Steagul Roşu, iunie 1957 (Anul 4, nr. 983-1008)
1957-06-01 / nr. 983
O propunere a biroului organizaţiei noastre de bază Cam prin luna februarie, într-o adunare generală a membrilor gospodăriei noastre colective s-a citit chemarea la Întrecere a colectiviştilor din Ceaou pentru titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă“. Cu toţii ne-am bucurat mult şi am răspuns cu entuziasm chemării la întrecere pentru că am văzut in această întrecere un mijloc care ne îndeamnă să muncim mai bine, să ne străduim mai mult pentru ca gospodăria noastră colectivă să devină mai puternică. De atunci au trecut peste trei luni şi pot spune că noi n-am stat pe loc. Cu ajutorul S.M.T. Urziceni am efectuat lucrările agricole de primăvară la timp şi în bune condiţiuni. Mai mult decit în trecut, în anul acesta ne-am îndreptat atenţia spre dezvoltarea unor culturi rentabile ţinînd seama totodată şi de necesităţile statului. De pildă noi am cultivat o suprafaţă de 16,50 ha. cu sfeclă de zahăr (cu 6 ha. mai mare decit în anul 1956), orez pe o suprafaţă de 16 ha. (cu 6,50 ha. mai mare decît în anul trecut). De asemenea noi am dublat suprafaţa grădinii de legume şi zarzavaturi. In ceea ce priveşte porumbul, întreaga suprafaţă a fost însăminţată cu sămînţă hibridă. Din toamnă avem însămânţate 105 ha. cu grîu. Ne-am angajat, să muncim în aşa fel încît să obţinem, o recoltă bogată la ha. , la grîu 2.000 kg., la porumb 3.600 kg., la sfeclă de zahăr 20.000 kg., la orez 3.000 kg., la floarea-soarelui 1.600 kg. Aceste cifre depăşesc cele prevăzute în planul de producţie. In ceea ce priveşte sectorul zootehnic ne-am propus să mărim turma de oi cu încă 100 capete iar numărul stupilor să crească de la 50 la 60. Angajamentele pe care gospodăria noastră colectivă şi le-a luat pot fi îndeplinite cu succes. Pentru aceasta este nevoie însă de multă muncă. Colectiviştii noştri sunt oameni harnici şi pricepuţi şi am convingerea că vor munci bine. Tovarăşii Mihai D. Radu şi Mihail State, şefi de brigadă, membri de partid, ca şi alţi colectivişti ca Gheorghe D. Radu, Constantin Meteleanu, Gheorghe Nancu s-au evidenţiat în muncile agricole de primăvară. Este adevărat că în prezent culturile arată bine, dar recolta nu este încă un hambar. Pînă atunci trebuie să le întreţinem cu cea mai mare grijă. Sunt încă multe altele de făcut şi pentru ca toate să fie bine făcute, colectiviştii au nevoie de o îndrumare permanentă din partea organizaţiei de bază. Organizaţia de bază nu poate fi indiferentă nici faţă de felul cum gospodăria noastră colectivă îşi îndeplineşte angajamentele luate în întrecerea pentru titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectivă“. Dimpotrivă. Ea trebuie să mobilizeze pe toţi colectiviştii la luptă dîrză, hotărîtă pentru a se situa pe un loc fruntaş în întrecere. Deşi au trecut mai bine de trei luni de cînd noi am răspuns la chemarea colectiviştilor din Ceacu, totuşi organizaţia noastră de bază n-a analizat niciodată cum se îndeplinesc angajamentele luate. In ziua de 12 mai, adunarea generală a organizaţiei de bază a discutat despre felul cum s-au desfăşurat muncile îrn campania agricolă de primăvară, dar tov. Mihai F. Vasile, preşedintele gospodăriei şi membru în biroul organizaţiei de bază, în raportul său n-a spus nici un cuvînt despre întrecerea la care am fost chemaţi de colectiviştii din Ceacu Nicifor. Tudorache Constantin, secretarul organizaţiei de bază, n-a arătat ce sarcini stau în faţa noastră, a membrilor de partid, pentru a desfăşura munca politică în rîndul colectiviştilor spre a-i mobiliza la îndeplinirea cu succes a angajamentelor în întrecere. Mi se pare că biroul organizaţiei noastre de bază a uitat că noi am răspuns la chemarea lansată de colectiviştii din Ceacu. De aceea aş propune ca în cel mai scurt timp să convoace o adunare de partid în care să se analizeze ce s-a realizat pînă acum şi ce mai trebuie făcut. Ar fi multe de discutat. De exemplu despre ferma noastră de porci. Avem 13 scroafe. Din cei 45 purcei născuţi anul acesta am vindut 42, obţinînd suma de 6.745 lei. Dar veniturile gospodăriei colective n-ar creşte oare dacă am încheia contracte cu O.R.A.C.A. pentru îngrăşarea porcilor? Ajungind la o concluzie pozitivă în această privinţă am putea lămuri colectiviştii să aprobe înfiinţarea unei adevărate crescătorii de porci care ne-ar asigura venituri mari. Ar trebui discutat şi despre posibilităţile ce există pentru ca şi în gospodăria noastră să se împartă avansuri băneşti cel puţin trimestrial. Eu sunt convins că dacă organizaţia noastră de bază ar analiza mai des diferite laturi ale activităţii gospodăriei ar putea aduce o contribuţie mult mai mare la întărirea ei economico-organizatorică, astfel ca în întrecerea pentru titlul de ,Cea mai bogată gospodărie colectivă“ noi să ne situăm pe un loc de frunte. MIHAI A. GHEORGHE membru al organizaţiei de bază P.M.R. din G.A.C. „Ion Fonaghi“, comuna Ion Roată, raionul Urziceni (urmare din pag. l-a încruntat, Tudor n-a mai răspuns. — Cum se poate, măi — au insistat oamenii — voi aşa buni prieteni şi să vă supăraţi aşa dintr-odată? — Cine ? Gheorghe, prieten ? Decit cu aşa prieten, mai bine lipsă ! — De ce ? — Vrea să se scrie la colectivă.. — Ei şi ? Ce-i cu asta ? Se scrie, înseamnă că lui îi convine cum se munceşte în colectivă... de ce să vă supăraţi ? — Cum de ce?... Va să zică de-o viaţă întreagă muncim împreună, ne sfătuim, ne ajutăm unul pe altul şi acum deodată, îi răsare să se ducă în colectivă... Ce crede el că acum, eu am să mor, ori am să sărăcesc ? — Tu de ce nu te înscrii în gospodărie ? — Asta mă priveşte. O să vedem noi la toamnă cine e mai cîştigat. Şi Tudor Cîrnu s-a aşezat pe muncă mai îndîrjit decit oricînd. Dimineaţa, cînd ştia că Gheorghe trebuie să plece la colectivă, îşi făcea de lucru prin casă ca să nu dea ochi cu el. Iar dacă îl întilnea pe uliţă, îi ocolea ori se făcea că nu-l vede. Acesta a încercat de cîteva ori să stea de vorbă cu el, să-l facă să înțeleagă de ce a ales el gospodăria colectivă. A încercat chiar să-i vorbească despre cele văzute la colectiviştii din Putineiu, dar Tudor i-o reteza scurt: — Nu încerca să duci muncă de lămurire cu mine. Eu sînt un om înapoiat și îmi fac munca așa cum mă pricep și cum am apucat de la tata... De aici pînă la ceartă nu mai era decit un pas, de aceea Gheorghe nu mai insista, convins că pînă la urmă Tudor o să vadă singur care-i adevărul. Acesta își vedea de treabă posomorit. Se simţea adine lovit în sentimentele sale de prietenie şi, în sine, considera fapta vecinului ca o trădare. Cînd a văzut că vecinul lui şi-a dus atelajele la gospodărie şi grajdul i-a rămas gol, a simţit în inimă o tresărire dureroasă, dar şi o undă de bucurie răutăcioasă: „Lasă-l, să se înveţe minte“... Şi astfel, vara lui 1950 trecea pe nesimţite. Gospodăria colectivă, la început firavă şi modestă, se intărea din zi în zi mai mult. Lanurile sale făgăduiau o recoltă frumoasă. Uneori cînd se întorcea de la cîmp, Tudor se oprea cîte o clipă lîngă tarlaua colectivei şi privea cu sinceră admiraţie frumuseţea lanurilor. Atunci, parcă simţea topindu-i-se necazul împotriva vecinului şi pe nesimţite, începea să se sădească în inima lui sentimentul îndoielii: „Nu cumva, Gheorghe a avut dreptate?“ Dar se scutura grăbit de aceste gînduri: „Să vedem care-o să bage în pătul mai mult. Toamna se numără bobocii...“ Şi toamna, posomorită şi ploioasă ca de obicei, dar bogată în roade, a sosit. Colectiviştii aşteptau cu bucurie şi nerăbdare ziua împărţirii veniturilor. De pe acum, fiecare îşi făcuse socotelile şi ştia — după numărul zilelor muncă, — aproape sigur citare de primit. Gheorghe Boboc, era printre fruntaşi. Avea de primit 2600 kgr. porumb, aproape 1000 kgr. grîu, 1500 kgr. zarzavaturi, 380 kgr. floarea soarelui, aproape 1700 lei şi multe altele. îndoiala lui Tudor se topise ca o zăpadă firavă bătută de vîntul primăverii. Un an întreg urmărise munca colectiviștilor. La început cu ciudă și îndoială, apoi cu interes şi curiozitate... Un an de zile a trebuit să treacă pentru ca faptele, care se dovedeau din zi în zi mai grăitoare să-l convingă că Gheorghe a avut dreptate. Cu toate acestea, continua să-l ocolească. Ii era parcă ruşine să-şi privească vecinul în faţă, să recunoască deschis că n-a avut dreptate. Cînd acesta a ieşit cu carele pe poarta colectivei, Tudor a trecut şanţul pe marginea şoselei privind stînjenit într-o parte, de parcă ar fi numărat frunzele îngălbenite ale duzilor ce se desfăceau de crengi așternîndu-se pe pămîntul ud. Glasul vesel al lui Gheorghe l-a făcut să tresară: — Ce faci vecine ? Nu mergi către casă ?... — Ba... într-acolo mergeam. — Ei, atunci, mergem împreună. Avem doar acelaşi drum. De, drumurile lor se întîlniseră din nou. Au plecat spre casă împreună şi în aceeaşi seară. Tudor a zăbovit pînă noaptea tîrziu la vecinul său. E drept că au avut cam multe de vorbit, dar şi din vinul proaspăt adus de la colectivă s-au golit cam multe pahare. Iar acum, cei doi vecini sînt iarăşi buni prieteni. Amîndoi sînt colectivişti şi încă dintre cei fruntaşi... Ce spuneam eu la început? O cărare singuratică rătăceşte ea cît rătăceşte, dar tot iese pînă la urmă în lumină şi te scoate la drumul adevărat... Cînd a sfîrşit de povestit bătrinul ajunsese la a cincia ţigară. A aprins-o cu mişcări încete, pufăind tacticos şi s-a ridicat greoi scuturîndu-şi minteanul de ţarină. Am pornit împreună spre casă. Pe baltă se aprinseseră răzleţi licuricii de argint al stelelor. Iar peste sat începuse să se aştearnă tăcerea calmă a nopţii. Carnet muzical • In curtnd, Bucureștiul va fi vizitat de celebra ghitaristă din Argentina, Maria Luisa Anido. Ghitarista argentiniană este considerată una dintre cele mai virtuoase artiste în domeniul acestui instrument. Cariera și-a inceput-o de la virsta de 7 ani, fiind calificată de pe atunci ca „un miracol muzical extraordinar". De la marele artist Miguel Llober, a moştenit toate secretele artei, ciştigindu-şi un imens prestigiu in tocite colţurile lumii. Maria Luisa Anido a întreprins numeroase turnee vizitind oraşele importante din Argentina, Uruguay, Brazilia, etc. A concertat cu acelaşi succes in principalele centre muzicale din Europa: Londra, Paris, Milano, Moscova, Leningrad, Viena, Salzburg, Geneva, Torino etc. Anul acesta Maria Luisa Anido întreprinde al cincilea turneu in ţările Europei, prilej cu care vine şi in ţara noastră. Artista argentiniană va da primul recital in sala Ateneului R.P.R. la 23 iunie a.c. • In ziua de 6 iunie va concerta in Capitală pianistul ceh Josef Hala. Cunoscutul pianist cehoslovac are o bogată activitate muzicală, devenind în anul 1952 membru al Trio-ului S.U.R. • Din R.P. Ungară va sosi în ţara noastră Tiszay Magda, solistă a Teatrului de Operă din Budapesta. Această soprană este distinsă cu premiul IFr. Liszt, şi laureată a Premiului Kossuth. Artista maghiară a întreprins turnee in U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Primul recital va avea loc in Sala Dalles, iar în program vor figura arii și lie duri de Glück, Benedetto. Bach, Schubert. Schumann. Brahms, Liszt, Kodály, Ferenc Farkaş. STEAGUL ROŞU Schimb de experienţă între Ansamblul Sovietic din Omsk şi artiştii amatori din Capitală Ieri dimineaţă a avut loc in sala clubului Finanţe- Bănci din str. Doamnei o consfătuire organizată de Casa Creaţiei Populare a Sfatului Popular al Capitalei la care au participat conducătorii Ansamblului Sovietic din Omsk şi dirijorii de coruri, conducătorii formaţiilor de dansuri populare din cadrul întreprinderilor din Capitală şi instructorii artistici. Consfătuirea a avut caracterul unui schimb de experienţă O parte din conducătorii ansamblului siberian de coruri şi dansuri au împărtăşit reprezentanţilor formaţiilor artistice de amatori din Capitală experienţa lor în culegerea şi valorificarea folclorului. In cursul după-amiezii, a avut loc în sala C.C.S. un spectacol organizat de Casa Creaţiei Populare în cinstea Ansamblului din Omsk. In clișeu, conducerea Casei Creației Populare oferă membrilor Ansamblului din Omsk cadouri reprezentând obiecte de artă populară, în urma unui spectacol dat de acest ansamblu la Teatrul de Estradă. Monografia porumbului Alături de numeroase lucrări ştiinţifice întocmite de Institutul de Cercetări Agronomice, figurează şi o vastă lucrare intitulată „Monografia porumbului“. Se ştie că porumbul este una dintre plantele de o deosebită importanţă în agricultura mondială şi ocupă cea mai mare suprafaţă în agricultura ţării noastre. Rolul porumbului în alimentaţia oamenilor şi animalelor, precum şi importanţa lui pentru unele ramuri ale industriei, motivează cu prisosinţă atenţia excepţională ce i se acordă. Cercetătorii institutului au obţinut soiuri mai productive şi au găsit metode agrotehnice superioare celor existente. Intr-adevăr, experienţa acumulată de institut în problema culturii porumbului este vastă. Numeroase cercetări au fost efectuate în privinţa lucrărilor solului şi a îngrăşămintelor, s-au creat soiuri noi specifice zonelor pedo-climatice din ţară, s-a stabilit densitatea plantelor fiecărui soi pe unitate de suprafaţă şi lucrările de îngrijire corespunzătoare, etc. De altfel, pe lângă realizările ştiinţei agricole romîneşti în problema culturii porumbului, s-au efectuat cercetări de mare importanţă şi în numeroase, alte ţări. Rezultatele acestor cercetări intense au fost publicate treptat pe măsură ce erau rezolvate. S-a simţit însă nevoia ca aceste cuceriri ale ştiinţei să fie sistematizate şi înmănunchiate într-o singură lucrare, care să fie la îndemâna tuturor acelora care îşi duc activitatea pentru a obţine producţii sporite pe ogoarele ţării. In acest scop a luat fiinţă un colectiv, care a întocmit planul de lucru şi a repartizat munca pe capitole. Lucrarea care va avea cca. 1.300 pagini este repartizată pe capitole, în care se tratează istoricul culturii porumbului, sistematica, compoziţia şi folosinţa, cerinţele faţă de climă şi sol, ameliorarea, agrotehnica (asolamerete, lucrări, îngrăşăminte, buruienile şi lupta împotriva lor), irigaţiile, recoltatul, păstrarea, bolile şi dăunătorii, porumbul furajer, etc. Monografia porumbului, va vedea lumina tiparului spre sfîrşitul anului 1957 şi va fi o realizare importantă a Institutului de Cercetări Agronomice, fiind deosebit de utilă tuturor acelora care luptă pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, pentru a dezlega tainele naturii spre obţinerea unor roade cît mai îmbelşugate pe ogoarele ţării. La Casa Ziariştilor • La Casa Ziariştilor din Capitală a avut loc vineri seara un colocviu între critici dramatici şi actori în legătură cu cel de al doilea concurs republican al tinerilor actori din teatrele dramatice, încheiat recent. Colocviul a fost organizat de secţia de cronicari dramatici a Uniunii Ziariştilor din R.P.R. şi cenaclul tinerilor regizori „V. I. Popa“. Tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C. E. C. La 31 mai a avut loc la Ploeşti tragerea lunară a obligaţiunilor C.E.C. 5% cu cîştiguri. Obligaţiunea cu seria 23116 Nr. 20 a ieşit cîştigătoare cu 50.000 lei. Obligaţiunile cu seria 14141 Nr. 17, seria 15006 Nr. 34, seria 18043 Nr. 21, şi seria 21110 Nr. 44 au ieşit cîştigătoare cu cite 25.000 lei. S-au mai atribuit 10 cîştiguri a 10.000 Iei, 50 a 5.000 lei şi 500 cîştiguri a 1.000 lei. Valoarea totală a cîştigurilor atribuite a fost de 1.000.000 lei. Obligaţiunile care n-au ieşit cîştigătoare, participă din oficiu la următoarele trageri. In primele zece zile ale fiecărei luni obligațiunile C.E.C. se pot procura la valoarea lor nominală. De la „Loto Central” La tragerea „Loto Central“ din seara zilei de 31 mai 1957, au fost extrase din urnă următoarele nouă numere: 2 26 78 61 70 23 72 59 16 Fondul general de premii pe țară este de 2.585.805 lei. Se vor revanşa bucureştenii, la rugbi? Azi, are loc pe Stadionul „23 August“ meciul de rugbi dintre echipele Bucureşti-A şi Cardiff. După cum se ştie, în primul meci disputat în Capitala noastră, echipa galeză a întrecut, cu 9-6 formaţia secundă a Bucureştilor. In ce priveşteechipele prime, părerile sunt împărţite. Unii cunoscători în rugbi, care ştiu că azi, Cardiff aliniază o formaţie completă, cuprinzînd pe Collins, cunoscut jucător britanic şi pe rapidul Davies, prezintă o echipă mai grea, mai dură şi mai raipidă ceea ce, după părerea lor, va încurca formaţia noastră. Alţi specialişti, Informaţi fiind că in linia de trei sferturi a rominilor intrînd D. Ghiuzelea iar la înaintare rutinatul Pîrcălăbescu, susţin că echipa noastră îşi poate lua revanşa meciului pierdut, cu 6 3, în 1953, la Cardiff. Cert este că echipa noastră va trebui să dea o luptă directă cu puternicii înaintaşi al Cardiff-ului pentru cîştigarea balonului şi pentru deschiderea jocului căci este clar că jucătorilor noştri le convine un joc deschis şi dus într-un ritm viu. Meciul va fi condus de arbitrul italian Silvio Pozzi. Lotul feminin de baschet pentru meciul cu R.P.F. Iugoslavia Duminică după amiază echipa noastră feminină de baschet va susţine un meci internaţional la Belgrad, întîlnind reprezentativa R. P. F. Iugoslavia. In vederea acestui meci lotul român a părăsit ieri Capitala pe calea aerului. Au făcut deplasarea următoarele jucătoare: Eva Ferencz, Hilde Eordogh, Viorica Antonescu, Elena Tintorescu, Ştefania Dinescu, Teodora Predescu, Violeta Zăvădescu, Ana Firimide, Anca Pop, Octavia Cucuruz, Hanelore Krats şi Zamfiriţa Belu. Lotul este însoţit de antrenorul Lucian Vasilescu. Meciul de duminică se va desfășura pe terenul central Tasmaidan din Belgrad. A doua etapă a campionatului republican de atletism pe echipe Timp de două zile, incepînd de astăzi, se vor desfășura pe stadionul Republicii din Capitală întrecerile etapei a 11-a a campionatului republican de atletism pe echipe. După cum se știe, în prima etapă primul loc a fost ocupat de reprezentanţii asociaţiei Dinamo, care au totalizat 866,5 puncte, după care s-au clasat in ordine atleţii de la Ştiinţa cu 739,5 şi cei de la Energia cu 662,5 puncte. Dinamoviştii au decis să alinieze un efectiv cu cît mai multe elemente tinere, şi atleţii să participe la probele lor de strictă specialitate. Ana Roth Coman, Mircea Stein şi Virgil Manolescu, sunt capabili să scoată performanţe. De asemenea, lori Wiesenmaier, care recent a făcut un record personal la 400 m. plat. Cei mai puternici adversari ai sportivilor de la Dinamo, vor fi, fără îndoială, atleţii asociaţiei Ştiinţa, întrecerile de astăzi vor începe la ora 16, ele continuînd mîine de la ora 9 şi după amiază de la ora 15,45. Frumoasa comportare a echipei de oină din Curcani In cadrul „Cupei Oraşelor“ la oină, care s-a disputat timp de două zile în Capitală, a participat şi echipa de oină din Curcani. Tinerii jucători din Curcani, care au jucat sub numele de reprezentativa regiunii Bucureşti au avut o excelentă comportare, clasîndu-se pe locul doi, la o mică,diferenţă de puncte (19 faţă de cele 21 ale Bucureştiului). Echipa din Curcani a jucat cu prea mare timiditate şi datorită acestui fapt a dat un randament sub nivelul posibilităţilor sale. Ceea ce trebuie relevat este însă valoarea pe care o posedă echipa Recolta Curcanii, care în întrecere cu cele mai bune echipe din ţară, a obţinut acest loc înaintea celor care reprezentau regiunile Stalin, Baia Mare, Craiova, Timişoara şi Constanţa. Acest succes, căci aşa trebuie considerat locul ocupat de echipa din Curcani, în clasamentul final, să fie un indemn pentru tinerii jucători, să se antreneze serios, spre a avea și mai departe, în viitoarele întreceri, o comportare la fel de bună. SIMBATA 1 IUNIE 1957 PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.07 Din cîntecele popoarelor. 7.20 Anunţuri şi muzică. 7.30 Concert de dimineaţă. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de cameră de Paul Jelescu. 9.30 „Cutezătorii". 10.00 Viaţa fericită a copiilor sovietici“. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Muzică uşoară. 11.30 Versuri de Ziua copilului. 11.45 Din viaţa de concert a Capitalei. 12.15 Muzică populară romînească. 12.35 Cîntă Ansamblul sfatului popular al Capitalei. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Concert de prînz. 14.00 Variaţiuni şi fugă de Benjamin Britten. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Program de muzică populară roroînească. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Program muzical. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 cintece de leagăn. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Anunţuri şi muzică. 17.30 „Insirte mărgărite“. 18.00 Să cunoaştem folclorul popoarelor. 18.30 „Florile vieţii“. 18.40 Muzică uşoară. 19.00 Buletin de ştiri şi comentariu. 19.10 Interpreţi de muzică de operă. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 11.55 „Noapte bună, copii". 20.00 Muzică de dans. 20.15 Scriitori la microfon. 20.30 Muzică de dans. 21.00 Cronica evenimentelor Internaţionale. 21.15 Muzică de dans. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Muzică de dans. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Cîntă Ion Luban şi Mia Barbu. 14.30 Anunţuri şi muzică. 14.40 Muzică instrumentală. 15.00 Melodii de muzică uşoară. 15.30 Cintece şi jocuri populare româneşti. 16.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Imagini din viaţa copiilor oglindite în creaţia compozitorilor 16.50 Program de melodii populare romîneşti. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Cîntă corul Radio. 18.00 Buletici de ştiri, 11.05 „Compozitorul săptămini. 18.50 Anunţuri şi muzică. 19.00 Muzică de dans. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Concert ghicitoare. 21.00 Buletin de ştiri. 21.15 Radiomagazin (reluare). 22.00 Muzică de dzuis. 22.30 La sfîrşit de săptămlnă. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 23.15 Lucrări concertante. 23.52 20.50 Muzică de dans. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. orele 19,30 : Călin ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) matineu orele 15 : Apus de soare, seara, orele 19,30: Steaguri pe turnuri; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Studio) matineu orele 15 : Omul cu mîrţoaga, seara, orele 19,30 : Institutorii ; Teatrul „C. Nottara“ (Sala Libertatea) orele 20 : Cauţiunea ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. orele 19,30 : întoarcerea. Iul. Cristofor Columb ; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30: colomba ; Teatrul Tineretului, matineu orele 15,30 : Mult zgomot pentru nimic, seara orele 19,30: Preludiu ; Teatrul Naţional Craiova (Sala Teatrului C.C.S.) orele 20 : Ultima generaţie; Teatrul Armatei (Sala din Magheru) orele 19,30 : Premiera : Gringoire, împricinaţii ; Teatrul Armatei (Sala Ansamblului C.C.A.) orele 19,30 : Mama Angheluşa doftoroaie, Cîrlanul, Harţă Răzăşul ; Teatrul Armatei (Sala „Modern") orele 20 : Suflete de hîrtie; O.S.T.A. (Sala Dalles) orele 20,30 : Recital de canto Tiszay Magda (R.P. Ungară) ; Teatrul de Stat- Bacău (Sala Teatrului Evreiesc de Stat) orele 19,30: Apus de soare ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" (Calea Victoriei 33-35) orele 20 : O seară la estradă ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" — Sada „Victoria" — (Calea Victoriei 174) orele 20 : concert „Vine, vine primăvara“ ; O.S.T.A. şi Ciroul de Stat (B-dul N. Bălcescu nr. 3) matineu orele 18 şi seara orele 20.30 : Spectacol extraordinar dat de Circul de Stat al Uniunii Sovietice : Teatrul Municipal (Sala „Matei Milo"; matineu, orele 15 : Nebuna din chaillot ; seara orele 19.30: Hanul de la răscruce ; Teatrul Municipal Studio (Sala „Filimon Sîrbu“) matineu orele 15 : Tache, Ianke şi Kadîr ; seara orele 19,30 : Omul care aduce ploaie (distribuţia A.) ; Teatrul Ţăndărică (Sala str. Academiei) matineu orele 16 şi orele 18,30 : Galoşul fermecat (spectacol cedat). CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Al. Popov, T. Vladimirescu, 1 Mai : Dragoste de mamă, Republica, I. C. Frimu, Gh. Doja, Libertăţii : Cronica amanţilor săraci; Magheru, Elena Pavel, înfrăţirea intre popoare, Moşilor: Fiica mea trăieşte la Viena, Către absolvenţii şcolilor medii! V. Alecsandri, Lumina : Primul punct ; Doina, Munca: Oameni fără importanţă, Cetatea Histria ; Volga, Aurel Vlaicu : Dispărut fără urmă , Central, M. Eminescu, Gh. Coşbuc , Oraş, Muntele Retezat , Maxim Gorki i Aventurile lui Artiomka, Ochelarii lul bunicul, Tineretului , Măgăruşul Magdanei, Album sportiv, Timpuri Noii Aventurile unul căţeluş şi ale unei pisicuţe, Leul Simba ; Griviţa, 23 August: Jan Zizka; Vasile Roaită, Mioriţa: Citadela sfărîmată, Farmecul adîncuilor; Cultural: Prietene de noapte; Unirea: Balada Siberiei; C. David Clo Ctosan; Alsahia : Căsnicia dr. Danwicz; Arta : Aida; Donca Simo : Vagabondul (ambele serii); Iile Pintille i Bonjour elefant; Popula» i CIndva la Pari«; N. Bălcescu I in toiul luptei; Ol» Bande t Sinha Moca; Alianţa i Cu faţa spre public, Vvea Montand. Pag. 3-a Azi, la „23 August“ meciul dintre selecţionatele secunde ale U.R.S.S. şi R.P.R, Stadionul 23 August, găzduieşte azi un program internaţional alcătuit din jocul de fotbal dintre selecţionatele B ale Uniunii Sovietice şi R. P. Române şi un meci de rugbi Bucureşti—Cardiff. Dar punctul forte al programului îl constituie desigur, partida de fotbal care inaugurează ca şi cea de la Moscova care are loc tot azi, seria întîlnirilor inter ţări intre Uniunea Sovietică şi R.P.R. „îmi exprim părerea că asemenea întâlniri între noi, ar trebui să devină tradiţionale“ a declarat antrenorul unional G. Glaskov, în legătură cu aceste meciuri. Şi are dreptate. Intîlniri între echipele noastre şi cele sovietice au fost numeroase, dar între selecţionate nici una, jocul de azi este primul Este deci firesc ca acest meci să fie aşteptat cu mare interes de către sportivii din ţara noastră. Revenind la partida în sine, trebuie să ne oprim asupra formaţiei redutabile pe care oaspeţii o au. In rindurile ei găsim elemente de valoare, care fac să poată fi uşor comparată ca valoare, cu cea de la Moscova, adică cu formaţia A. Intîlnim aci jucători care au făcut parte din prima echipă de mai multe ori şi care dacă nu se disputa meciul de la Bucureşti poate îşi găseau locul în selecţionata de laMoscova. Este cazul unui flim care la Melbourne a marcat golul cu care sovieticii au cîştigat finala cu iugoslavii, Beţa, Fedosov, Razinski, Fomin, etc. Astfel stind lucrurile, este lesne de înţeles ce grea misiune are lotul nostru “. La antrenamentul de joi şi cel de ieri dimineaţă făcut pe stadionul Dinamo, oaspeţii au impresionat prin calităţile lor de certă valoare (pase, stopuri, treceri, primirea balonului, joc de cap, detentă, etc.) Formaţiei oaspete, noi îi opunem o echipă care este mult diferită de cea care a făcut meci egal cu formaţia poloneză. Jucătorii români au făcut joi un ultim antrenament la care s-a insistat mai mult asupra condiţiei fizice. Arbitrii bulgari Gionev (centru), Gelev şî Dinev (la tuşe) vor conduce partida de azi, care începe la ora 17.30, avînd în deschidere la ora 15.45 jocul de rugbi Bucureşti—Cardiff. Echipa Uniunii Sovietice va fi: Razinski, Kesarev, Golubev, Krutkov, Beta, Ţarev, Iliin, Mamîkin, Bubukin, Fedosov, Fomin. R.P. ROMINA: Dungu, Sbîrcea, Brînzei, Ivănescu, Al. Vasile, Mihăilescu, P. Moldoveanu,Meszaros, Alexandrescu, Zavoda I, Suru. De la stînga: Razinskv, Golubev, Fedosov, Beţa, Fomin, Mamedov, Iliin, văzuţi de NEAGU RADULESCU Echipa U.R.S.S. de baschet la Bucureşti . După cum se ştie, la 9 iunie, va avea loc pe Stadionul Republicii Ifldin Capitală întîlnirea internaţională dintre echipele de baschet aleKU.R.S.S. şi R.P.R. Echipa care ne va vizita este una dintre cele mai mm bune formaţii din lume, cucerind de mai multe ori titlul de campioanăeuropeană. La Olimpiada de la Helsinki din 1952 şi la cea de la Melbourne — 1956, echipa Uniunii Sovietice s-a clasat pe locul II. Sovieticii nu se bucură de un prestigiu deosebit şi vor deplasa la Bucureşti printre marţii pe valoroşii jucători Stankus, Vaidmaris, Ozerov, Torban, Balabarinov, precum și Zubkov și Laga, care au o înălțime de peste doi metri. Echipa U.R.S.S. a anunțat că va sosi la București la data de 6 iunie. O grandioasa serbare a şcolilor elementare şi medii din Capitală în sala Floreasca Sala Floreasca va găzdui miine dimineaţă, incepind de la ora 10, o grandioasă serbare la care vor participa elevii şi elevele şcolilor elementare şi medii din Capitală. Cu acest prilej, elevii şi elevele, incepînd de la ciclul preşcolar, vor demonstra in faţa publicului numeroase programe extrem de variate, cuprinzind exerciţii de gimnastică liberă, ca panglici, cu mingi, cu arcuri de flori, acrobatice, la diverse aparate, cu eşarfe, precum şi exerciţii şi focuri distractive. După conţinutul programului şi virsta celor care vor demonstra varietatea elementelor educaţiei fizice din şcolile noastre se scontează un succes deplin. Serbarea se va intitula „Serbarea primăverii", şi se organizează in cinstea lui 1 iunie, Ziua internaţională a copilului. Asistind la repetiţii ne-am putut da seama de valoarea ridicată a programului, care va fi o adevărată incintare pentru publicul spectator. „Cupa Primăverii" în regiune S-au disputat 8 etape din cadrul „Cupei Primăverii“ din regiunea Bucureşti. Se poate constata comportarea frumoasă a celor două echipe din Roşiori: Locomotiva Roşiori şi Recolta C.M. Roşiori, care ocupă primele două locuri. In ceria cealaltă situaţia în clasament este foarte strînsă. De la etapă la etapă, se înregistrează schimbări esenţiale în clasament. O comportare nesatisfăcătoare este aceea a formaţiei Voinţa Alexandria, care din prima etapă şi pînă acum, se află pe ultimul loc. In decurs de 8 etape ea nu a putut să totalizeze mai mult de două puncte. Intr-o situaţie asemănătoare se mai află şi Progresul Slobozia, Voinţa Călăraşi şi Energia Buftea. Comisia regională de fotbal trebuie să analizeze serios comportarea slabă a acestor echipe.Mîine sunt programate următoarele jocuri: Recolta Lehliu—Voinţa Călăraşi, (se va disputa la Slobozia deoarece terenul din Lehliu este suspendat pe o etapă); Progresul Călăraşi—Recolta Negoeşti; Energia Olteniţa—Progresul Slobozia; Energia Buftea—Progresul Alexandria; Voinţa Alexandria—Progresul Turnu Măgurele; Locomotiva Giurgiu—Locomotiva Roşiori. In cadrul etapei a 8-a a „Cupei Primăverii" , au înregistrat următoarele rezultate : In prima serie Recolta Negoeşti a furnizat una din cele mai mari surprize, întrecind fruntaşa clasamentului Energia Olteniţa cu scorul de 1-0. Invingind cu 2-0 formaţia Voinţa Călăraşi, Progresul Călăraşi a trecut în fruntea clasamentului totalizînd 11 puncte. O comportare frumoasă a avut-o Recolta Mlnăstirea care a întrecut pe teren propriu Recolta Lehliu, cu scorul de 3-0. Jocurile din seria a II-a s-au soldat cu următoarele rezultate: Progresul Tr. Măgurele a fost învins pe teren propriu de Locomotiva Giurgiu cu scorul de 2-0 ; partida dintre cele două echipe din Alexandria s-a terminat cu victoria de 4-2 In favoarea Progresului Alexandria. Recolta Centrul mecanic Roșiori a învins Energia Buftea cu 2-1. Starea timpului Institutul Meteorologic Czibal anunţă : In următoarele 24 de ore vremea continuă să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător mai mult noros după amiază. Ceaţă slabă dimineaţa. Temperatura va creşte uşor. Minimele vor oscila Intreg la 11 grade iar maximele Intre 21 la 23 grade. In următoarele trei zile vremea se încălzește treptat cu cer schimbător. Inourări mai accentuate se vor produce la începutul intervalului cînd vor cădea averse temporare. Temperatura în creștere. Iată cum arată clasamentul după etapa de duminică: seria I: Progresul Călăraşi 11 puncte, Recolta Negoieşti 10, Energia Olteniţa 9, Recolta Mănăstirea 9, Recolta Lehliu 7, Progresul Slobozia 4, Voinţa Călăraşi 4. Seria a D-a: Locomotiva Roşiori 13, Recolta Centrul Mecanic Roşiori 10, Locomotiva Giurgiu 10 puncte, Progresul Alexandria 7, Progresul Turnu Măgurele 6, Energia Buftea 4, Voinţa Alexandria 2 puncte. Echipa de box a regiunii va intîlni o formaţie a Craiovei La 9 iunie va începe în numeroase centre din ţară campionatul de box pe echipe la categoria juniori. Cu acest prilej echipa regiunii Bucureşti va susţine prima întâlnire, întâlnind la Craiova o selecţionată locală. Echipa regiunii Bucureşti este formată din 12 boxeri, dintre care şi o serie de elemente valoroase de la oraş. In această competiţie regiunea contează pe Raicu Octavian — Roşiori şi Păun Iulian — Vidra, clasaţi pe locul doi la campionatul de zonă, pe Roşu Cornel — Domneşti campion regional şi pe Rachici Anghel — Giurgiu, finalist în campionatul de junior. In momentul de faţă pugiliştii regiunii Bucureşti se antrenează intens în vederea acestei importante competiții.