă cum se ştie, în primul meci disputat în Capitala noastră, echipa galeză a întrecut, cu 9-6 forma­ţia secundă a Bucureştilor. In ce priveşte­­echipele prime, părerile sunt împărţite. Unii cunoscători în rugbi, care ştiu că azi, Cardiff ali­niază o formaţie completă, cuprin­­zînd pe Collins, cunoscut jucător britanic şi pe rapidul Davies, pre­zintă o echipă mai grea, mai dură şi mai raipidă ceea ce, după păre­rea lor, va încurca formaţia noas­tră. Alţi specialişti, Informaţi fiind că in linia de trei sferturi a romi­­­nilor intrînd D. Ghiuzelea iar la înaintare rutinatul Pîrcălăbescu, susţin că echipa noastră îşi poate lua revanşa meciului pierdut, cu 6 3, în 1953, la Cardiff. Cert este că echipa noastră va tre­bui să dea o luptă directă cu puter­nicii înaintaşi al Cardiff-ului pentru cîştigarea balonului şi pentru des­chiderea jocului căci este clar că jucătorilor noştri le convine un joc deschis şi dus într-un ritm viu. Meciul va fi condus de arbitrul italian Silvio Pozzi. Lotul feminin de baschet pentru meciul cu R.P.F. Iugoslavia Duminică după amiază echipa noa­stră feminină de baschet va susţine un meci internaţional la Belgrad, întîlnind reprezentativa R. P. F. Iu­goslavia. In vederea acestui meci lo­tul român a părăsit ieri Capitala pe calea aerului. Au făcut depla­sarea următoarele jucătoare: Eva Ferencz, Hilde Eordogh, Viorica An­­tonescu, Elena Tintorescu, Ştefania Di­­nescu, Teodora Predescu, Violeta Ză­­vădescu, Ana Firimide, Anca Pop, Octavia Cucuruz, Hanelore Kra­ts şi Zamfiriţa Belu. Lotul este însoţit de antrenorul Lucian Vasilescu. Meciul de duminică se va desfășura pe te­renul central Tasmaidan din Bel­grad. A doua etapă a campionatului republican de atletism pe echipe Timp de două zile, incepînd de astăzi, se vor desfășura pe stadionul Republicii din Capitală întrecerile e­­tapei a 11-a a campionatului republi­can de atletism pe echipe. După cum se știe, în prima etapă primul loc a fost ocupat de reprezentanţii asociaţiei Dinamo, care au totalizat 866,5 puncte, după care s-au clasat in ordine atleţii de la Ştiinţa cu 739,5 şi cei de la Energia cu 662,5 puncte. Dinamoviştii au decis să alinieze un efectiv cu cît mai multe ele­mente tinere, şi atleţii să participe la probele lor de strictă specialitate. Ana Roth Com­an, Mircea Stein şi Virgil Manolescu, sunt capabili să scoată performanţe. De asemenea, lori Wie­­senmaier, care recent a făcut un re­cord personal la 400 m. plat. Cei mai puternici adversari ai sportivilor de la Dinamo, vor fi, fără îndoială, atleţii asociaţiei Şti­inţa, întrecerile de astăzi vor începe la ora 16, ele continuînd mîine de la ora 9 şi după amiază de la ora 15,45. Frumoasa comportare a echipei de oină din Curcani In cadrul „Cupei Oraşelor“ la oină, care s-a disputat timp de două zile în Capitală, a par­ticipat şi echipa de oină din Curcani. Tinerii jucători din Curcani, care au jucat sub nu­mele de reprezentativa regiunii Bucu­reşti au avut o excelentă compor­tare, c­lasîndu-se pe locul doi, la o mică,­diferenţă de puncte (19 faţă de cele 21 ale Bucureşti­ului). Echipa din Curcani a jucat cu prea mare timi­ditate şi datorită acestui fapt a dat un randament sub nivelul posibilită­ţilor sale. Ceea ce trebuie relevat este însă valoarea pe care o pose­dă echipa Recolta Curcanii, care în întrecere cu cele mai bune echipe din ţară, a obţinut acest loc înaintea ce­lor care reprezentau regiunile Stalin, Baia Mare, Craiova, Timişoara şi Constanţa. Acest succes, căci aşa tre­buie considerat locul ocupat de echi­pa din Curcani, în clasamentul fi­nal, să fie un indemn pentru tine­rii jucători, să se antreneze serios, spre a avea și mai departe, în viitoa­rele întreceri, o comportare la fel de bună. SIMBATA 1 IUNIE 1957 PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul pre­sei centrale. 7.07 Din cîntecele po­poarelor. 7.20 Anunţuri şi muzică. 7.30 Concert de dimineaţă. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de cameră de Pa­ul Jelescu. 9.30 „Cuteză­torii". 10.00 Viaţa fericită a copiilor sovietici“. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Muzică uşoară. 11.30 Versuri de Ziua copilului. 11.45 Din viaţa de concert a Capitalei. 12.15 Muzică populară ro­­mînească. 12.35 Cîntă Ansamblul sfa­tului popular al Capitalei. 13.00 Bule­tin de ştiri. 13.05 Concert de prînz. 14.00 Variaţiuni şi fugă de Benjamin Britten. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Program de muzică populară ro­­roînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Program muzical. 16.15 Vorbeşte Mos­­cova! 16.45 cintece de leagăn. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteoro­logic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Anunţuri şi muzică. 17.30 „Insir­te mărgărite“. 18.00 Să cunoaştem folclo­rul popoarelor. 18.30 „Florile vieţii“. 18.40 Muzică uşoară. 19.00 Buletin de ştiri şi comentariu. 19.10 Interpreţi de muzică de operă. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 11.55 „Noapte bună, co­pii". 20.00 Muzică de dans. 20.15 Scrii­tori la microfon. 20.30 Muzică de dans. 21.00 Cronica evenimentelor Internaţio­nale. 21.15 Muzică de dans. 22.00 Bu­letin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Cîntă Ion Lub­an şi Mia Barbu. 14.30 Anunţuri şi muzică. 14.40 Muzică instrumentală. 15.00 Melodii de muzică uşoară. 15.30 Cintece şi jocuri populare româneşti. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin me­teorologic. 16.15 Recomandări din pro­gram. 16.20 Imagini din viaţa copiilor oglindite în creaţia compozitorilor 16.50 Program de melodii populare ro­mîneşti. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Cîntă corul Radio. 18.00 Buletici de ştiri, 11.05 „Compozitorul săptămini. 18.50 Anunţuri şi muzică. 19.00 Muzi­că de dans. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Concert ghicitoare. 21.00 Buletin de ştiri. 21.15 Radiomagazin (reluare). 22.00 Muzică de dzuis. 22.30 La sfîrşit de săptămlnă. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 23.15 Lu­crări concertante. 23.52 20.50 Muzică de dans. TEATRE: Teatrul de Operă şi Ba­let al R.P.R. orele 19,30 : Călin ; Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) matineu orele 15 : Apus de soare, seara, orele 19,30: Steaguri pe turnuri; Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale" (Sala Studio) matineu orele 15 : Omul cu mîrţoaga, seara, orele 19,30 : Institutorii ; Teatrul „C. Not­tara“ (Sala Libertatea) orele 20 : Cau­ţiunea ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. orele 19,30 : întoarcerea. Iul. Cristofor Columb ; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30: colomba ; Teatrul Tine­retului, matineu ore­le 15,30 : Mult zgomot pentru nimic, seara orele 19,30: Preludiu ; Teatrul Naţional Craiova (Sala Teatrului C.C.S.) orele 20 : Ul­tima generaţie; Teatrul Armatei (Sala din Magheru) orele 19,30 : Premiera : Gringoire, împricinaţii ; Teatrul Arma­tei (Sala Ansamblului C.C.A.) orele 19,30 : Mama Angheluşa doftoroaie, Cîrlanul, Harţă Răzăşul ; Teatrul Ar­matei (Sala „Modern") orele 20 : Su­flete de hîrtie; O.S.T.A. (Sala Dalles) orele 20,30 : Recital de canto Tiszay Magda (R.P. Ungară) ; Teatrul de Stat- Bacău (Sala Teatrului Evreiesc de Stat) orele 19,30: Apus de soare ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" (Calea Victoriei 33-35) orele 20 : O sea­ră la estradă ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" — Sada „Victoria" — (Ca­lea Victoriei 174) orele 20 : concert „Vine, vine primăvara“ ; O.S.T.A. şi Ciroul de Stat (B-dul N. Bălcescu nr. 3) matineu orele 18 şi seara orele 20.30 : Spectacol extraordinar dat de Circul de Stat al Uniunii Sovietice : Teatrul Municipal (Sala „Matei Milo"; matineu, orele 15 : Nebuna din chail­­lot ; seara orele 19.30: Hanul de la răscruce ; Teatrul Municipal Studio (Sala „Filimon Sîrbu“) matineu orele 15 : Tache, Ianke şi Kadîr ; seara orele 19,30 : Omul care aduce ploaie (dis­tribuţia A.) ; Teatrul Ţăndărică (Sala str. Academiei) matineu orele 16 şi orele 18,30 : Galoşul fermecat (spec­tacol cedat). CINEMATOGRAFE: Patria, Bucu­reşti, Al. Popov, T. Vladimirescu, 1 Mai : Dragoste de mamă, Republica, I. C. Frimu, Gh. Doja, Libertăţii : Cronica amanţilor săraci; Magheru, Elena Pavel, înfrăţirea intre popoare, Moşilor: Fiica mea trăieşte la Viena, Către absolvenţii şcolilor medii! V. A­­lecsandri, Lumina : Primul punct ; Doi­na, Munca: Oameni fără importanţă, Cetatea Histria ; Volga, Aurel Vlaicu : Dispărut fără urmă , Central, M. Emi­­nescu, Gh. Coşbuc , Ora­ş, Muntele Retezat , Maxim Gorki i Aventurile lui Artiomka, Ochelarii lul bunicul, Tine­retului , Măgăruşul Magdanei, Al­bum sportiv, Timpuri Noi­i Aventu­rile unul căţeluş şi ale unei pisicuţe, Leul Simba ; Griviţa, 23 August: Jan Zizka; Vasile Roaită, Mioriţa: Cita­dela sfărîmată, Farmecul adîncuilor; Cultural: Prietene de noapte; Unirea: Balada Siberiei; C. David­­ Clo Cto­­san; Al­­sahia : Căsnicia dr. Danwicz; Arta : Aida; Donca Simo : Vagabondul (ambele serii); Iile Pintille i Bonjour elefant; Popula» i CIndva la Pari«; N. Bălcescu I in toiul luptei; Ol­» Ban­de t Sinha Moca; Alianţa i Cu faţa spre public, Vvea Montand. Pag. 3-a Azi, la „23 August“ meciul dintre selecţionatele secunde ale U.R.S.S. şi R.P.R, Stadionul 23 August, găzduieşte azi un program internaţional alcă­tuit din jocul de fotbal dintre se­lecţionatele B ale Uniunii Sovie­tice şi R. P. Române şi un meci de rugbi Bucureşti—Cardiff. Dar punc­tul forte al programului îl constituie desigur, partida de fotbal care inau­gurează ca şi cea de la Moscova care are loc tot azi, seria întîlnirilor inter ţări intre Uniunea Sovietică şi R.P.R. „îmi exprim părerea că ase­menea întâlniri între noi, ar trebui să devină tradiţionale“ a declarat antrenorul unional G. Glaskov, în legătură cu aceste meciuri. Şi are dreptate. Intîlniri între echipele noa­stre şi cele sovietice au fost nume­roase, dar între selecţionate nici una, jocul de azi este primul Este deci firesc ca acest meci să fie aş­teptat cu mare interes de către spor­tivii din ţara noastră. Revenind la partida în sine, trebuie să ne o­­prim asupra formaţiei redutabile pe care oaspeţii o au. In rindurile ei găsim elemente de valoare, care fac să poată fi uşor comparată ca valoare, cu cea de la Moscova, a­­dică cu formaţia A. Intîlnim aci ju­cători care au făcut parte din prima e­­chipă de mai multe ori şi care dacă nu se disputa meciul de la Bucureşti poate îşi găseau locul în selecţionata de la­­Moscova. Este cazul unui flim­ care la Melbourne a marcat golul cu care sovieticii au cîştigat finala cu iugoslavii, Beţa, Fedosov, Ra­­zinski, Fomin, etc. Astfel stind lu­crurile, este lesne de înţeles ce grea misiune are lotul nostru “. La antrenamentul de joi şi cel de ieri dimineaţă făcut pe stadionul Di­namo, oaspeţii au impresionat prin calităţile lor de certă valoare (pase, stopuri, treceri, primirea balonului, joc de cap, detentă, etc.) Formaţiei oaspete, noi îi opunem o echipă care este mult diferită de cea care a făcut meci egal cu formaţia poloneză. Ju­cătorii români au făcut joi un ultim an­trenament la care s-a insistat mai mult asupra condiţiei fizice. Arbitrii bulgari Gionev (centru), Gelev şî Dinev (la tuşe) vor conduce par­tida de azi, care începe la ora 17.30, avînd în deschidere la ora 15.45 jocul de rugbi Bucureşti—Cardiff. Echipa Uniunii Sovietice va fi: Razinski, Kesarev, Golubev, Krutk­ov, Beta, Ţa­­rev, Iliin, Mamîkin, Bubukin, Fedosov, Fomin. R.P. ROMINA: Dungu, Sbîrcea, Brînzei, Ivănescu, Al. Vasile, Mihăi­­lescu, P. Moldoveanu,­­Meszaros, A­­lexandrescu, Zavoda I, Suru. De la stînga: Razinskv, Golubev, Fedosov, Beţa, Fomin, Mamedov, Iliin, văzuţi de NEAGU RADULESCU Echipa U.R.S.S. de baschet la Bucureşti . După cum se ştie, la 9 iunie, va avea loc pe Stadionul Republicii Ifldin Capitală întîlnirea internaţională dintre echipele de baschet ale­­KU.R.S.S. şi R.P.R. Echipa care ne va vizita este una dintre cele mai mm bune formaţii din lume, cucerind de mai multe ori titlul de campioană­­europeană. La Olimpiada de la Helsinki din 1952 şi la cea de la Mel­­bourne — 1956, echipa Uniunii Sovietice s-a clasat pe locul II. Sovieticii nu se bucură de un prestigiu deosebit şi vor deplasa la Bucureşti printre marţii pe valoroşii jucători Stankus, Vaidmaris, Ozerov, Torban, Balaba­­rinov, precum și Zubkov și Laga, care au o înălțime de peste doi metri.­­­ Echipa U.R.S.S. a anunțat că va sosi la București la data de 6 iu­­­­­nie. O grandioasa serbare a şcolilor elementare şi medii din Capitală în sala Floreasca Sala Floreasca va găzdui miine di­mineaţă, incepind de la ora 10, o grandioasă serbare la care vor parti­cipa elevii şi elevele şcolilor elemen­tare şi medii din Capitală. Cu acest prilej, elevii şi elevele, incepînd de la ciclul preşcolar, vor demonstra in faţa publicului numeroase pro­grame extrem de variate, cuprinzind exerciţii de gimnastică liberă, ca panglici, cu mingi, cu arcuri de flori, acrobatice, la diverse aparate, cu e­­şarfe, precum şi exerciţii şi focuri distractive. După conţinutul progra­mului şi virsta celor care vor de­monstra varietatea elementelor edu­caţiei fizice din şcolile noastre se scontează un succes deplin. Serba­rea se va intitula „Serbarea primă­verii", şi se organizează in cinstea lui 1 iunie, Ziua internaţională a co­pilului. Asistind la repetiţii ne-am putut da seama de valoarea ridicată a progra­mului, care va fi o adevărată incin­­tare pentru publicul spectator. „Cupa Primăverii" în regiune S-au disputat 8 etape din cadrul „Cupei Primăverii“ din regiunea Bucureşti. Se poate constata com­portarea frumoasă a celor două e­­chipe din Roşiori: Locomotiva Ro­şiori şi Recolta C.M. Roşi­ori, care ocupă primele două locuri. In ceria cealaltă situaţia în clasament este foarte strînsă. De la etapă la etapă, se înregistrează schimbări esenţiale în clasament. O comportare nesatis­făcătoare este aceea a formaţiei Vo­inţa Alexandria, care din prima e­­tapă şi pînă acum, se află pe ulti­mul loc. In decurs de 8 etape ea nu a putut să totalizeze mai mult de două puncte. Intr-o situaţie asemă­nătoare se mai află şi Progresul Slobozia, Voinţa Călăraşi şi Ener­gia Buftea. Comisia regională de fotbal tre­buie să analizeze serios comportarea slabă a acestor echipe.­­Mîine sunt programate următoa­rele jocuri: Recolta Lehliu—Voinţa Călăraşi, (se va disputa la Slobozia deoarece terenul din Lehliu este suspendat pe o etapă); Progresul Călăraşi—Recolta Negoeşti; Energia Olteniţa—Progresul Slobozia; E­nergia Buftea—Progresul Alexandria; Voinţa Alexandria—Progresul Turnu Măgurele; Locomotiva Giurgiu—Lo­comotiva Roşiori. In cadrul etapei a 8-a a „Cupei Pri­măverii" , au înregistrat următoarele rezultate : In prima serie Recolta Negoeşti a furnizat una din cele mai mari sur­prize, întrecind fruntaşa clasamentu­lui Energia Olteniţa cu scorul de 1-0. Invingind cu 2-0 formaţia Voinţa Că­lăraşi, Progresul Călăraşi a trecut în fruntea clasamentului totalizînd 11 puncte. O comportare frumoasă a avu­t-o Recolta Mlnăstirea care a între­cut pe teren propriu Recolta Lehliu, cu scorul de 3-0. Jocurile din seria a II-a s-au soldat cu următoarele rezul­tate: Progresul Tr. Măgurele a fost învins pe teren propriu de Locomo­tiva Giurgiu cu scorul de 2-0 ; partida dintre cele două echipe din Alexan­dria s-a terminat cu victoria de 4-2 In favoarea Progresului Alexandria. Recolta Centrul mecanic Roșiori a în­vins Energia Buftea cu 2-1. Starea timpului Institutul Meteorologic Cz­ib­al anun­ţă : In următoarele 24 de ore vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător mai mult noros după amiază. Ceaţă slabă dimineaţa. Tempe­ratura va creşte uşor. Minimele vor oscila Intre­g la 11 grade iar maxi­mele Intre 21 la 23 grade. In următoarele trei zile vremea se încălzește treptat cu cer schimbător. Inourări mai accentuate se vor pro­duce la începutul intervalului cînd vor cădea averse temporare. Temperatura în creștere. Iată cum arată clasamentul după etapa de duminică: seria I: Progre­sul Călăraşi 11 puncte, Recolta Ne­­goieşti 10, Energia Olteniţa 9, Recolta Mănăstirea 9, Recolta Lehliu 7, Pro­gresul Slobozia 4, Voinţa Călăraşi 4. Seria a D-a: Locomotiva Roşiori 13, Recolta Centrul Mecanic Roşiori 10, Locomotiva Giurgiu 10 puncte, Progresul Alexandria 7, Progresul Turnu Măgurele 6, Energia Buftea 4, Voinţa Alexandria 2 puncte. Echipa de box a regiunii va intîlni o formaţie a Craiovei La 9 iunie va începe în numeroase centre din ţară campionatul de box pe echipe la categoria juniori. Cu a­­cest prilej echipa regiunii Bucureşti va susţine prima întâlnire, întâlnind la Craiova o selecţionată locală. E­­chipa regiunii Bucureşti este formată din 12 boxeri, dintre care şi o serie de elemente valoroase de la oraş. In această competiţie regiunea contează pe Raicu Octavian — Roşiori şi Păun Iulian — Vidra, clasaţi pe locul doi la campionatul de zonă, pe Roşu Cor­nel — Domneşti campion regional şi pe Rachici Anghel — Giurgiu, fina­­list în campionatul de junior. In mo­­mentul de faţă pugiliştii regiunii Bucureşti se antrenează intens în ve­derea acestei importante competiții.

Next