Steagul Roşu, septembrie 1957 (Anul 4, nr. 1060-1084)
1957-09-01 / nr. 1060
anmr//r///AmniS9 Brigada de tractoare de la G.A.S. Mîrşa condusă de Alexandru Stanciu, execută arături de toamnă pe o suprafaţă de 134 hectare care va fi însămînţată cu gnu. Foto : MIRCEA LASTNIC BRIGĂZI COMPLEXE pentru mecanizarea lucrărilor agricole în gospodăriile agricole colective • O importantă iniţiativă pusă în aplicare de S. M. T. Cuza Vodă şi G. A. C. „Gheorghi Dimitrov“ 9 Brigada complexă lucrează 590 ha. 9 Lucrări agricole mecanizate în proporţie de 80 la sută In cei opt ani de existenţă, gospodaria agricolă colectivă ,„Gneorgin Dimitrov“ din satul Ceacu raionul Călăraşi, a dovedit cu prisosinţă superioritatea muncii în comun. De pe tarlalele unite colectiviştii au adunat în fiecare an producţii record, care au atras spre munca îi. * * * cadrul gospodăriei colective, zeci şi sute de ţărani muncitori. Irt fiecare an, din toate colţurile regiunii noastre, vin la Ceacu delegaţii de ţărani muncitori pentru a se convinge practic de marile avantaje pe care le oferă munca in comun. Tot de la Ceacu a pornit în . i..-A'-z.z ar^tui an și chemarea la întrecere pentru _ titlul de „Cea mai bogată gospodărie colectiva“. Cu prilejul unei vizite pe care am făcut-o zilele trecute la S.M.T. Cuza Vodă — care deservește această gospodărie — am aflat un lucru nou, pe dare rtu-1 putem trece cu vederea. Împreună cu mecanizatorii de la sus numitul S.M.T., colectiviștii au hotărft ca INCEPIND DE LA 1 SEPTEMBRIE a.c. SA INTRODUCĂ UN NOU SISTEM DE ORGANIZAREA MUNCII, cu mult superior celui de pina acum. Despre ce este vorba? In munca lor, membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghi Dimitrov“, au fost ajutaţi permanent de tractoriştii şi mecanizatorii de la S.M.T. Cuza Vodă. Fără ei lucrările agricole nu ar fi putut să fie executate la timp, nu s-ar fi obţinut producţiile mari de cereale. De-a lungul anilor, între brigăzile de tractoare şi cele de cîmp s-au statornicit legături trainice. S a întîmplat însă de multe ori ca atunci cînd brigada de cîmp avea nevoie ca un tractor sau o maşină agricolă să fie mutată de la o lucrare la alta mai urgentă, aceasta să nu se poată face fără aprobarea prealabilă a conducerii staţiunii, lucru care întotdeauna ducea la totîrzierea lucrării respective şi implicit la scăderea producţiei de cereale. Lucrul acesta şi încă multe alte deficienţe care s-au constatat, au făcut necesară îmbunătăţirea acestei colaborări şi trecerea la ALCAlUIREA UNOR BRIGĂZI COMPLEXE La 25 a.c. adunarea generală a colectiviştilor şi mecanizatorilor care deservesc gospodăria, a aprobat în unanimitate înfiinţarea acestor brigăzi. Incepînd de la 1 septembrie, pe tarlalele gospodărie, vor lucra trei brigăzi complexe fiecare din ele dotate cu : şase tractoare agricole, două semănători I.A.R. 511, şase pluguri, două cultivatoare (un cultivator K U.T. şi altul KRN.), două secerători legători, o batoză. Cele trei brigăzi vor mai folosi în comun o combină, o tocătoare mecanică, o maşină de împrăştiat îngrăşăminte şi un selector Toate aceste maşini fac parte din inventarul staţiunii. Din partea gospodariei, fiecare brigadă a primit 15 atelaje complete, trei pluguri de tracţiune animală, douăsprezece prăşitori manuale, trei semănători de tracţiune animală, patru secerători şi cincisprezece grape. Braţele de muncă de care dispune gospodăria au fost repartizate în mod egal pe cele trei brigăzi (cîte 160 oameni la fiecare brigadă). Astfel dotate, brigăzile sunt conduse de foştii şefi de brigăzi ai gospodăriei colective — Tudor Oprea, Nuţu Constantin şi Ion Gherghinoiu. Foştii şefi ai brigăzilor de tractoare, Ion Ghenu, Mircea Tunsu şi Constantin Burciu, sunt acum mecanici ai brigăzilor complexe. Şefii de brigadă ţin o singură evidenţă, necesară şi S.M.T.-ului şi gospodăriei. Prin procesul verbal şi prin contractul încheiat, atît gospodăria cit şi staţiunea, ,cu obligaţii separate. Staţiunea de maşini şi tractoare are obligaţia să execute reparaţii de orice fel la tractoarele şi maşinile agricole, să asigure piesele de schimb şi carburanţii necesari, să doteze brigăzile cu utilaje din ce în ce mai perfecţionate. Gospodăria este obligată să asigure sarcina de producţie pentru fiecare tractor şi maşină agricolă în parte. In scopul efectuării la timp a reparaţiilor mici şi a unei mai bune desfăşurări a muncii in cadrul brigăzilor, gospodăria construieşte o tabără de cîmp pentru care a şi primit materialul necesar. In cadrul taberei, va funcţiona un atelier mecanic care urmează să fie dotat de către staţiune cu tot utilajul necesar. De asemenea, gospodăria pune la dispoziţia tractoriştilor şi mecanizatorilor alimentele necesare pregătirii hranei, aceasta bineînţeles in contul lucrărilor S.M.T. TREBUIE ARATAT FAPTUL CA FIECARE BRIGADA COMPLEXA EXECUTA TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE PE O SUPRAFATA DE 590 HA.. Care sîntavantajele acestui sistem de organizare? In primul rînd dispar toate deficiențele ivite pînă acum în raporturile dintre brigăzile de tractoare şi cele de cîmp. Tractoriştii şi mecanizatorii sunt direct legaţi de locul de muncă, mai ales că mulţi sunt fii ai colectiviştilor, deci interesaţi în executarea unor lucrări de calitate, în realizarea unor producţii mari de cereale. După cum se spune în procesul verbal încheiat in adunarea generală, tractoriştii pot primi din partea gospodăriei, zile-muncă şi premii în natură pentru depăşirile de plan, lucrări de calitate etc., în afara salariului pe care-1 primesc de la S.M.T. întregul utilaj, poate să s_ fie folosit din plin. Conducerea brigăzii exploatează întregul inventar după necesități. CU UTILAJUL CU CARE SUNT DOTATE PINA ACUM, BRIGĂZILE POT ASIGURA MECANIZAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE IN PROPORȚIE DE 80 LA SUTA. Atunci cînd în perimetrul gospodăriei vor fi instalate rezervoare de carburanți, se va înlătura şi consumul supranormativ. Pentru alimentare, tractoarele nu vor mai fi nevoite să parcurgă kilometri întregi, consumînd carburanţi fără rost şi pierzînd preţioase ore de lucru. Atît colectiviştii cit şi mecanizatorii sînt convinşi că noul sistem de organizare va duce la sporirea productivităţii muncii pentru ambele părţi. Nu încape îndoială că brigăzile complexe vor ridica gospodăria agricolă colectivă „Gheorghi Dimitrov“ pe o treaptă şi mai înaltă, că în viitorul apropiat această formă superioară de organizare a muncii îşi va dovedi cu prisosinţă eficacitatea. A. NEDELCU Păstraţi curăţenia! In ultimele zile au fost difuzate In cartierele Capitalei diverse tipărituri de educaţie sanitară, destinate populaţiei. Redactate pe înţelesul tuturor şi prezentate intr-o formă grafică destul de atrăgătoare, aceste tipărituri popularizează in mijlocul maselor regulile de igienă ce trebuie respectate cu stricteţe, mai ales in anotimpul cald, arătindu-se totodată pericolele de îmbolnăvire la care se expun acei ce nu dau curs recomandărilor făcute. Ele au totodată şi un caracter mobilizator, semnatarii lor — medicul de circumscripţie, Casa de educaţie sanitari şi Crucea roşie Bucureşti — făcind apel la sprijinul cetăţenilor, in vederea lămuririi celor neglijenţi sau răuvoitori, prin a căror atitudine negativă şi necivilizată este de multe ori periclitată şi sănătatea celor conştienţi. Nu vom enumera toate regulile menite să contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor. Consemnăm apariţia şi difuzarea acestor tipărituri ca o măsură foarte bună şi o recomandăm chiar ca ea să fie însuşită şi aplicată şi de către organele sanitare din regiunea noastră. Adăugăm numai că, dacă treaba aceasta s-ar fi făcut la începutul căldurilor ea ar fi avut o valoare practică şi mai mare. In legătură cu prezenţa acestor tipărituri in gospodăriile cetăţenilor, voi reda o glumă cu care m-a intimpinat, mai zilele trecute, un cunoscut din cartier, puţin cam mucalit. Găsise cetăţeanul aceste tipărituri aruncate în curte şi picate tocmai lingă... lada cu gunoi, plină pină la refuz. „Le-am lipit, pur şi simplu, mi-a spus zîmbind interlocutorul meu, pe ladă, spre a lua cunoştinţă de ele şi întreprinderea de salubritate Bucureşti“. Această ironie avea, fără îndoială, o bază logică. Asociind măsura luată de organele sanitare ale Capitalei cu intervenţia cetăţeanului nostru, se desprinde o concluzie destul de limpede. Pentru ca măsurile de educaţie sanitară să fie eficace, acţiunea organelor respective trebuie neapărat conexată şi sincronizată cu activitatea întreprinderii de salubritate (I S.R.) deoarece se observă, in multe curţi, lăzi pline de gunoaie, in ureajma lor circulaţia şi joaca copiilor desfăşurîndu-se nestingherite. îndemnul „Păstraţi curăţenia !“ trebuie urmat de cetăţeni, dar în măsură cel puţin egală şi de către I.S.B., care răspunde de problema curăţeniei în Capitală. I. ABRAMESCU PROLETARI DIN TOATE TARILE, DNffhVkl ORDANUL COMITETULUI REGIONAL BUCURESTI Al P.M.R. Șl Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BUCURESH ANUL IV—Nr. 1060 Duminică 1 septembrie 1957 4 pagini 20 bani SUCCESUL Ivinurilor romîneşti| I peste hotare I I In cadrul unui concurs | I care a avut loc la Ljub \ I bliana, toate cele 290 varietăţi au fost | x premiate D v LJUBLIANA 31 (Agerpres). x La Ljubliana se desfăşoară iu. 6* x crările pregătitoare în vederea \ deschiderii celei de a 3-a expoziţii V X internaţionale vinicole. In cadrul v \ acestor lucrări are loc un concurs V Jk de clasificare a vinurilor şi a ce. Ce lorlalte băuturi care vor fi prezen- t 0 tate la expoziţie de către ţările 60 participante. 0 0 La concurs au fost prezentate V J vinuri provenite din cele mai re. V v numite regiuni vinicole şi pivniţe V V din Franţa, Spania, Italia, U.R.S.S. v X Grecia, Iugoslavia, Valea Rinului, x X Austria, Anglia, Algeria şi Aus- X . Rezultatele obţinute la concurs de către vinurile romîneşti sunt I socotite de către participanţi drept I fără precedent. Toate cele 29 de varietăţi de vinuri româneşti prezentate au fost premiate de către comisia internaţională de degustare. Vinurile romineşti au obţinut 6 medalii de auri 17 de origini şi 6 de bronz. Din cele cca 600 de varietăţi prezentate la concursde diferite ţări, varietatea romînească „Muscat Otonel" , a întrunit ■ cel mai mare număr de puncte fiind apreciată de majoritatea specialiştilor drept cel mai bun vin. ) Prof. univ. ing. Iva Zapaacki (R. P. F. Iugoslavia), preşedintele comisiei internaţionale de degus ) tare, a declarat: „Felicit Republica Populară Romînă pentru vinurile prezentate La concurs, care au lăsat membrilor juriului pe care îţi prezidez o impresie excelentă. Gilbert Series (Franţa), degus- t tator cu renume mondial, vicepre şedinţele tirgului internaţio.rval vinicol de la Montpellier (Franţa), a declarat ,cu ocazia acestui concurs vinurile româneşti şi-au ciştigat o excelentă apreciere. Deşi personal sunt socotit drept membrul cel mai exigent al juriului internaţiobnal de clasificare, trebuie să spună că valoarea calitativă a unora din l vinurile românești prezentate m-am determinat să le acord punctajul b cel mai inait“. Ziua Aviaţiei R. P. R. In prima duminică a lunii septembrie, poporul nostru muncitor sărbătoreşte „Ziua Aviaţiei R.P.R." Sărbătorirea acestei zile are o semnificaţie deosebită. Pe de-o parte, 63 IeiPr^zi. * *ntă preţuirea poporului faţă de Îndrăzneţii şi curajoşii cutruierători ai căilor nevăzute ale imensului spatiu aerian, iar pe de altă parte este prilejul minunat prin care aviatorii pot raporta partidului şi guvernului că succesele ce le dobîndesc pe calea înfăptuirii sarcinilor trasate, sunt tot mai rodnice. Şi în acest an ca şi in anii trecuţi Ziua Aviaţiei evocă cu putere figurile acelor ce în începuturile neclare ale aviaţiei, s-au ridicat cu tărie punînd baze solide la temelia aviaţiei de azi. Chipurile lui Traian Vuia, Henri Coandă, Aurel Vlaicu Întruchipează tăria de caracter, hotărirea în izbîmdă, strădania în reuşită. Faptele neasemuite ale acestor oameni înzestraţi cu talente deosebite constituie motivul unei mîndrii legitime a poporului nostru din rindul căruia s-au născut. Acestor temerari cutezători le-au urmat alţii şi alţii. In furtunosul an 1917, Mircea Zorileanu a realizat primul zbor de noapte bombardînd Braşovul unde erau cantonate trupele prusace, iar I. Muntenescu în luptele aeriene purtate deasupra Mărăşeştiului a repurtat victorii însemnate. In anii regimului burghezo-moşieresc faptele glorioase ale înaintaşilor aviaţiei noastre au fost acoperite de colbul uitării. Abia după 23 August 1944, cînd poporul a fost descătuşat, deci zorii libertăţii au răsărit deasupra ţării, s-a acordat cinstirea cuvenită înaintaşilor. In zilele războiului antihitlerist împreună cu ceilalţi ostaşi ai armatei române şi înfrăţiţi cu ostaşii sovietici eliberatori, aviatorii şi-au adus contribuţia la alungarea şi zdrobirea cotropitorilor fascişti. Activitatea Corpului Aerian Român pe frontul antihitlerist se poate vedea din cîteva cifre — 8542 ieşiri avion, 11.375 ore de zbor, 1535 tone bombe aruncate asupra duşmanului şi 51 tone muniţii consumate, precum şi din citările repetate în ordine de zi date de înaltul Comandament Sovietic. In anii regimului democrat-popular Lt.-col. ATANASIU ALEXANDRU partidul şi guvernul au acordat o atenţie deosebită dezvoltării aviaţiei noastre care, a fost înzestrată cu avarime moderne, perfecţionate. Totodată au manifestat o grijă părintească faţă de creşterea de cadre bine pregătite, cu temeinice cunoştinţe, cadre capabile să stapînească tehnica înaintată. Astăzi, pe drept cuvînt se poate afirma că aviaţia noastră este o aviaţie puternică şi a atins un stadiu de dezvoltare cum nici n-ar fi fost de închipuit pe timpul burghezomoşierimii. Cerul patriei este brăzdat necontenit de avioane de transport, sportive, canitare, agricole, piscicole, silvicole etc, indicii transportului de pasageri şi mărfuri sunt în continuă creştere. Acest lucru se datoreşte în primul rînd creşterii parcului de avioane de transport pasageri şi mărfuri, deschiderii de noi linii aeriene interne şi internaţionale ca şi prelungirii liniilor existente. Alături de aviaţia de transport s-a dezvoltat şi aviaţia sportivă. Şcoală a curajului, aviaţia sportivă a atras mii de tineri şi tinere dornici de a se avînta spre înaltul cerului. Iar dacă cei mai mari urmează şcolile de zbor cu sau fără motor, cei mici, pionierii, atraşi de mirajul zborului, se preocupă de aeromodelism. Aviaţia sportivă a înregistrat in (Continuare în pag. 3-a) Piloţii stau în faţa avioanelor. Ei primesc maoriul mecanicilor... ZAHAR din noua recoltă de sfeclă Zilele acestea, fabrica de zahăr Chitită a început să producă primele cantităţi de zahăr din noua recoltă de sfeclă. In clişeu, vedere generală a secţiei de saturatoare, Foto AGERPRES IN ŢINUTUL PETROLIFER BERCA SE FILMEAZĂ ... La schela Berca Berea e o comună din preajma Buzăului în care pădurea naturală este înlocuită de cea a sondelor, o comună cu livezi de pruni din fructele cărora ai impresia că — întocmai ca la arborii de cauciuc — se prelinge monoton... ţuica! Totuşi, abstracţie făcind de ultima imagine, nu e greu să-ţi dai seama imediat ce ai ajuns din Berea, că te afli in lumea petrolului. Am oprit primul trecător pentru a-l întreba de echipa de cineaşti . S lucrează la un nou film românesc. Este vorba de filmul ,,Erupţia“ după scenariul lui Petre Luscalov, în regia lui Liviu Ciulley. A povesti subiectul scenariului într-un reportaj care îşi propune redarea unor aspecte din munca echipei de filmare, este un lucru puţin cam dificil. Totuşi voi încerca s-o fac în cîteva cuvinte. „Erupţia“ va aduce pe ecran lumea petrolului cu oamenii ei şi, natural, cu frămîntările acestora. Acţiunea filmului se consumă într-o regiune petroliferă aridă, unde singele pămintului a încetat de mult să mai ţişnească din adâncuri. Ţinutul a fost părăsit încă din anul 1933 iar „viaţa este în agonie“. Totuşi o mină de oameni, in frunte cu inginerul Andrei Barbu, crede cu tărie in readucerea la viaţă a ţinutului şi — fapt important — a oamenilor. După o luptă aprigă, dusă uneori cu sacrificiul vieţii, se produce „erupţia“. Sonda „Ursei 2“ dă din nou petrol ! Iar odată cu ea erup şi sentimentele celor care trăiesc in jurul sondei, oameni de o mare bogăţie sufletească. Atlt cunoşteam despre film in dimineaţa cînd am sosit... filmului „Erupţia“. Eram destul de sceptic în primirea răspunsului. M-am înşelat. Toţi localnicii ştiu despre ce e vorba. — Sus, la schelă, o să găsiţi pe cineva de la film, mi-a răspuns camtil. Dar de fapt, să ştiţi că echipa filmează la „fierbătoare". Am urcat spre schelă şi imediat am dat de comandament. Aici Liviu Hoffman, directorul filmului, tocmai comunica telefonic studiourilor de la Bucureşti situaţia zilei anterioare. — Ieri, patru cadre —■ 13 m. Azi plasfon de nori; n-am început încă filmarea. Picasem cam prost. Voi avea ce scrie despre filmări ? Va birui soarele norii să nu mă lase cu reportajul... „un aer" ? Amabil, directorul filmului m-a anunțat că peste citeva minute o mașină va pleca spre locul de filmare . Veţi avea de parcurs 13 km. pe un drum extrem de anevoios, unde pe timp de ploaie ne deplasăm cu... tractoarele. De altfel locul ales de noi pentru filmări este cam izolat şi drumul — pe alocuri — a fost tăiat recent. Am acceptat pe loc perspectiva şi după aceea eram în drum... ... Spre vulcanii noroioşi ai munţilor Buzău Maşina înainta cu greu prin serpentine. Acul kilometrajului oscila SORIN CUNEA (Continuare in pag. 24) „ERUPŢIA“ Regizorul Liviu Ciuley dind indicaţii în timpul filmărilor Luci Marc Dabija şi Dorin Da într-o scenă din film Măsuri pentru îmbunătăţirea asistenţei medicosanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale Zilele acestea a fost semnată Hotărârea Consiliului de Miniştri privind îmbunătăţirea asistenţei mediicosanitare şi a sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare şi de prevederi sociale. Apreciind succesele importante obţinute pină în prezent în domeniul ocrotirii sănătăţii din ţara noastră, Hotărirea subliniază că, totuşi, asistenţa medicală nu este la nivelul condiţiilor materiale create. In scopul îmbunătăţirii continue a asistenţei medico-sanitare a populaţiei şi creşterii nivelului material al personalului medico-sanitar, Hotărirea prevede o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale de specialitate din spitale, policlinici şi circumscripţii sanitare, prin permanentizarea prestaţiei de serviciu a medicilor în aceste unităţi. Hotărirea prevede de asemenea revizuirea modului de acordare a asistenţei medicale în întreprinderi, lărgirea asistenţei medicale prin crearea de noi circumscripţii sanitare urbane, încadrate cu medici de medicină generală ; îmbunătăţirea asistenţei medicio-sanitare în mediul rural, prin completarea circ. rurale cu medici de medicină generală, prin creşterea numărului de pediatri şi stomatologi, prin creşterea numărului de circumscripţii sanitare rurale şi prin asigurarea bazei materiale şi a pregătirii cadrelor necesare pentru completarea reţelei de policlinici raionale şi spitale rurale. Cu începere de la 1 august 1957, Hotărirea Consiliului de Miniştri aprobă aplicarea unui nou sistem de salarizare care se va aplica pe baza nomenclatoarelor de funcţiuni, salariilor tarifare şi indicatoarelor de pregătire şi stagiu. Hotărirea arată totodată că încadrarea personalului despecialiate şi superior se va face pe baza examenelor de specialitate sau concurs, conform regulamentului de pregătire şi promovare a cadrelor superioare de specialitate, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi C.C. al Sindicatului muncitorilor sanitari. Pentru îmbunătăţirea pregătirii studenţilor în medicină şi farmacie, începind cu ianuarie 1958, se înfiinţează funcţiile de intern şi extern in medicină şi farmacie. Se prevăd de asemenea reglementări în legătură cu locuinţa cadrelor medico-sanitare în incinta unităţilor sanitare, precum şi o serie de măsuri privitoare la îmbunătăţirea aprovizionării cu ţesături, confecţii, încălţăminte şi altele, care vor fi vîndute în rate personalului medico-sanitar din mediul rural. • In sălile Muzeului de artă populară al R.P. Romíné a avut loc sîmbată la amiază vernisajul Expoziției „Arta aplicată din R.P. Bulgaria“, organizată de Institutul român pentru relațiile culturale cu străinătatea şi Muzeul de artă populară al R.P. Romíné. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Tancred Bănăţeanu, directorul Muzeului de artă populară al R.P.R. Pietonul Evgheni Riinciarov a mulţumit în numele artiştilor plastici din R.P. Bulgaria pentru ajutorul acordat la organizarea expoziţiei şi şi-a exprimat convingerea că expoziţia va contribui la adîncirea prieteniei frăţeşti romino-bulgare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia care cuprinde aproape 300 de obiecte executate de artiştii secţiei de artă aplicată a Uniunii Artiştilor Plastici din R.P. Bulgaria. • Cu prilejul vizitei făcute în ţara noastră ca invitat al Comitetului național pentru apărarea păcii din R.P. Romina, prof. dr. Gregorio Bermann, din Argentina, a oferit Academiei R.P. Romíne o serie de documente prețioase in legătură cu vizita făcută de savantul romín dr. Gheorghe Marinescu în Argentina în anii 1928— 1930. • Scriitoarea Maria Banuş, membră a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P. Romina, a părăsit sîmbătă dimineaţa Capitala, plecînd spre Berlin, pentru a lua parte la manifestările din cadrul „Zilelor păcii“ organizate de Consiliul Păcii din R.D. Germană. • Sîmbătă seara, la Casa Ziariştilor, a avut loc o întîlnire a ziariştilor din Capitală cu Jean Maurice Hermann, preşedintele Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (O.I.Z.). Jean Maurice Hermann a vorbit despre activitatea desfăşurată de O.I.Z. pentru unitatea ziariştilor, din întreaga lume, subliniind succesele obţinute în ultimul timp în această direcţie. (Agerpres) ssssaa ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE Succesele atleţilor noştri la Balcania dă ATENA 31 (Agerpres). — prin telefon: Reprezentanţii R.P. Romíno s-au comportat remarcabil în ziua a doua a Jocurilor Balcanice de atletism de la Atena cîştigînd 5 titluri de campioni, două medalii de argint şi 4 de bronz. Pe stadionul Averoff, atleţii români au cucerit simpatia şi aplauzele publicului atenian, făcind ca echipele noastre să treacă pe primul loc în clasamentul pe ţări. Seria victoriilor a fost deschisă în cursul dimineţii de N. Răşcănescu care s-a clasat primul în proba de aruncarea ciocanului cu performanța de 61,09 m. înaintea iugoslavului Racic 60,73 m. Seara la ora 21 pe o pistă nefavorabilă cu vlnt foarte puternic, I. Savel câștiga pentru a doua oară titlul balcanic la 400 m. garduri, rezistînd pe ultimii metri atacului extraordinar al grecului Campadelis. Amândoi au realizat timpul de 53’’7/10 iar locul trei a fost ocupat de un alt reprezentant al nostru, Stânei cu 54’5/10. După cîteva minute Ioana Luţă a devenit dublă campioană balcanică în urma victoriei obţinute în finala probei de 206 m. plat. Luţă a întrecut detaşat pe iugoslava Sikovec şi pe Alexandra Sicoe, realizând 25”1/1». O victorie splendidă a repurtat apoi Ana Roth la aruncarea greutăţii cu o performanţă de 14,55 m, nou record al R.P. Româno. Chiar în timpul cînd ni se transmiteau la telefon aceste rezultate la ora 23,15 a început proba de ştafetă 4x100 m. (băieţi). După o scurtă aşteptare de la capătul firului auzim o exclamaţie de bucurie: „Am cîştigat şi această probă“. Primele trei schimburi : Prisiceanu, Kadar şi Pop au reuşit să menţină la egalitate formaţia noastră cu puternica echipă a Iugoslaviei iar în ultimul schimb Măgdaş a făcut o cursă formidabilă ducînd la victorie culorile noastre cu timpul de 42”6/10. Alte rezultate : suliţă băieţi : Vujacic (Iugoslavia) 73,38 m.; 2. I. Demeter (R.P.R.) 71,22 m. ; lungime băieţi : 1. Slavkovi(R.P.R.) 7,26 m.; 3. Ion Sorin (R.P.R.) 7,14 m.; 1500 m. plat : Depastas (Grecia) 3,48’7/10 ; lungime fete : Tolikofer (R.P.R.) 5,58 m. ; 3000 m. obstacole : papavasiliu (Grecia) 9’#2”8/16; 2. Strzeblinski (R.P.R.) 9*04” ) 3. Rădici (R.P.R. 9*06”2/10. Au început Jocurile Mondiale Universitare • PARIS 31 (Agerpres). Jocurile Mondiale Universitare au început sâmbătă în capitala Franţei cu competiţiile de volei şi baschet. Pe stadionul „Coubertin“ în prezenţa unui public numeros echipa masculină de volei a studenţilor români a întâlnit în cadrul grupei formaţia Portugaliei, voleibaliştii noştri au dominat jocul în toate compartimentele, cîştigînd cu 3-0 (15-2; 15-7; 15-11). Tot în turneul masculin de volei R.P. Polonă a învins Libanul cu 3-0 (15-6; 15-2; 15-5) şi U.R.S.S. a întrecut Belgia cu 3-0 (15-3; 15-1; 15-3).