Steagul Roşu, noiembrie 1958 (Anul 4, nr. 1422-1446)

1958-11-01 / nr. 1422

Mişcarea­­patriotică de munci voluntari pentru redarea de noi terenuri agriculturii, a cuprins mii de colectivişti, întovărăşi,­ şi ţărani muncitori cu gospodării individuale, cere ajutaţi de numeroşi muncitori şi funcţionari din întreprinderi şi insti­tuţii, se întrec pe şan­tierele din Zimnicea — Nass­­turela sau Arsache — Pietreşani, Cernica — Căl­­dăraru sau Axialei®, — sub îndrumarea ingineri­lor specialişti — in executarea de lucrări hidro­­ameliorative. Pînă acum, în regiunea noastră au luat fiinţă 7 şantiere de îmbunătăţiri funciare în raioanele Zim­nicea, Giurgiu, Brăneşti, Olteni, Lehliu şi Urziceni şi altele sunt în curs de a se înfiinţa. In acest fel, oamenii muncii din regiunea Bucureşti dau viaţă unei h­otărîri importante a Congresului al II-lea al partidului, privind mărirea suprafeţei agricole a ţării prin redarea de noi terenuri în lunca inun­dabilă a Dunării şi în alte locuri inundabile. Nu­mai prin lucrările ce re efectuează in acest an, vor fi redate agriculturii mii de hectare teren fertil. Oamonii muncii de la oraşe şi sate răspund cu entuziasm chemării partidului, participind cu etan la întrecerea lansată de cei ce lucrează pe şan­tierul Zimnicea — Năsturel», hotărîţi fiind să fo­losească din plin zilele bune de lucru. Organizaţiile de partid, sfaturile populare, or­ganizaţiile sindicale şi de U.T.M., precum şi co­misiile şi comitetele de femei desfăşoară o largă muncă politică şi organizatorică, antrenînd un nu­măr tot mai mare de ţărani muncitori şi lucrători din întreprinderi şi Instituţii pentru grăbirea lucră­rilor d® pe şantiere. Redăm mai jos cîteva din scrisorile primite de la corespondenţii noştri voluntari şi de la cititori care lucrează pe aceste șantiere. IM . Z­IIM Ş­antierul baraj Cernica a fost deschis imediat după 23 August. Lucrările sunt executate în mod voluntar de către salariaţi ai întreprin­derilor şi instituţiilor din Ca­pitală, ajutaţi cu atelaje de către ţăranii muncitori din raionul Brăneşti. Pe şantier sunt şi 5 trac­toare care lucrează în per­manenţă. Prin execuţia acestui baraj, lung de 1.350 m., ce leagă , $atut ^jjj^raru de comuna Cernica, se realizează un lac ^ ini .hotToampa *ru-­U S*au săpat şi transportat 71.000 m. c. păm­înt.­­ Au lucrat zil­nic 1.500 — 2000 salariaţi din între­­prinderi şi in­stituţii. de acumulare de 360 ha. A­­cest lac va servi la irigarea a 1.300 ha. In acelaşi timp, lacul va putea deveni o în­semnată bază piscicolă. Pentru bunul mers al lu­crărilor, au fost fixate două mari sectoare conduse de cîte un inginer şi un tehnician care nu părăsesc şantierul zi şi noapte. Inginerii şi tehni­cienii sînt îndrumaţi de către ing­inerul-şef al şantierului, L. Stăncescu. Deşi sînt zilnic pe şantier, de la începutul lucrărilor, to­tuşi sînt cîteodată surprins de rapiditatea cu care se schim­bă înfăţişarea acestor locuri. Intr-un timp aproximativ scurt, (60 de zile), s-a ter­minat prima fază a lucrări­lor, reprezentînd 39.000 m.c. pămînt, depus în corpul ba­rajului şi 32.000 m.c. lucrări auxiliare. Avînd 500—600 căruţe pe zi şi 1.500—2.000 salariaţi din întreprinderi şi instituţii, am întîmpinat multe greutăţi la început deoarece aceste forţe impuneau un ritm de lucru care de multe ori ne depăşea. Printr-o mai bună organi­zare a muncii s-a reuşit să se înlăture aceste greutăţi şi să facem ca lucrările să decurgă în bune condiţiuni. Inginer POPA AUREL Fruntaşi pe şantier VOICU DUMITRA deputată raională, lucrează pe şantierul Zimnicea-Năs­­turelu MĂTUŞICA ANGHEL muncitor la întreprinderea de gospodărie orăşenească Giurgiu, lucrează pe şantie­rul Arsache LEONIDA BOLDEA muncitor, uzinele „23 Au­gust“, lucrează pe şantie­rul Cernica RAD­­ LA STAN ţăran muncitor, lucrează pe­­şantierul Arsache Muncă avîntată pe şantierul Cernica-Călduraru De dimineaţă şi pînă pe înserat, şantie­rele pentru redarea de noi terenuri agricul­turii, freamătă de iureşul muncii. Sute şi chiar mii de ţărani murifcitori şi oameni ai muncii veniţi de la oraş, într-o un efort comun caută să stăvilească furia apelor smulgîndu­­le pămînt din cel mai roditor. In clișee aspecte de pe șantierul Cernica. Se vor putea produce in plus sute de vagoano de porumb anual T ăranii muncitori din comuna noastră au primit cu bucurie chemarea la întrecere a celor ce muncesc pe şan­tierul Zimnicea-Năsturelu, an­­gajîndu-se de a participa prin muncă voluntară la săparea canalului care va asigura, cu ajutorul unei staţii de pom­pare, scurgerea neîntreruptă a apelor care în fiecare pri­măvară se revarsă, inundînd o suprafaţă de mii de ha. teren. Comitetul comunal de par­tid a instruit un număr de 30 agitatori, care repartizaţi pe circumscripţii electo­rale au dus muncă pentru antrenarea ţăranilor munci­tori la lucrările de pe şan­tier. Îndrumaţi de comitetul co­munal de partid, comuniştii Dobre Ciochirdei, Ion Baftea, Marin Gium­ber, precum şi deputaţii Marin Păsărică, Păun Crăiciu şi alţii au reu­şit să antreneze zilnic pe­­ şantier cîte 50 de oameni din corn. Arsache. In acelaşi timp tractoarele din comună au fost mobilizate la trans­portarea tuburilor de ciment pentru podurile de peste ca­nal. Transportul continuă. Desigur că cifra de 50 de oameni care muncesc zilnic pe şantier nu corespunde po­sibilităţilor comunei noastre. Pentru ca să asigurăm zilnic participarea la lucrări a cel puţin 300 de oameni, noi am antrenat în această acţiune şi organizaţiile de masă, sin­dicatul, organizaţia de femei şi de U.T.M. Agitatorii, în convorbirile lor au arătat ţăranilor mun­citori că de pe suprafaţa su­pusă inundaţiilor se pot ob­ţine prin îndiguire sute de vagoane de cereale. Cul­­tivînd porumb pe această în­tindere se vor putea obţine anual sute şi sute de va­goane, plus cantităţile mari de sfeclă sau de alte plante care se pot cultiva. Ca rezul­tat al muncii politice de masă în ultimele zile peste 300 de ţărani muncitori din comuna noastră au lucrat pe șantier. Lucrările au înaintat văzînd cu ochii. Nu ne vom opri insă aici. NICOLAE BURDISAN secretarul comitetului comu­nal de partid — Arsache Fapte semnificative Vom La chemarea comitetului comunal de partid, comuniştii şi ceilalţi ţărani muncitori au răspuns cu însufleţire, ceea ce a făcut ca să asigu­răm pe şantier cîte 127 de oameni voluntari şi multe a­­telaje. Comuna Cervenia a început munca pe şantier la 13 octombrie. Pînă în prezent s-au efectuat 1100 zile muncă. Comuna noastră a realizat canalul pe o lun­gime de 750 m. (20 m. lăţime şi 1,20 m. înălţime). Ca urmare a rezultatelor obţinute noi am cucerit drape­lul de comună fruntaşă pe raion la îndiguire şi ne an­gajăm ca să-l menţinem pînă la terminarea lucrărilor. Merită evidenţiaţi ţăranii întovărăşiţi Dumitru Busu­ioc, Niculina Bizdadea, Marin Turlagiu, Gheorghe Bur­­ţun etc. PADURARU PETRE preşedintele sfatului popular comunal Cervenia Toţi zim­nicenii de la mic şi pînă la mare cunosc ac­ţiunea patriotică de redare de noi terenuri fertile agricul­turii. La ridicarea digului Zimnicea-Năsturelu, contri­buie voluntar un număr mare de tineri şi vîrstnici. Duminică, elevii mai mari de la şcoala de 7 ani din Cervenia, înţelegînd impor­tanţa acestei acţiuni, au venit alături de părinţii lor pe şantier. Ei au efectuat munci pe măsura lor, au dirijat carele uşurînd munca de încărcare şi descărcare a pă­­mîntului. Cei mai activi au fost elevii: Maria Ciocănescu, Me­­xim Horia, Banu Mihail, Broscaru Aurel, Arghir Aurora. Profesor IONEL TRIFU Smîrdioasa La statsk­i de la latem „Fesa Şapcă“ Făscadi cinstirii Muncitorii fabricii de zahăr „Popa Şapcă“ în frunte cu membrii de partid au efec­tuat în ultimul timp nume­roase lucrări pe şantierul de la Arsache. Printre cei care se eviden­ţiază se numără muncitorii Anghel Anghelescu, Marin Papurcu, Tîrcu Harala­mbie, inginerul Gheorghe Cor­­buleanu şi alţii. Pînă în prezent au muncit cîte 6 zile la lucrările de pe şantierul din Arsache 96 lucrători. Duminicile au lucrat un număr de 170 tovarăşi. Răspunzînd chemării la întrecerea adresată de ţăra­nii muncitori de pe şantierul Zimnicea-Năsturelu, mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii de zahăr „Popa Şapcă“ din Giurgiu, se angajează ca să trimită la lucrările de pe şantier zilnic cîte 30 mun­citori, iar duminica cîte 200 de muncitori. ION D. IVAN maistru mecanic menţine drapelul A­lături de cei Vârstn­ici — Uite-i! acum constru­iesc diguri care înlătură inundaţiile... — Ehei! ne ia apa, cu­metre, ne ia apa ! PE SCURT: Unele deficiente , Sodorul definut în „frontul" de muncă de catre comuna Vii­­şoara, este cel mai mult rămas în urmă de pe întreg şantierul riigului Zimnicea-Năsturelu. Ex­­plicabil rezulta­, de vreme ce din Viişoara sunt prezenti pe șantier doar cîte 6-8 oameni, iar ate­laje și mai puţine. Explicabil re­zultatul, dar cum explica cau­zele preşedintele sfatului popu­lar comunal ? (ZAMFIR­­ CON­STANTIN, tractorist).­­ Comuna Năsturelu se află în imediata vecinătate a şantierului ce-i poarta în parte şi numele. Zilnic numeroşi ţărani muncitori din comună lucrează pe şantier. Salariaţii din Năsturelu - şi sînt destui, la sfatul popular, coope­rativă, moară, G.A.S., etc. - n-au văzut încă cum arată ,,la faţă" şantierul. De ce oare ela­nul patriotic de care dau dovadă consătenii lor nu-i însufleţeşte şi pe ei ? Sau nu ştiu a mînui tîr­­năr­opul şi lopata ? (NICOLAE VELESCU, inginer).­­ Comitatul U.T.M. din comu­na Arsache - secretar tov. Mirea Cristea - a fost tare entuziasmat în primele zile ale începerii lu­crului pe canalul colector din lunca Arsache-Pietroşani. Comi­tetul în numele celor peste 183 de utemişti din comună, a for­mulat o chemare la întrecere că­tre tinerii de pe alte şantiere. Utemiştii şi ceilalţi tineri aflând de această iniţiativă şi-au mani­festat hotărîrea de a munci vo­luntar pe şantier. Mulţi au şi lu­crat împreună cu părinţii fi­i fra­ţii lor. Comitetul U.T.M. însă nu s-a preocupat să organizeze, aşa cum s-a angajat, echipe de ti­neri. Aceasta se explică prin a­­ceea că membrii comitetului U.T.M. din comuna Arsache n-au acordat toată seriozitatea aces­tei acţiuni. (NICOLAE ANGHELESCU, mem­bru al cooperativei de producţie agricolă din comuna Arsache]. Din poşta de ieri . De la începutul crarilor pe şantierul sache­ Pietroşani au parti­cipat în continuu şi oameni ai muncii din între­­prinderile oraşului Giurgiu de la A.N.G., „Fructomil”, NAVROM, C.F.R., etc. Pînă acum cei 6.530 parti­cipanţi la munca voluntară din oraş au săpat peste 10.000 m. c. canal. GHEORGHE ERENICI Instructor al sfatului popu­lar raional Giurgiu • Aportul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din liniere­­prinderile şi instituţiile din Capitală pe şantierul Cer­­nica-căldăraru, la redarea de noi terenuri agriculturii, este foarte important. Ma­rele dig ce se construieşte aci a intrat în faza finală. Pînă la 7 Noiembrie se vor transporta în corpul bazinului încă în.WOO m. c. de pămînt. De asemenea, se va executa un baraj de 1.300 m lungime. Iată nu­mai cîteva din lucrările la care şi-au adus şi-şi aduc contribuţia — alături de localnici — şi muncitorii din Capitală. I. M. DUMITRU lăcătuş mecanic • In luna octombrie, 3­1 de lucrători din fabrica noastră au muncit în orele lor libere pe şantierul de la Sf. Gheorghe. Ei au săpat 110 metri liniari de canal — la cota indicată — în 2086 de ore şi au ridi­cat pe dig lilo­me­tri cubi de pămînt. S-au evidenţiat: Marin Niculae, muncitor la Keller, Drăgan Dumitru, maistru de fabri­caţie şi Ene ştefan mun­citor la carieră prin vo­lum­­ de lucră­­ realizase,­­­­” .Iunn­e 7 No­iembrie muncitorii fabri­cii noastre, organizaţi în 3 brigăzi de muncă volun­s-au angajat să ta­luzeze cei 1M m liniari de canal săpaţi. CONSTANTIN ANGHELA­­CHE muncitor la Fabrica de ce­­ramică Urziceni la­ AT­ O mai bună organizare a muncii Ş­antierul nou deschis în raionul Urziceni la Jilavele are o mare importanţă economică. Lu­crările de amenajare a celor două lacuri de a­­cumulare cu un bazin de cca. 1000 de hectare luate împreună, şi digul care va apăra de revărsările apei Sărata- 3000 hectare de te­renuri foarte fertile, nu sunt deloc uşoare. După proiectele în baza cărora s-a început această mare amenajare­ hi­drotehnică, vor fi excavaţi peste 40.000 m.c. de pă­mînt, vor fi ridicate un baraj, îndiguiri, etc. Executarea a­­cestor lucrări, după cifrele pînă acum arătate, cere un important volum de muncă la care sunt chemaţi să par­ticipe în primul rînd locui­torii comunelor Jilavele, Ră­­duleşti şi Armăşeşti, precum şi alţi oameni ai muncii din raionul Urziceni. Prima zi de lucru pe acest şantier, prin participarea ma­sivă a cetăţenilor care au ve­nit cu peste 200 de care, a arătat că prima etapă a con­strucţiei şi anume a lacului de acumulare de la punctul Ratca unde trebuiesc exca­vaţi 15.000 m.c. de pămînt, poate fi terminată în cel mult 15 zile. Redarea într-un timp cit mai scurt agriculturii a celor 3000 de hectare inundabile şi amenajarea celor două lacuri spre a fi populate cu peşte, trebuie să devină o­­biectivul principal al activi­tăţii politice a membrilor şi candidaţilor de partid, şi a deputaţilor sfaturilor popu­lare, a organizaţiilor U.T.M. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional Urziceni, or­ganele tehnice trebuie să a­­corde acestor strădanii spri­jin şi îndrumare concretă. Ing. GRIGORE BEJAN şef de şantier Un nou şantier e ani şi ani, balta din comuna Orbească ocupa zeci de ha. de păm­înt fertil. Ţăranii muncitori din această comună au răspuns cu însufleţire orie­­ntării comitetului comunal de partid în vederea dese­cării acestei bălţi. Duminică la Orbească s-a deschis şantierul de îmbunătăţiri funciare. In primele zile de muncă pe şantier au participat 180—151­, colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori. Ei au lucrat cu braţele şi cu atelajele la asanarea băl­ţii. Lucrările de îndiguire vor contribui la redarea a 150 ha. de teren arabil agriculturii. In fruntea muncilor de pe şantier s-au situat colec­tiviştii şi întovărăşiţii. Merită evidenţiată în mod deo­sebit munca depusă de tovarăşii Nicu Anghel şi Mie Andrei, colectivişti, precum şi de întovărăşitul Coman Matei. VICTOR ŞTEFANESCU instructor al comitetului raional de partid Olteni­a Agitaţia politică în sprijinul lucrărilor activul fără de partid din satele Axinteleş şi Băr­bu­teseu­. Cei 80 de agitatori au lămurit oamenii despre importanţa lucrărilor ce trebuiesc efectuate pentru a reda noi terenuri agriculturii şi drept rezultat, in fiecare zi numai din comuna noas­tră au participat la muncă pe şantier cîte 300—350 de oam­eni cu 70—80 de a­­telaje. Munca agitatorilor a dat roade şi pentru că ei au muncit cot la cot cu cei de pe şantier, au observat pe cei care de­pun mai multă sirguinţă şi au popularizat succesele lor la gazeta de perete „Viaţă Nouă" situată in centrul comunei. O grijă deosebită a fost acordată de agitatori popu­larizării succeselor obţinute de oamenii muncii , care se întrec voluntar pe celelal­te şantiere ale regiunii noas­tre. In acest scop tovarăşul Oct­avian Ghineţ, şi alţi agi­tatori au citit zilnic colec­tivului de muncă in timpul pauzelor articole din ziarele „Scinteia", „Steagul Roşu* şi alte ziare care arătau despre felul cum mun­cesc în cadrul întrecerii oa­menii de pe şantierele de la Arsache-Pietroşani, Z­­imn­i­cea-Năsturelu, CernicalCăl­­dăraru şi altele, veşti care au însufleţit şi pe oamenii de pe şantierul nostru şi au făcut ca întrecerea pentru realizarea la timp a digu­lui în lungime de aproape 6 km. să fie intensificată. Pină la­­această­­ dată noi am reuşit să executăm canalul de scurgere a apelor pe o lungime de aproape 6 km. şi să ridicăm circa 13.000 m. c. pămint în dig, redînd agriculturii mai mult de 1200 ha. teren arabil. LAZAR PANAIT instructor al Comitetului raional de partid Lehliu έncă de la începutul lucrărilor de asanare a­­terenurilor bujite din lunca Iălomiţei, comi­tetul comunal de partid din comuna. Axintele, secretar Ion Anton, a luat măsurile n­ecesare pentru organizarea unui târg colectiv de agita­tori format din comunişti şi Comună fruntaşă D­e cîteva zile în dreptul sectorului pe care lu­crează comuna noastră, fîlfîie steagul de fruntaş pe şantier. E o mare bucurie pentru ţăranii muncitori din comu­na Cervenia faptul că au cîştigat întrecerea. încă de al începutul lucră­rilor pe acest şantier, ţărannii muncitori din comuna Cer­­venia au arătat un viu inte­res pentru această iniţiativă menită să redea agriculturii peste 2.500 ha. teren arabil. In adunările populare ce s-au ţinut pentru a explica ţăranilor muncitori însemnă­tatea acţiunii de redare a te­renurilor inundabile agricul­turii, aceştia s-au arătat bucuroşi să răspundă che­mării partidului, depunînd muncă voluntară pe şantier. Odată cu adunările popu­lare, comitetul comunal de partid a organizat echipe de agitatori repartizate pe cir­cumscripţii electorale care au mers din casă în casă şi au lămurit ţăranilor muncitori că participînd la muncă vo­luntară, ei înfăptuiesc o mare acţiune patriotică care are ca scop să redea agriculturii mari suprafeţe de teren care vor contribui la creşterea producţiei agricole. In mun­ca politică de masă a fost folosită şi chemarea la în­trecere lansată de către ţă­ranii muncitori de pe şantie­rul Zimnicea-Năsturelu că­tre ţăranii muncitori de pe şantierul Arsache - Giurgiu. In fiecare zi zeci şi zeci de ţărani muncitori au venit la sfatul popular al comunei pentru a cere să meargă pe şantier pentru a mimţi vo­luntar la ridicarea digului. Avîntul patriotic de care au­­uat dovada ţăranii munci­tori, a făcut ca în fiecare zi comuna Cervenia să fie pre­zentă pe şantier cu 50 de ate­laje şi peste 100 de oameni. Venind pe şantier, ei au muncit cu elan şi voie bună, obţinînd realizări însemnate. Pentru aceasta comandamen­tul șantierului a decernat co­munei noastre steagul de fruntașă în muncă voluntară. P. PETRE deputat comunal Metru cu metru, canalul colector din lunca Arsache- Pietroşani înaintează spre staţia de pompare. Fotorepor­terul nostru a surprins momentul în care cîţiva săteni din Găujani, lucrează pe unul din canalele secundare Şi cei din Gogoşari şi Vieru să vină alături de noi I­n lunca Arsache-Pietro­şani ţăranii muncitori ajutaţi de către lucră­torii din întreprinderile ora­şului Giurgiu, sapă un canal colector şi mai multe canale secundare pentru a feri în viitor de inundaţii cîteva mii de hectare de teren arabil. In primăvară, spre deose­bire de alţi ani, apele se vor retrage mult mai repede, iar terenul va fi însămînţat la timp şi în întregime. In felul acesta se va obţine o recoltă bogată. Pe aceste meleaguri au pămînt sătenii din Arsa­che, Găujani, Cetăţuia, Pie­­troşani. Dar cîteva sute de hectare aparţin celor din, Go­goşari şi Vieru. Sfaturile populare din aceste comune s-au angajat să sprijine lu­crarea. De atunci însă a tre­cut mult timp şi ele nu s-au achitat de angajament. Deşi cetăţenii din comunele Go­goşari şi Vieru preşedinte Gheorghe Teleoagă şi res­pectiv A. Sîrbu şi-au afirmat dorinţa de a merge să mun­cească pe şantier, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare din aceste comune n-au făcut nimic pentru a orga­niza munca. Pe şantierul din lunca Arsache-Pietroşani este nevoie de multe braţe de muncă. Dacă ar veni şi ce­tăţenii din comunele Gogo­şari şi Vieru, am putea lu­cra cu mai mult spor. Soco­tim că comitetele executive ale sfaturilor populare din aceste comune, au datoria să sprijine neîntîrziat această importantă acţiune patriotică menită să apere de inun­daţie şi pămînturile cetăţe­nilor din comunele lor. Aşteptăm un răspuns în fapte şi nu în promisiuni. In numele celor care mun­cesc pe şantierul Arsache- Pietroşani, MARIN GHIMCEA ţăran întovărăşit — Au plecat oamenii din comunele vecine la construirea digului. Noi nu mergem ? — Cum să nu ! Mergem cînd o fi gata, să-l vedem! Fruntaşi pe şantier MITILOAGA ALEX, muncitor la Întreprinderea de gospodărie orăşenească Giurgiu, lucrează pe şan­tierul Arsache NASTURICA C-TIN U.T.M.-ist, lucrează pe şan­­tierul Arsache VRABIE ŞT. ţăran muncitor, • U.T.M.-ist, lucrează pe şantierul Ari­sache­­ Ing. MARGARETA IOAN­­ lucrează pe șantierul * Cernica Angajamentul poate fi Îndeplinit Înainte de termen L­ocuitorii comunei noas­tre au venit în nu­măr mare pe șan­tierul canalului colector prin a cărui realizare vom de­­seca 200 de hectare de teren mlăştinos. In primele trei săptămîni de lucru s-au săpat 3.550 de m.c. de pă­mînt dintre care 1900 de m.c. au fost săpaţi de cetă­ţenii din comuna Sf. Gheor­ghe, 1100 de m.c. de munci­torii fabricii ceramice din Urziceni şi multe sute de m.c. de muncitorii de la C.A.M., Serviciul Drumuri şi alte colective din oraşul Ur­ziceni. Angajamentul nostru este ca în cinstea zilei de 7 No­iembrie să terminăm săpă­turile la canalul colector principal şi acest angajament poate fi îndeplinit. Pentru aceasta este însă necesar ca şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare din Manasia, Balaciu şi Să­­răţeni să-şi respecte obliga­ţiile asumate, deoarece acţiu­nea de desecare a acestor 200 de hectare reprezintă un angajament colectiv al comu­nelor noastre. Pînă acum, prezenţa pe şantier a locuitorilor din co­munele Atanasia şi Balaciu a fost sporadică, neaducîn­­du-şi aportul pe măsura posi­bilităţilor. Comitetele execu­tive ale acestor comune tre­­­buie să ia măsuri urgente pentru a activiza pe toţi de­putaţii care, în puţinele zile ce ne mai despart de ziua de 7 Noiembrie, să vină pe şantier în fruntea cetăţenilor pentru a termina­­ săpăturile în termenul fixat de comun acord. Unindu-ne eforturile, pu­tem nu numai să recuperăm rămînerea în urmă dar chiar să realizăm angajamentul înainte de termen, pînă în ziua de 5 noiembrie. ZAMFIR CONSTANTIN președintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular al comunei Sf. Gheorghe In patru rînduri Pe şantierul din lun­ca Iălomiţei vin zil­nic cu atelaje proprii cîte 200-300 de ţărani muncitori. Văzînd chiaburii marile strădanii, Au feţe triste, de inmor­­mlntari-Că-n locul unde astăzi vin ţăranii, La vară va veni... recolta mare. Un număr foarte mare de tineri utemişti fac muncă voluntară pen­tru construirea digului de la Zimnicea-Năstu­relu. Fie cald sau fie frig, Lângă-al Dunării talaz. Ca să fie acest dig El muncesc fără... zăgaz. In ciuda numeroase­lor angajamente luate, preşedintele şi deputa­ţii din sfatul­­popular ai comunei Putineiu nu mobilizează permanent sătenii la şantierul de la Arsache-Pietroşani­­Ca să vedeţi ce ciudăţenii. ei, la aceste mari acţiuni. In loc să vină cu sătenii. Vin mereu cu... promisiuni Prezenţa pe şantierul de la Sf. Gheorghe a sătenilor din Sărăţeni este sporadică. Eu, pe şantier, întreb nişte săteni. C-aşa sunt, fire curioasă: — unde-i găsesc pe cei din Sărăţeni? — Păi unde s ă-i găseşti?... Acasă! (Duplă corespondent? primite la redacţie).

Next