Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 4, nr. 1239-1265)

1958-04-01 / nr. 1239

Pag. 2-a In raionul Zimnicea Două noi cooperative de producţie agricolă cu­rentă La Frumoasa, comună din raionul Zimnicea. 20 de familii de ţărani muncitori şi-au unit pămînturile în­­tr-o cooperativă agricolă cu­rentă, pe care au inaugurat-o duminică. Bătrînul Zamfir Leucă, om gospo­dar din comună, preşedintele comi­tetului de iniţiativă, a anunţat în­fiinţarea cooperativei de producţie cu rentă. Cei mai harnici ţărani înto­vărăşiţi din comună au cunoscut roa­dele muncii laolaltă şi din întovără­şirea „Tudor Vladimirescul“ s-a năs­cut cooperativa de producţie cu ren­tă „Tudor Vladimirescu". Noua coor­perativă nu e prea mare, nu are decit 100 ha., dar cuprinde oameni gospodari. Este de ajuns să pome­neşti în comună numele cooperato­rilor Cîrpaciu C. Ion, Petrică Fîorea, Gheorghina Anghelescu, Alexandru Pana­rei şi să ştii că e vorba de oa­meni harnici. E cea mai bună ga­ranţie că în cel mai scurt timp coo­perativa cu­rentă va creşte şi se va dezvolta. Au vorbit mulţi oameni la inaugu­rarea cooperativei din Frumoasa­ Preşedintele gospodăriei colective din Conteşti, Gheorghe Dorian, le vorbea oamenior de începuturile prin care au trecut și ei. Au constituit gos­podăria colectivă cu 56 de familii, iar cînd oamenii din sat au văzut roadele agriculturii înaintate, colecti­va a crescut la 205 familii. Acum gospodăria are un fond de bază de 1.500.000 lei. I-a îndemnat să se ur­meze exemplul de muncă înaintată. Şi cum nu sunt obişnuiţi să vină cu mina goală la o asemenea sărbătoa­re, colectiviştii au oferit în dar coo­perativei o grapă, patru scrotiţe de prăsilă, sămînţă selecţionată şi tra­tată pentru însămînţările pe care le fac cooperatorii cu floarea soarelui, griu, mazăre, ovăz şi porumb „Pio­nier 301" pentru însămînţatul a 10 ha. Şi s-au mai primit daruri: plu­guri, grape, semănători, prăşitori, şi alte unelte cu cinre vor munci in co­mun membrii cooperativei. Li s-au urat membrilor cooperatori succese în lărgirea şi consolidarea coope­rativei. Nu se terminase adunarea de con­stituire şi pe tribuna improvizată s a urcat un ţăran muncitor. Florea An­­ghei se numeşte. Se căută prin bu­zunare şi scoase nişte hîrtii. Ce-o fi? Un discurs? Da de unde! Omul se apucă să citească in faţa adunării cererea sa făcută în ultimul moment de a fi primit în cooperativă. Nu a putut sta deoparte de ceilalţi care au format cooperativa. S-a înscris cu tot pămîntul şi cu tot inventa­rul agricol. Şi tot în acelaşi timp au mai făcut ereri de înscriere în'cop­­te--*'vf Anghel şi Marin Cîrpaciu. Tot duminică într-o altă comună din raionul Zimnicea, la Pietroşani, a fost inaugurată o cooperativă de producţie cu­rentă. Oamenii au sărbătorit acest înce­put de viaţă nouă şi hotărirea lor de a obţine succese îi va duce spre belşug şi fericire, pe drumul pe care il îndrumă partidul. C PETRE iNCEPlND I)E JOI 3 APRILIE la cinematografele „patria“ şi „Bucureşti“ Scenariul: IOSIF OLSANSKI. Regia: LEV KUL1DJANOV şi 1AKOV SEGHEL. Muzica: IURli BIR1UKOV cu RIMMA ŞOROHOVA — EVGHENI MATVEEV — VALENTINA ŢELEGHINA — NIKOLAI ELIZAROV - JANA BOLOTOVA - LEV KULIDJANOV i t Vizitaţi Restaurantul „DUN­AREA" din oraşul ZIMNICJEA serveşte masa la prînz şi seara, BUFET, GRATAR SPECIAL, VINURI DE REGIUNE, BĂUTURI SPIRTOASE, BERE. Din viaţa organizaţiilor sindicale In prima lună de activitate Adunarea de dare de seamă şi a­­legeri a organizaţiei sindicale de la S.M.T. Ciorogîrla, raionul Domneşti, a prilejuit o analiza adîncă a acti­vităţii comitetului de întreprindere. Cei care au luat cu­vîntul pe margi­nea dării de seamă au făcut o serie de observaţii critice cu privire la fe­lul cum acesta şi-a îndeplinit sarci­nile. Alegind noul comitet de între­prindere, adunarea i-a recomandat să ţină seama de criticile aduse vechiu­lui comitet şi de propunerile făcute pentru viitor. A trecut de atunci mai bine de o lună. Se poate spune că în acest scurt timp noul comitet de întreprin­dere a desfăşurat o activitate rodnică, străduindu-se să traducă în viaţă ho­­tărîrile adoptate de adunarea gene­rală a organizaţiei sindicale. Erau desigur multe de făcut în această perioadă de început de primăvară, totuşi noul comitet a reuşit să se descurce. S-a anunţat data ieşirii la cîmp a brigăzilor de tractorişti. Comitetul de întreprindere a instruit organizatorii grupelor sindicale, arătîndu-le cum să-şi ducă munca. Înainte de ple­care, grupele au organizat consfătuiri în care­ au dezbătut sarcinile de plan repartizate fiecărei brigăzi. Tractoriştii s-au chemat la întrecere. A pornit şi întrecerea între brigăzi. Popularizarea angajamentelor în întrecerea socialistă şi a premiilor instituite pentru cei ce se vor situa în fruntea întrecerii a constituit o preocupare imediată a comitetului de întreprindere. Brigă­zile au primit grafice pentru urmă­rirea îndeplinirii planului. «Tractoriştii sunt h­otărîţi să mun­cească bine, să depăşească sarcinile planului de producţie, este însă ne­voie să li se asigure condiţii cît mai bune de lucru şi de viaţă“ — au discutat membrii comitetului de întreprindere. Şi vorba a fost însoţi­tă de fapte. Ei s-au interesat de a­­provizionarea brigăzilor cu carburanţi şi piese de schimb, s-au îngrijit ca vagoanele-dormitor să fie înzestrate cu tot ce este necesar pentru caza­rea în cît mai bune condiţiuni a tractoriştilor. Conducerea administra­tivă a fost solicitată să ia măsuri pentru a se asigura tractoriştilor m­ana caldă pe cîmp. Comitetul de întreprindere a acor­dat multa atenţie întocmirii contrac­tului colectiv pe anuil 1958. In acest scop a fost alcătuită o comisie care, consultîndu-se cu muncitorii, a redac­tat proiectul de contract colectiv. A­­vesta a fost afişat şi apoi dezbătut într-o adunare generala. Tractoristul Constantin Cîrnaru, electricianul Constantin Copăceanu şi alţi munci­tori au făcut propuneri preţioase: dotarea brigăzilor cu truse complete de scule, construirea unei staţii d­e încărcare a acumulatorilor, construi­rea unui coş pentru aerisirea atelieru­lui de fierărie, etc. Comitetul de în­treprindere s-a îngrijit ca propune­rile juste să fie incluse în contractul colectiv. La cantină lucrurile nu mergeau tocmai bine. Controlul făcut de comi­sia de cantină în frunte cu tov. Ni­­colae Negrila, membru al comitetu­lui de întreprindere, a stabilit cauzele lipsurilor. Comitetul de întreprindere a cerut conducerii administrative să înlocuiască pe gestionarul cantinei Nicolae Chiriţescu şi bucătăreasa Ste­fania Gaidurov care au avut abateri. In aceasta perioada s-a înviorat şi activitatea culturală. Tov. Simion Postelnicu, care răspunde de proble­mele muncii culturale, la început nu se arăta prea activ. Ceilalţi membri ai comitetului i-au amintit de anga­jamentul pe care şi l-a luat în adu­narea de alegeri. Tov. Postelnicu a trecut la fapte. Rezultatul: s-a pus ordine la bibliotecă, s-au trimis cărţi la brigăzi, în fiecare săptămînă s-au adus filme în staţiune, o parte din muncitori au vizionat o piesă de teatru şi un film în Capitală. In prima lună de muncă comite­tul de întreprindere de la S.M.T. Cio­rogîrla s-a dovedit activ. El este ho­­tărît să muncească şi pe mai departe cu tragere de inimă. Iov. Constantin Iancu, preşedintele comitetului de în­treprindere, mi-a spus de altfel: „Do­rinţa noastră este să ne îndeplinim cut mai bine mandatul pe care ni l-au încredinţat muncitorii“. S. MARIN In cîteva rînduri . In cadrul întreprin­derii de industrie locală „Proletarul“ din oraşul Giurgiu, a luat fiinta de curind o secţie de țesă­­torie mecanică dotată cu 22 războaie. Pină in prezent o parte dintre aceste maşini, au intrat în funcţiune. Ţesă­turile obţinute sunt fine şi de calitate superioară. O. PAUL­ ­ G.A.S. Lila din raio­nul Tr. Măgurele a reali­zat pină in prezent pla­nul i­nsămintari­lor de pri­măvară din prima epocă, in proporţie de 100 la sută. Suprafeţele insăm­înţa­te sunt următoarele: 50 ha. orz de primăvară, 50 ha. floarea soarelui, 60 ha. mazăre,, 30 ha. ovăz şi 10 ha. borceag. S-a eviden­ţiat brigada, condusă de tov. Ion Călin. ALEXANDRU DRAGNEA • Deputatul Dumitru Georgescu s-a angajat in faţa cetăţenilor din cir­cumscripţia sa, să întindă reţeaua electrică pină la ultima casă a satului Slogoveanu, din raionul Domneşti. Astăzi angaja­mentul­ a devenit faptă, împreună cu cetăţenii el a reuşit să ele­ctrifice întreaga porţiune rămasă fără instalaţie electrică. MARIN DUICA • In comuna Bu­turu­­geni, raionul Domneşti, a luat fiinţă de curind o echipă artistică formată din cei mai tineri artişti amatori. Ei sunt pionierii de la şcoala mixtă din comună. Programul alcă­tuit precum şi felul in care a fost prezentat pe scenă a avut un deosebit succes.I TUDOR TOMA Am 24 de ani. Pină la a­­ceastă vîrstă n-am fost bol­nav niciodată. Pentru mine unităţile spitaliceşti nu pre­zentau prea mare, importan­tă. Nu cunoşteam mai nimic din munca celor ce lucrează pe acest tărîm. Dar deodată o stare ge­nerală proastă care continua să mi se agraveze, mă de­termină să merg la dispen­sar. Intrai în cabinetul în care consulta dr­ .Iustin Nau­­mann. In suflet îmi stăruia o oarecare neîncredere ne­­justificată. Am fost întrebat despre felul cum începuse boala. Analizele au precizat diagnosticul. Ulcer! Eram îngrozit. Ulcer la 24 de ani. Credeam că to­tul e pierdut, că nu voi mai putea munci, că tot restul vieţii mă voi chinui. Doctorul Nauman îmi în­ţelese disperarea şi în tot timpul cît l-am vizitat la dispensar mi-a vorbit in­tr-aşa fel îneît mi-a dat cu­raj să lupt cu mine, cu boala. Mi-a ridicat moralul de care aveam atîta nevoie. Şi aşa au trecut luni de zile, urmînd cu perseverenţă sfatul medicului ale cărui vorbe prieteneşti, mi-ajutau tot atît de mult ca şi me­dicamentele. Astăzi mă simt bine. Boala merge spre vindecare. Pentru că nu pot să re­dau prin cuvinte ceea ce a făcut pentru mine medicul Justin Nauman de la dis­pensarul nr. 1, spun numai atît: preţuiesc munca grea a celor ce muncesc neobo­siţi pentru însănătoşirea oamenilor, ,şi care pun ală­turi de îndatoririle lor pro­fesionale şi sentimente­­ u­­mane. NICOLAE BOCŞA — cooperator — Tehnica Dogăriei-Bucureşti Angajamentele tractoriştilor Nu e mult de cînd mecanizatorii staţiunii de maşini şi tractoare Gorneni din raionul Domneşti, s-au adunat in­tr-o şedinţă de producţie, şi au discutat sarcinile ce ie re­vin în cadrul muncilor campaniilor agricole din anul a­­cesta. Cu acest prilej ei au prezentat conducerii staţiunii, un angajament care exprimă hotărirea lor de a obţine rezul­tate deosebite în producţie. Colectivul de aei, şi-a propus printre altele să depăşească planul anual de producţie cu 300 han­­ri şi să facă economii de carburanţi şi piese în valoare de 8000 lei. VASILE LOZNEANU mecanic de sector Preţuiesc munca medicilor 380.000 lei valoarea fondului de baia La această sumă s-a ridicat valoarea fondului de bază al întovărăşirilor agricole din raionul Alexandria. Ţăranii muncitori din comunele şi satele raionului, care au hotărît să execute muncile agricole în comun, dau o deosebită "importanţă creşterii fondului de bază al întovă­răşirii in care muncesc. Membrii întovărăşirilor „Dezrobirea“ din comuna Vităneşti şi „Domnul belşugului" din comuna Nanov, au hotărît să mărească valoarea fondului de bază de la 5000 lei la 10.000 lei. Se evidenţiază de asemenea şi întovărăşirile „Răscoala din 1907“ și „7 Noiembrie“ din comuna Storobăneasa. ION ALEXANDRU activist la Sfatul popular raional COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA DUNAREA din oraşul ZIMNICEA Execută în condiţii ireproşabile şi un termen scurt îmbrăcăminte pen­tru bărbaţi, taioare pentru femei după ultimele jurnale ,confecţiona­rea făcîndu-se cu personal calificat. STEAGUL ROŞU Sub conducerea inginerului E. Lampert un grup de elevi ai Școlii profesionale mecano-navale din Giur­giu studiază macheta unei nave. foto a. simgn COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA DUNAREA Idin oraşul ZIMNICEA I Execută pentru ocazii festive, săr­­­bători şi onomastici la unitatea­­ de fotografi. FOTOGRAFII IN STUDIO ŞI LA DOMICILIU Pentru diverse ocazii festive, sărbători şi onomastici, comandaţi torturi, prăjituri, fur­­securi şi cozonaci la unitatea de cofetărie a COOPERATIVEI MEŞTEŞUGĂREŞTI din oraşul ZIMNICEA COOPERATIVA „INSTALAŢII GENERALE“ CU SEDIUL IN CALEA MOŞILOR Nr. 159, TELEFON 1.88.35, exe­cută pentru populaţie reparaţii şi instalaţii de: — Electricitate — Sanitare — încălziri centrale — Ascensoare — Caze naturale și lichefiate cu materialul cooperativei. ICooperativa garantează cau­tatei lucrărilor Plata se face după tarife legale în numerar, iar pentru sectorul socialist, plata prin virament cu ma­ter­ial beneficiarului. I Cooperativa „Higiena“ — OLTENIŢA execută prin sec­ţiile sale specializate . Lucrări de construcţii şi repar­aţii la imobile pentru instituţii şi par­ticulari. Reparaţii de maşini de scris, reparaţiuni de radio, picturi de firme, fotografii artistice. Plata se face prin numerar şi virament. In cîteva rînduri , Spectacolul, dat de curind da tineretul din satul Gorneni, raionul Titu, s-a bucurat de mult succes. Artiştii amatori au prezentat aci frumoase cintecel şi reuşite dansuri naţionale. La spectacol au participat peste 300 per­soane. MARIN POROJAN - Comitetul organiza­toric al femeilor din raio­nul Călăraşi, a reuşit să antreneze numeroase gos­podine care să participe la acţiuni cu caracter ob­ştesc. In circumscripţiile 17, 18 şi 19, numeroase femei au participat la să­parea terenului pentru a­­menajarea unui nou parc, iar femeile care locuiesc pe b-dul Stalin au sădit de-a lungul bulevard­ului flori. SANDA MOCANU e Oficiul P.T.T.R. Ar­­maşeşti din raionul Urzi­­ce­ni a obţinut însemnate realizări d­in muncă pe tri­mestrul 1 al anului 1958. Datorită acestui fapt a primit steagul de fruntaş pe raion. Colectivul de aci este apreciat de ce­tăţenii din comună pentru felul cum iși duce la îndeplinire sarcinile pe care le are. ŞTEFAN TANAS ® Odată cu sosirea pri­măverii in comuna Ră­­cari au început unele lu­crări de construcţie şi de înfrumuseţare. Printre acestea sunt: termi­narea construcţ­iei clădirii şcolii medii, re­novarea parcului şi pas­­ varea unor străzi. Se fac de asemenea pregătiri pentru construirea unui teatru de vară. MI­HAI BĂDESCU ILeagănul medicinii roimneşti (Urmare din pag. 1) Pentru primul nostru edificiu spitali­cesc din partea celor avuţi, din partea Municipiului Bucureşti şi a statului burghez. lain de ce unul din docp­­ihemele mai recente, apărute in tutul 1932 scoate in vileag că „Statul şi Municipiul Bucureşti precum şi toate administraţiile locale din ţară care se folosesc intr-o largă măsură de a­­sistenţa dată de Eforia Spitalelor Ci­vile, trebuie sa înţeleagă­­că a conti­­iuta de a lasa in sara­na Eforiei toate obligaţiile privind asistenţa bolnavilor săraci, însemnează in fapt a armân us,. agerea acestei institutiuni care es e tui mmm un generos purimipniu na­ţional dar care e.tehţt simpliete asis­tenţei sanitare­ din Ţara Rominească şi piatra de bolta a celui mai vechi şi important in­jutaniint medical din ţară". O luminoasă trad.Jie Cu toate aceste condiţii vitrege in solcie modeste ale spitalului şi-au des­­faşurat o bogată activitate numeroşi profesori şi medici chirurgi care au dezvoltat cu pasiune tradiţia invăţă­­mintului medical rom­inesc. Pe placa de marmoră aşeza­t in holul spitalu­lui, pot fi citite numele a zeci de pro­fesori şi savanţi romi­­li care au slu­­jit intrunga lor viaţa pe tărimul ocro­tit sănătăţii omului. Incepind de la ilustrul doctor Radu menţionat că lucra la spital in pirul anului 1710 şi piuă la doctor Apostol Arsache, doctor Poliza, doctor Labricius, prof. Severeanu, prof. Creţulescu şi mulţi alţii şi-au pen­di­at mai mult de o jumătate de veac in sălile spitalului Colţea. M-am­ oprit cu respect şi admi­raţie in faţa unei plăci memoriale în­chinata doctorului Nanu­ Muscel. Donaţiunea modestă a doctorului Nanu Muscel oferită spita­­lui înaintea mor­ţii sale, este însoţita de următoarele rinduri emoţionante: „labilei m­ele cli­nici medicale de la spitalul Colţea in amintirea atitor ani trecuţi ca o clipă petrecuţi intre bolnavi şi elevi, amin­tire nespus de scumpă ce incintă şi luminează apusul vieţii mele“. Profesorii de azi şi tratamentele moderne Cunoscind istoricul acestui spital, valorile ştiinţifice care au fundamen­tat d­e-a lungul unui sfert de mileniu tradiţia m­edicinii ro­mneşti, păşeşti prin sălite spaţioase, moderne ale noului edificiu ,de azi cu un sentiment de adincă preţuire şi recunoştinţă pen­tru tot ce a contribuit cu cinste şi de­votament la înălţarea unui asemenea lăcaş, la progresul ştiinţei noastre. Au trecut de atunci 250 de ani. Vre­mea daniilor lui Vodă Caragea in schimbul bolovanilor "de sate­­le la Slănic se pierde intr-un trecut atît de îndepărtat şi neguros . Dacă vizitezi fiecare clinică a aces­tui spital dotat in ultimii ani cu utilaj modern, cu confort deosebit pentru a­­sistenţa bolnavilor, vei intilni un per­sonal medical care se bucură de multă admiraţie şi preţuire. Prof. dr. Basil Teodor­escu posedă peste 100 de lu­­crări de specialitate, multe dintre ele elogiate şi in străinătate. Nu de mult acest eminent om de ştiinţă a fost ales membru corespondent al Academiei de medicină din Paris. Prof. dr. Mano­­lescu, conducătorul clinicii de oftal­­­trilogie lucrează la spitalul Colţea de mai bine de o jumătate de secol. Conf. univ. Nicolae N. Gheorghiu a iniţiat cu succes pentru prima oară o metodă originală de administrare a unui com­plex de medicamente pentru scurtarea perioadei de naştere, pentru evitarea suferinţei fătului şi mamei. Cu o în­dreptăţită mindrie mi-au relatat medicii de la clinica de ginecologie că aici Cancerul incipient a fost tratat la nu­meroase cazuri, deosebit de satisfă­cător, cu ajutorul a diverse mijloace moderne, in colaborare cu clinica ra­­etiologică condusă de prof. Gh. Schmit­zer. Reîntors recent de la Mos­­cova, directorul spitalului tov. N. Gheorghiu a organizat o secţie specială de acupunctura, metodă eficace de tratament a diferitelor ma­ladii după tradiţionala experienţă a şcolii medicale chinezeşti. Pe Ungă a­­menajarea şi a altor secţii noi, spita­lul­­ Colţea işi va sărbători un sfert de mileniu de la înfiinţarea lui şi prin deschiderea unui muzeu unde se va ilustra prin imagini, documente vechi, instrumente medicale ale vremii etc., bogata şi instructiva istorie a leagă­nului medicinii româneşti S-ar cuveni un poem... M-am­ strecurat deunăzi in virful pic­vioarelor in sala de operaţie a clinicii de chirurgie. Pe masa de operaţie ză­resc un om in floarea vieţii, livid şi parcă fără de suflare. Bătăile inimii bolnavului se sting dintr-un moment in altul. îmi spune un asistent că e vorba de o aortă care nu mai func­ţionează, de o gravă afecţiune a ini­mii... Şi mai de­parte­­!...'Omul va fi salvat? Va trăi?... Intr-o sală de operaţie nu se poate conversa prea mult.' Aici domină limbajul bisturiului, al gestului rapid, scurt şi precis, lim­bajul rece, monoton şi metalic al in­strumentelor chirurgului. Asist la o operaţie unică. Aorta bolnavului este desprinsă cu îndrăzneală din corpul omenesc. Inima nu mai bate. După calculele omului de ştiinţă, acest „re­paus" nu poate dura decit 6 minute. In acest timp se transplantează un fragment de aortă, se sudează cu fineţe fiecare vas, fiecare legătură microscopică din inima nouă a omului. Cit de uşor ii este re­porterului să povestească in citeva propoziţiuni o asemenea operaţie uni­că, elogiată şi in străinătate, operaţie, care a durat de dimineaţă şi pină la ora 7 seara. Bolnavul trăieşte. E să­­nătos. Inima lui bate din nou. Ope­raţia a fost­­ condusă de un om cu re­nume mondial, de un ilustru chirurg care a împlinit 7 decenii de viaţă. Este profesorul academician N. Hortolomei. Oare nu s-ar cuveni închinat un mi­nunat poem unei asemenea creaţii a omului de ştiinţă?... Kiss Ellabat din Giurgiu, str. Islaz nr. 1, ne întreabă : în ce condiţii poate face cineva tăgada paternităţii, copilul fiind născut la 3 luni după încheierea căsă­toriei ? RĂSPUNS : Potrivit art. 53 din Codul Familiei, copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe so­ţul mamei. Potrivit art. 54 din a­­celaşi cod, paternitatea poate fi to­tuşi tăgăduită de soţul mamei dacă este cu neputinţă ca acesta să fie tatăl copilului. O acţiune in tăgada paternităţii poate fi pornită in termen de 6 luni de la data cîmd tatăl a cunoscut naşterea copilului. Excepţie fac ca­zurile cînd tatăl a fost pus sub in­terdicţie. Vă mai arătăm că in ceea ce pri­veşte căsătoria încheiată, ea nu poate fi considerată nuia deoarece ea nu s-a încheiat cu călcarea­­dis­­poziţiunilor prevăzute in art. 4, 5, 6, 7 lit. a, 9 si 16 din Codul Fami­liei şi nici nu se poate face dovadă că a fost viciat consimţămîntul vreunuia din soţi. Vă mai arătăm că şi in cazul nulităţii căsătoriei, copi­lul din căsătoria declarată nulă are de la data concepţiunii situaţia unui copil din căsătorie. Prin urmare, numai acţiunea în tăgada paternităţii, pornită de soţul mamei copilului în termenul prevă­zut de lege, este calea de urmat in cazul arătat in scrisoarea dvs. Ion Damian din comuna Gri­­viţa, raionul Slobozia, ne întrea­bă: soţia mea a decedat anul a­­cesta. In timpul căsătoriei am construit o casă pe un teren cumpărat pe nu­­ele ei. Ce drep­turi de moştenire am eu, dacă mai sunt în viaţă 8 copii ai so­ţiei ? RĂSPUNS : Casa se consideră bun comun şi dvs. vi se cuvin 5/8 iar copiilor restul de 3/8. Ştefan Gh. Petra din comuna Ilzun, raionul Giurgiu, ne cere următoarele lămuriri cu privire la numele pe care-l poartă :­in actul de naştere la rubrica pre­numele, a fost trecută din gre­şală ca Petre de sex masculin, în loc de Petra, de sex femeilii. De asemenea, în ceea ce priveşte numele de familie, ea poartă nu­mele primului soţ al mamei, deşi cînd s-a născut, această că­sătorie era desfăcută şi mama nu intrase într-o nouă căsătorie. — Ce poate face pentru a putea purta prenumele de Petra şi in acte şi de asemenea, pentru a purta numele de familie al ce­lui de al doilea soţ al mamei? RĂSPUNS : Cu privire la prima în­trebare, este vorba de o rectificare de act de stare civilă. Acţiunea se introduce la tribunal, care consta­­tînd eroarea materială săvirşită de cel care a întocmit actul, va dis­pune rectificarea actului. In ceea ce priveşte numele de familie, el se poate schimba în cazul dvs. in con­diţiile prevăzute de lege, numai pe caie administrativă, adresîndu-vă sfatului popular, dacă motivele se vor găsi întemeiate. Pascale Ludovic din comuna Ueşti, raionul Videle, ne întrea­bă : dacă poate recunoaşte ca fiind al său un copil născut în 1950 de o femeie cu care con­vieţuieşte din 1948, fără a fi că­sătoriţi. RĂSPUNS : Puteţi recunoaşte a­­cum copilul fie prin declaraţie la serviciul de stare civilă, înscris au­tentic sau testament. Recunoaşterea care nu corespun­de adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Zîmbrea Ion din Turnu Măgu­rele, str. Griviţa 14, ne întreabă: dacă are drept la alocaţia pen­tru copilul sub 14 ani ? Menţio­nează că nu a avut dreptul la compensaţia bănească înainte de intrarea în vigoare a decretului privitor la acordarea alocaţiei de stat pentru copii. RĂSPUNS: Dacă vă Încadraţi In una din categoriile prevăzute in de­cret, aveţi drept la 50 lei lunar de copil, dacă în afară de salar nu realizați venituri impozabile anuale mai mari de 600 lei. .....I­a ,i !

Next