Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)
1958-04-01 / nr. 1239
Pag. 2-a In raionul Zimnicea Două noi cooperative de producţie agricolă curentă La Frumoasa, comună din raionul Zimnicea. 20 de familii de ţărani muncitori şi-au unit pămînturile într-o cooperativă agricolă curentă, pe care au inaugurat-o duminică. Bătrînul Zamfir Leucă, om gospodar din comună, preşedintele comitetului de iniţiativă, a anunţat înfiinţarea cooperativei de producţie cu rentă. Cei mai harnici ţărani întovărăşiţi din comună au cunoscut roadele muncii laolaltă şi din întovărăşirea „Tudor Vladimirescul“ s-a născut cooperativa de producţie cu rentă „Tudor Vladimirescu". Noua coorperativă nu e prea mare, nu are decit 100 ha., dar cuprinde oameni gospodari. Este de ajuns să pomeneşti în comună numele cooperatorilor Cîrpaciu C. Ion, Petrică Fîorea, Gheorghina Anghelescu, Alexandru Panarei şi să ştii că e vorba de oameni harnici. E cea mai bună garanţie că în cel mai scurt timp cooperativa curentă va creşte şi se va dezvolta. Au vorbit mulţi oameni la inaugurarea cooperativei din Frumoasa Preşedintele gospodăriei colective din Conteşti, Gheorghe Dorian, le vorbea oamenior de începuturile prin care au trecut și ei. Au constituit gospodăria colectivă cu 56 de familii, iar cînd oamenii din sat au văzut roadele agriculturii înaintate, colectiva a crescut la 205 familii. Acum gospodăria are un fond de bază de 1.500.000 lei. I-a îndemnat să se urmeze exemplul de muncă înaintată. Şi cum nu sunt obişnuiţi să vină cu mina goală la o asemenea sărbătoare, colectiviştii au oferit în dar cooperativei o grapă, patru scrotiţe de prăsilă, sămînţă selecţionată şi tratată pentru însămînţările pe care le fac cooperatorii cu floarea soarelui, griu, mazăre, ovăz şi porumb „Pionier 301" pentru însămînţatul a 10 ha. Şi s-au mai primit daruri: pluguri, grape, semănători, prăşitori, şi alte unelte cu cinre vor munci in comun membrii cooperativei. Li s-au urat membrilor cooperatori succese în lărgirea şi consolidarea cooperativei. Nu se terminase adunarea de constituire şi pe tribuna improvizată s a urcat un ţăran muncitor. Florea Anghei se numeşte. Se căută prin buzunare şi scoase nişte hîrtii. Ce-o fi? Un discurs? Da de unde! Omul se apucă să citească in faţa adunării cererea sa făcută în ultimul moment de a fi primit în cooperativă. Nu a putut sta deoparte de ceilalţi care au format cooperativa. S-a înscris cu tot pămîntul şi cu tot inventarul agricol. Şi tot în acelaşi timp au mai făcut ereri de înscriere în'copte--*'vf Anghel şi Marin Cîrpaciu. Tot duminică într-o altă comună din raionul Zimnicea, la Pietroşani, a fost inaugurată o cooperativă de producţie curentă. Oamenii au sărbătorit acest început de viaţă nouă şi hotărirea lor de a obţine succese îi va duce spre belşug şi fericire, pe drumul pe care il îndrumă partidul. C PETRE iNCEPlND I)E JOI 3 APRILIE la cinematografele „patria“ şi „Bucureşti“ Scenariul: IOSIF OLSANSKI. Regia: LEV KUL1DJANOV şi 1AKOV SEGHEL. Muzica: IURli BIR1UKOV cu RIMMA ŞOROHOVA — EVGHENI MATVEEV — VALENTINA ŢELEGHINA — NIKOLAI ELIZAROV - JANA BOLOTOVA - LEV KULIDJANOV i t Vizitaţi Restaurantul „DUNAREA" din oraşul ZIMNICJEA serveşte masa la prînz şi seara, BUFET, GRATAR SPECIAL, VINURI DE REGIUNE, BĂUTURI SPIRTOASE, BERE. Din viaţa organizaţiilor sindicale In prima lună de activitate Adunarea de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei sindicale de la S.M.T. Ciorogîrla, raionul Domneşti, a prilejuit o analiza adîncă a activităţii comitetului de întreprindere. Cei care au luat cuvîntul pe marginea dării de seamă au făcut o serie de observaţii critice cu privire la felul cum acesta şi-a îndeplinit sarcinile. Alegind noul comitet de întreprindere, adunarea i-a recomandat să ţină seama de criticile aduse vechiului comitet şi de propunerile făcute pentru viitor. A trecut de atunci mai bine de o lună. Se poate spune că în acest scurt timp noul comitet de întreprindere a desfăşurat o activitate rodnică, străduindu-se să traducă în viaţă hotărîrile adoptate de adunarea generală a organizaţiei sindicale. Erau desigur multe de făcut în această perioadă de început de primăvară, totuşi noul comitet a reuşit să se descurce. S-a anunţat data ieşirii la cîmp a brigăzilor de tractorişti. Comitetul de întreprindere a instruit organizatorii grupelor sindicale, arătîndu-le cum să-şi ducă munca. Înainte de plecare, grupele au organizat consfătuiri în care au dezbătut sarcinile de plan repartizate fiecărei brigăzi. Tractoriştii s-au chemat la întrecere. A pornit şi întrecerea între brigăzi. Popularizarea angajamentelor în întrecerea socialistă şi a premiilor instituite pentru cei ce se vor situa în fruntea întrecerii a constituit o preocupare imediată a comitetului de întreprindere. Brigăzile au primit grafice pentru urmărirea îndeplinirii planului. «Tractoriştii sunt hotărîţi să muncească bine, să depăşească sarcinile planului de producţie, este însă nevoie să li se asigure condiţii cît mai bune de lucru şi de viaţă“ — au discutat membrii comitetului de întreprindere. Şi vorba a fost însoţită de fapte. Ei s-au interesat de aprovizionarea brigăzilor cu carburanţi şi piese de schimb, s-au îngrijit ca vagoanele-dormitor să fie înzestrate cu tot ce este necesar pentru cazarea în cît mai bune condiţiuni a tractoriştilor. Conducerea administrativă a fost solicitată să ia măsuri pentru a se asigura tractoriştilor mana caldă pe cîmp. Comitetul de întreprindere a acordat multa atenţie întocmirii contractului colectiv pe anuil 1958. In acest scop a fost alcătuită o comisie care, consultîndu-se cu muncitorii, a redactat proiectul de contract colectiv. Avesta a fost afişat şi apoi dezbătut într-o adunare generala. Tractoristul Constantin Cîrnaru, electricianul Constantin Copăceanu şi alţi muncitori au făcut propuneri preţioase: dotarea brigăzilor cu truse complete de scule, construirea unei staţii de încărcare a acumulatorilor, construirea unui coş pentru aerisirea atelierului de fierărie, etc. Comitetul de întreprindere s-a îngrijit ca propunerile juste să fie incluse în contractul colectiv. La cantină lucrurile nu mergeau tocmai bine. Controlul făcut de comisia de cantină în frunte cu tov. Nicolae Negrila, membru al comitetului de întreprindere, a stabilit cauzele lipsurilor. Comitetul de întreprindere a cerut conducerii administrative să înlocuiască pe gestionarul cantinei Nicolae Chiriţescu şi bucătăreasa Stefania Gaidurov care au avut abateri. In aceasta perioada s-a înviorat şi activitatea culturală. Tov. Simion Postelnicu, care răspunde de problemele muncii culturale, la început nu se arăta prea activ. Ceilalţi membri ai comitetului i-au amintit de angajamentul pe care şi l-a luat în adunarea de alegeri. Tov. Postelnicu a trecut la fapte. Rezultatul: s-a pus ordine la bibliotecă, s-au trimis cărţi la brigăzi, în fiecare săptămînă s-au adus filme în staţiune, o parte din muncitori au vizionat o piesă de teatru şi un film în Capitală. In prima lună de muncă comitetul de întreprindere de la S.M.T. Ciorogîrla s-a dovedit activ. El este hotărît să muncească şi pe mai departe cu tragere de inimă. Iov. Constantin Iancu, preşedintele comitetului de întreprindere, mi-a spus de altfel: „Dorinţa noastră este să ne îndeplinim cut mai bine mandatul pe care ni l-au încredinţat muncitorii“. S. MARIN In cîteva rînduri . In cadrul întreprinderii de industrie locală „Proletarul“ din oraşul Giurgiu, a luat fiinta de curind o secţie de țesătorie mecanică dotată cu 22 războaie. Pină in prezent o parte dintre aceste maşini, au intrat în funcţiune. Ţesăturile obţinute sunt fine şi de calitate superioară. O. PAUL G.A.S. Lila din raionul Tr. Măgurele a realizat pină in prezent planul insămintarilor de primăvară din prima epocă, in proporţie de 100 la sută. Suprafeţele insămînţate sunt următoarele: 50 ha. orz de primăvară, 50 ha. floarea soarelui, 60 ha. mazăre,, 30 ha. ovăz şi 10 ha. borceag. S-a evidenţiat brigada, condusă de tov. Ion Călin. ALEXANDRU DRAGNEA • Deputatul Dumitru Georgescu s-a angajat in faţa cetăţenilor din circumscripţia sa, să întindă reţeaua electrică pină la ultima casă a satului Slogoveanu, din raionul Domneşti. Astăzi angajamentul a devenit faptă, împreună cu cetăţenii el a reuşit să electrifice întreaga porţiune rămasă fără instalaţie electrică. MARIN DUICA • In comuna Buturugeni, raionul Domneşti, a luat fiinţă de curind o echipă artistică formată din cei mai tineri artişti amatori. Ei sunt pionierii de la şcoala mixtă din comună. Programul alcătuit precum şi felul in care a fost prezentat pe scenă a avut un deosebit succes.I TUDOR TOMA Am 24 de ani. Pină la această vîrstă n-am fost bolnav niciodată. Pentru mine unităţile spitaliceşti nu prezentau prea mare, importantă. Nu cunoşteam mai nimic din munca celor ce lucrează pe acest tărîm. Dar deodată o stare generală proastă care continua să mi se agraveze, mă determină să merg la dispensar. Intrai în cabinetul în care consulta dr .Iustin Naumann. In suflet îmi stăruia o oarecare neîncredere nejustificată. Am fost întrebat despre felul cum începuse boala. Analizele au precizat diagnosticul. Ulcer! Eram îngrozit. Ulcer la 24 de ani. Credeam că totul e pierdut, că nu voi mai putea munci, că tot restul vieţii mă voi chinui. Doctorul Nauman îmi înţelese disperarea şi în tot timpul cît l-am vizitat la dispensar mi-a vorbit intr-aşa fel îneît mi-a dat curaj să lupt cu mine, cu boala. Mi-a ridicat moralul de care aveam atîta nevoie. Şi aşa au trecut luni de zile, urmînd cu perseverenţă sfatul medicului ale cărui vorbe prieteneşti, mi-ajutau tot atît de mult ca şi medicamentele. Astăzi mă simt bine. Boala merge spre vindecare. Pentru că nu pot să redau prin cuvinte ceea ce a făcut pentru mine medicul Justin Nauman de la dispensarul nr. 1, spun numai atît: preţuiesc munca grea a celor ce muncesc neobosiţi pentru însănătoşirea oamenilor, ,şi care pun alături de îndatoririle lor profesionale şi sentimente umane. NICOLAE BOCŞA — cooperator — Tehnica Dogăriei-Bucureşti Angajamentele tractoriştilor Nu e mult de cînd mecanizatorii staţiunii de maşini şi tractoare Gorneni din raionul Domneşti, s-au adunat intr-o şedinţă de producţie, şi au discutat sarcinile ce ie revin în cadrul muncilor campaniilor agricole din anul acesta. Cu acest prilej ei au prezentat conducerii staţiunii, un angajament care exprimă hotărirea lor de a obţine rezultate deosebite în producţie. Colectivul de aei, şi-a propus printre altele să depăşească planul anual de producţie cu 300 hanri şi să facă economii de carburanţi şi piese în valoare de 8000 lei. VASILE LOZNEANU mecanic de sector Preţuiesc munca medicilor 380.000 lei valoarea fondului de baia La această sumă s-a ridicat valoarea fondului de bază al întovărăşirilor agricole din raionul Alexandria. Ţăranii muncitori din comunele şi satele raionului, care au hotărît să execute muncile agricole în comun, dau o deosebită "importanţă creşterii fondului de bază al întovărăşirii in care muncesc. Membrii întovărăşirilor „Dezrobirea“ din comuna Vităneşti şi „Domnul belşugului" din comuna Nanov, au hotărît să mărească valoarea fondului de bază de la 5000 lei la 10.000 lei. Se evidenţiază de asemenea şi întovărăşirile „Răscoala din 1907“ și „7 Noiembrie“ din comuna Storobăneasa. ION ALEXANDRU activist la Sfatul popular raional COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA DUNAREA din oraşul ZIMNICEA Execută în condiţii ireproşabile şi un termen scurt îmbrăcăminte pentru bărbaţi, taioare pentru femei după ultimele jurnale ,confecţionarea făcîndu-se cu personal calificat. STEAGUL ROŞU Sub conducerea inginerului E. Lampert un grup de elevi ai Școlii profesionale mecano-navale din Giurgiu studiază macheta unei nave. foto a. simgn COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA DUNAREA Idin oraşul ZIMNICEA I Execută pentru ocazii festive, sărbători şi onomastici la unitatea de fotografi. FOTOGRAFII IN STUDIO ŞI LA DOMICILIU Pentru diverse ocazii festive, sărbători şi onomastici, comandaţi torturi, prăjituri, fursecuri şi cozonaci la unitatea de cofetărie a COOPERATIVEI MEŞTEŞUGĂREŞTI din oraşul ZIMNICEA COOPERATIVA „INSTALAŢII GENERALE“ CU SEDIUL IN CALEA MOŞILOR Nr. 159, TELEFON 1.88.35, execută pentru populaţie reparaţii şi instalaţii de: — Electricitate — Sanitare — încălziri centrale — Ascensoare — Caze naturale și lichefiate cu materialul cooperativei. ICooperativa garantează cautatei lucrărilor Plata se face după tarife legale în numerar, iar pentru sectorul socialist, plata prin virament cu material beneficiarului. I Cooperativa „Higiena“ — OLTENIŢA execută prin secţiile sale specializate . Lucrări de construcţii şi reparaţii la imobile pentru instituţii şi particulari. Reparaţii de maşini de scris, reparaţiuni de radio, picturi de firme, fotografii artistice. Plata se face prin numerar şi virament. In cîteva rînduri , Spectacolul, dat de curind da tineretul din satul Gorneni, raionul Titu, s-a bucurat de mult succes. Artiştii amatori au prezentat aci frumoase cintecel şi reuşite dansuri naţionale. La spectacol au participat peste 300 persoane. MARIN POROJAN - Comitetul organizatoric al femeilor din raionul Călăraşi, a reuşit să antreneze numeroase gospodine care să participe la acţiuni cu caracter obştesc. In circumscripţiile 17, 18 şi 19, numeroase femei au participat la săparea terenului pentru amenajarea unui nou parc, iar femeile care locuiesc pe b-dul Stalin au sădit de-a lungul bulevardului flori. SANDA MOCANU e Oficiul P.T.T.R. Armaşeşti din raionul Urziceni a obţinut însemnate realizări din muncă pe trimestrul 1 al anului 1958. Datorită acestui fapt a primit steagul de fruntaş pe raion. Colectivul de aci este apreciat de cetăţenii din comună pentru felul cum iși duce la îndeplinire sarcinile pe care le are. ŞTEFAN TANAS ® Odată cu sosirea primăverii in comuna Răcari au început unele lucrări de construcţie şi de înfrumuseţare. Printre acestea sunt: terminarea construcţiei clădirii şcolii medii, renovarea parcului şi pas varea unor străzi. Se fac de asemenea pregătiri pentru construirea unui teatru de vară. MIHAI BĂDESCU ILeagănul medicinii roimneşti (Urmare din pag. 1) Pentru primul nostru edificiu spitalicesc din partea celor avuţi, din partea Municipiului Bucureşti şi a statului burghez. lain de ce unul din docpihemele mai recente, apărute in tutul 1932 scoate in vileag că „Statul şi Municipiul Bucureşti precum şi toate administraţiile locale din ţară care se folosesc intr-o largă măsură de asistenţa dată de Eforia Spitalelor Civile, trebuie sa înţeleagăcă a contiiuta de a lasa in sarana Eforiei toate obligaţiile privind asistenţa bolnavilor săraci, însemnează in fapt a armân us,. agerea acestei institutiuni care es e tui mmm un generos purimipniu naţional dar care e.tehţt simpliete asistenţei sanitare din Ţara Rominească şi piatra de bolta a celui mai vechi şi important injutaniint medical din ţară". O luminoasă trad.Jie Cu toate aceste condiţii vitrege in solcie modeste ale spitalului şi-au desfaşurat o bogată activitate numeroşi profesori şi medici chirurgi care au dezvoltat cu pasiune tradiţia invăţămintului medical rominesc. Pe placa de marmoră aşezat in holul spitalului, pot fi citite numele a zeci de profesori şi savanţi romili care au slujit intrunga lor viaţa pe tărimul ocrotit sănătăţii omului. Incepind de la ilustrul doctor Radu menţionat că lucra la spital in pirul anului 1710 şi piuă la doctor Apostol Arsache, doctor Poliza, doctor Labricius, prof. Severeanu, prof. Creţulescu şi mulţi alţii şi-au pendiat mai mult de o jumătate de veac in sălile spitalului Colţea. M-am oprit cu respect şi admiraţie in faţa unei plăci memoriale închinata doctorului Nanu Muscel. Donaţiunea modestă a doctorului Nanu Muscel oferită spitalui înaintea morţii sale, este însoţita de următoarele rinduri emoţionante: „labilei mele clinici medicale de la spitalul Colţea in amintirea atitor ani trecuţi ca o clipă petrecuţi intre bolnavi şi elevi, amintire nespus de scumpă ce incintă şi luminează apusul vieţii mele“. Profesorii de azi şi tratamentele moderne Cunoscind istoricul acestui spital, valorile ştiinţifice care au fundamentat de-a lungul unui sfert de mileniu tradiţia medicinii romneşti, păşeşti prin sălite spaţioase, moderne ale noului edificiu ,de azi cu un sentiment de adincă preţuire şi recunoştinţă pentru tot ce a contribuit cu cinste şi devotament la înălţarea unui asemenea lăcaş, la progresul ştiinţei noastre. Au trecut de atunci 250 de ani. Vremea daniilor lui Vodă Caragea in schimbul bolovanilor "de satele la Slănic se pierde intr-un trecut atît de îndepărtat şi neguros . Dacă vizitezi fiecare clinică a acestui spital dotat in ultimii ani cu utilaj modern, cu confort deosebit pentru asistenţa bolnavilor, vei intilni un personal medical care se bucură de multă admiraţie şi preţuire. Prof. dr. Basil Teodorescu posedă peste 100 de lucrări de specialitate, multe dintre ele elogiate şi in străinătate. Nu de mult acest eminent om de ştiinţă a fost ales membru corespondent al Academiei de medicină din Paris. Prof. dr. Manolescu, conducătorul clinicii de oftaltrilogie lucrează la spitalul Colţea de mai bine de o jumătate de secol. Conf. univ. Nicolae N. Gheorghiu a iniţiat cu succes pentru prima oară o metodă originală de administrare a unui complex de medicamente pentru scurtarea perioadei de naştere, pentru evitarea suferinţei fătului şi mamei. Cu o îndreptăţită mindrie mi-au relatat medicii de la clinica de ginecologie că aici Cancerul incipient a fost tratat la numeroase cazuri, deosebit de satisfăcător, cu ajutorul a diverse mijloace moderne, in colaborare cu clinica raetiologică condusă de prof. Gh. Schmitzer. Reîntors recent de la Moscova, directorul spitalului tov. N. Gheorghiu a organizat o secţie specială de acupunctura, metodă eficace de tratament a diferitelor maladii după tradiţionala experienţă a şcolii medicale chinezeşti. Pe Ungă amenajarea şi a altor secţii noi, spitalul Colţea işi va sărbători un sfert de mileniu de la înfiinţarea lui şi prin deschiderea unui muzeu unde se va ilustra prin imagini, documente vechi, instrumente medicale ale vremii etc., bogata şi instructiva istorie a leagănului medicinii româneşti S-ar cuveni un poem... M-am strecurat deunăzi in virful picvioarelor in sala de operaţie a clinicii de chirurgie. Pe masa de operaţie zăresc un om in floarea vieţii, livid şi parcă fără de suflare. Bătăile inimii bolnavului se sting dintr-un moment in altul. îmi spune un asistent că e vorba de o aortă care nu mai funcţionează, de o gravă afecţiune a inimii... Şi mai departe!...'Omul va fi salvat? Va trăi?... Intr-o sală de operaţie nu se poate conversa prea mult.' Aici domină limbajul bisturiului, al gestului rapid, scurt şi precis, limbajul rece, monoton şi metalic al instrumentelor chirurgului. Asist la o operaţie unică. Aorta bolnavului este desprinsă cu îndrăzneală din corpul omenesc. Inima nu mai bate. După calculele omului de ştiinţă, acest „repaus" nu poate dura decit 6 minute. In acest timp se transplantează un fragment de aortă, se sudează cu fineţe fiecare vas, fiecare legătură microscopică din inima nouă a omului. Cit de uşor ii este reporterului să povestească in citeva propoziţiuni o asemenea operaţie unică, elogiată şi in străinătate, operaţie, care a durat de dimineaţă şi pină la ora 7 seara. Bolnavul trăieşte. E sănătos. Inima lui bate din nou. Operaţia a fost condusă de un om cu renume mondial, de un ilustru chirurg care a împlinit 7 decenii de viaţă. Este profesorul academician N. Hortolomei. Oare nu s-ar cuveni închinat un minunat poem unei asemenea creaţii a omului de ştiinţă?... Kiss Ellabat din Giurgiu, str. Islaz nr. 1, ne întreabă : în ce condiţii poate face cineva tăgada paternităţii, copilul fiind născut la 3 luni după încheierea căsătoriei ? RĂSPUNS : Potrivit art. 53 din Codul Familiei, copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei. Potrivit art. 54 din acelaşi cod, paternitatea poate fi totuşi tăgăduită de soţul mamei dacă este cu neputinţă ca acesta să fie tatăl copilului. O acţiune in tăgada paternităţii poate fi pornită in termen de 6 luni de la data cîmd tatăl a cunoscut naşterea copilului. Excepţie fac cazurile cînd tatăl a fost pus sub interdicţie. Vă mai arătăm că in ceea ce priveşte căsătoria încheiată, ea nu poate fi considerată nuia deoarece ea nu s-a încheiat cu călcareadispoziţiunilor prevăzute in art. 4, 5, 6, 7 lit. a, 9 si 16 din Codul Familiei şi nici nu se poate face dovadă că a fost viciat consimţămîntul vreunuia din soţi. Vă mai arătăm că şi in cazul nulităţii căsătoriei, copilul din căsătoria declarată nulă are de la data concepţiunii situaţia unui copil din căsătorie. Prin urmare, numai acţiunea în tăgada paternităţii, pornită de soţul mamei copilului în termenul prevăzut de lege, este calea de urmat in cazul arătat in scrisoarea dvs. Ion Damian din comuna Griviţa, raionul Slobozia, ne întreabă: soţia mea a decedat anul acesta. In timpul căsătoriei am construit o casă pe un teren cumpărat pe nuele ei. Ce drepturi de moştenire am eu, dacă mai sunt în viaţă 8 copii ai soţiei ? RĂSPUNS : Casa se consideră bun comun şi dvs. vi se cuvin 5/8 iar copiilor restul de 3/8. Ştefan Gh. Petra din comuna Ilzun, raionul Giurgiu, ne cere următoarele lămuriri cu privire la numele pe care-l poartă :in actul de naştere la rubrica prenumele, a fost trecută din greşală ca Petre de sex masculin, în loc de Petra, de sex femeilii. De asemenea, în ceea ce priveşte numele de familie, ea poartă numele primului soţ al mamei, deşi cînd s-a născut, această căsătorie era desfăcută şi mama nu intrase într-o nouă căsătorie. — Ce poate face pentru a putea purta prenumele de Petra şi in acte şi de asemenea, pentru a purta numele de familie al celui de al doilea soţ al mamei? RĂSPUNS : Cu privire la prima întrebare, este vorba de o rectificare de act de stare civilă. Acţiunea se introduce la tribunal, care constatînd eroarea materială săvirşită de cel care a întocmit actul, va dispune rectificarea actului. In ceea ce priveşte numele de familie, el se poate schimba în cazul dvs. in condiţiile prevăzute de lege, numai pe caie administrativă, adresîndu-vă sfatului popular, dacă motivele se vor găsi întemeiate. Pascale Ludovic din comuna Ueşti, raionul Videle, ne întreabă : dacă poate recunoaşte ca fiind al său un copil născut în 1950 de o femeie cu care convieţuieşte din 1948, fără a fi căsătoriţi. RĂSPUNS : Puteţi recunoaşte acum copilul fie prin declaraţie la serviciul de stare civilă, înscris autentic sau testament. Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Zîmbrea Ion din Turnu Măgurele, str. Griviţa 14, ne întreabă: dacă are drept la alocaţia pentru copilul sub 14 ani ? Menţionează că nu a avut dreptul la compensaţia bănească înainte de intrarea în vigoare a decretului privitor la acordarea alocaţiei de stat pentru copii. RĂSPUNS: Dacă vă Încadraţi In una din categoriile prevăzute in decret, aveţi drept la 50 lei lunar de copil, dacă în afară de salar nu realizați venituri impozabile anuale mai mari de 600 lei. .....Ia ,i !