Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)
1971-04-01 / nr. 6765
PROLETARI DIN TOATE ȚÂ UKi, UNITI-VÂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P . R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * & ... ■■ S4MMWK'. . ............... I Anul XXIII — Nr. 6765 Joi 4 aprilie 1971 PE ŞANTIERUL ŢESĂTORIEI „DUNĂREANĂ" GIURGIU RITMURI. INIŢIATIVE. REZULTATE Dincolo de imaginea impunătoare a construcţiei, oaspetele viitoarei ţesătorii este impresionat de întîlnirea cu o largă paletă de meserii. Oameni veniţi de pe diverse plaiuri ale ţării, simbolizînd parcă efortul întregului popor în „lupta pentru făurirea noii societăţi, participă la înălţarea ţesătoriei .„Dunăreană“ Giurgiu. Şi dacă, întocmai prevederilor cit şi a angajamentelor luate, imaginile conturate pe planşele proiectanţilor au prins chip în îmbinarea armonioasă a betonului şi fierului, agenda activităţii constructorilor consemnează o reuşită semnificativă ritmul intens al lucrărilor. Ing. Mircea Pop , şeful şantierului, ne invită la o plimbare pe drumurile unei hărţi ce înfăţişează macheta viitoarei întreprinderi. Pe lingă alte elemente, se remarcă hașurarea în diverse culori a numeroase sectoare. „Secretul“ acestor culori avea să nu-1 dezlege gazda. — Este un fel de țintar al nostru, al constructorilor, care, pe lingă faptul că indică realizările de pînă acum, prefigurează pentru viitor, etapele de predare către beneficiar a spaţiilor de producţie. — Aţi amintit şi de realizări, în acest context, finalul primului trimestru ce noutăţi aduce ? — Deosebite consider că sunt două fapte : primul — îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor de plan, ceea ce reprezintă 26,2 la sută din sarcinile anuale, precum şi predarea la timp către beneficiar, întocmai graficelor întocmite, a anumitor suprafeţe construite, ceea ce a permis montarea şi trecerea la efectuarea probelor tehnologice a circa 400 de războaie. Pentru anul în curs, dat fiind succesele obţinute, este prevăzută o perioadă de vîrf în activitatea dv. ? — Am convingerea că o asemenea etapă va fi chiar trimestrul doi. Actualul ritm de lucru, condiţiile materiale de care dispunem ne dau garanţia executării unor lucrări cu mult înainte de termenul prevăzut. Trebuie reţinut că în acest sens se materializează şi angajamentele noastre luate în întîmpinărea aniversării partidului. Pe prim plan se înscrie predarea cu 3 luni înainte de termen, adică la 30 iunie, a ultimei suprafeţe aferente punerii în funcţiune a primei capacităţi de lucru cu o producţie anuală de 25 000 000 mp ţesături crude ; apoi la 8 mai, în loc de 30 septembrie, va fi gata corpul anexăsud pentru ca cele 3 uzine de condiţionare să primească „bunul de lucru“ între 30 mai şi 15 iunie ; de asemenea, vor fi terminate şi uzinele 7 şi 8 din anexa centrală şi în acelaşi timp vom pune la dispoziţia beneficiarului în tronsonul II al ţesătoriei, la începutul şi la sfîrşitul lunii iunie, un spaţiu in suprafaţă de 1700 mp pentru magazia de fire şi un altul de 2000 mp — maşini control metraj precum şi postul trafo nr. 3 din anexa nord. — După cum se vede, cel puţin pînă acum, aţi reuşit să cîştigaţi bătălia cu timpul. Care sînt roadele acestei reuşite din punctul de vedere al beneficiarului, mai bine zis al urgentării punerii în funcţiune a ţesătoriei ? — Pînă la 15 septembrie a.c. se va reuşi montarea a 1160 de războaie. — Pe agenda dv. de lucru desigur că s-a prevăzut şi devansarea altor lucrări. — Informat. Bunăoară, puntr-1 iunie 1072 avem ca principală sarcină de producţie terminarea obiectivului finisaj. Pînă acum, colectivul nostru a reuşit să execute în proporţie de 50 la sută structura de TRAIAN POPESCU Continuare In pag. a 3-a) Giganții susținători ai magistralelor de lumină sunt des întîlniți pe plaiurile ilfovene. IN ZONA CONSILIULUI INTERCOOPERATIST SARULESTI ACŢIUNI PENTRU MODERNIZAREA ACTIVITĂȚII ÎN SECTOARELE ZOOTEHNICE • ATELIER SPECIALIZAT PENTRU LUCRĂRI DE MECANIZARE ÎN FERME • CONCENTRAREA COLONIILOR DE ALBINE • AMENAJAREA UNEI INGRASATORII DE BERBECUTI • SCHIMB DE ACTIVITĂȚI ÎNTRE COOPERATIVELE AGRICOLE SARULESTI ŞI FUNDULEA Cele cinci unităţi cooperatiste din zona Consiliului intercooperatist Săruleşti au înscris în programul acţiunilor lor obiective de importanţă majoră pentru creşterea producţiei în toate sectoarele. O parte din aceste obiective se referă la activitatea fermelor zootehnice. Fermele zootehnice din această zonă sînt profilate pentru producţia de lapte de vacă. Era în firea lucrurilor ca unităţile cooperatiste să acorde o atenţie deosebită perfecţionării tehnologiilor în sectorul respectiv, măsură ce condiţionează realizarea exemplară a sarcinilor ce revin unităţilor în cadrul obligaţiilor contractuale asumate. Consiliul cu sprijinul specialiştilor din cooperativele componente, a examinat amănunţit condiţiile şi cerinţele fiecărei cooperative, posibilităţile de realizare a obiectivelor necesare aşezării producţiei pe baze moderne. La acţiunea de „inventariere“ a acestor posibilităţi a fost atras şi reprezentantul S.M.A., astfel incit studiul întreprins s-a încheiat cu o documentaţie detaliată, cu soluţii practice, în ajunul întocmirii planurilor de producţie, fiecare cooperativă ştia ce trebuie făcut şi de ce posibilităţi dispune, ce avantaje oferă cooperarea cu celelalte unităţi. Adunările generale au fost în măsură să repartizeze în cunoştinţă de cauză fondurile băneşti necesare zootehniei, în acest an se execută lucrări de mecanizare a adăpatului în 15 grajduri din 25 existente. Totodată se fac lucrări de amenajare la unele construcţii astfel încît să se poată efectua mecanizat apizionarea cu furaje, evacuarea gunoiului de grajd şi alte operaţiuni de deservire. Cunoscând volumul de lucrări solicitate de cooperativele de producţie din zona sa, Staţiunea de mecanizare a agriculturii Săruleşti a organizat un atelier specializat în prestări cu profil zootehnic. Acest atelier execută lucrările complexe pe care nu le pot face secţiile de mecanizare. Unităţile din zona consiliului intercooperatist Săruleşti dispun şi de un număr de 275 colonii de albine. Studiul întreprins a relevat că organizarea producţiei în sistemul actual este dezavantajoasă din punct de vedere economic. De aceea s-a hotărît concentrarea coloniilor de albine într-o zonă cu o GH. ŢAPÎRDEA Continuare it. pag. a I-a) — Cum găsești inovația mea ? — Bună, dar ar fi și mai bună dacă am semna-o împreună... — Aha ! asta e „inovația" dumitale ? ! Desen de FRED GHENADESCU Aspecte din timpul consfătuirii privind cultura porumbului de la Ştefăneşti Foto : N. SCARLET Consfătuire privind culturea PORUMBULUI Ieri, la Centrul de instruire a mecanizatorilor de la Ştefăneşti, a avut loc consfătuirea privind cultura porumbului, organizată sub egida Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. La consfătuire au participat tovarăşii GHEORGHE NECULA, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., Nicolae ştefan, adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. Au fost prezenţi numeroşi specialişti din agricultura judeţului, reprezentanţi ai I.A.S., ingineri şefi din C.A.P., directori ai S.M.A., cercetători de la I.C.C.P.T.-Fundulea. Referatul prezentat participanţilor de către ing. Nicolae Stoica, directorul Direcţiei generale agricole, a reliefat succesele obţinute la cultura porumbului de către unităţile agricole din judeţul nostru în anul 1970, subliniindu-se în acelaşi timp neajunsurile ce au existat în aplicarea tehnologiei specifice acestei culturi ; expunerea a cuprins şi principalele măsuri ce se impun a fi luate în această perioadă premergătoare însăminţării porumbului de către specialiştii şi ceilalţi factori de răspundere din unităţile agricole. In cadrul consfătuirii au luat cuvintul numeroşi participanţi care au împărtăşit din experienţa acumulată de-a lungul anilor in cultivarea porumbului şi care, în lumina învăţămintelor trase şi a concluziilor desprinse de la recenta consfătuire pe ţară pe această temă au făcut propuneri valoroase privind executarea lucrărilor pregătitoare pentru semănatul acestei culturi, extinderea mecanizării, îmbunătăţirea fertilizării solului, aplicarea erbicidării, ridicarea căîîităţii lucrărilor specifice. în încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Necula, care a subliniat rolul important ce revine specialiştilor în asigurarea succesului deplin al actualei campanii agricole de primăvară, a realizării unor producţii de porumb pe măsura posibilităţilor, a capacităţilor existente în agricultura judeţului. In telegrama adresată Comitetului Central al partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, participanţii la consfătuire s-au angajat să depună eforturi susţinute pentru realizarea şi depăşirea producţiilor planificate la cultura porumbului, într-unul din numerele viitoare vom publica o largă relatare a problemelor dezbătute la Consfătuirea porumbului. Radiogramă de la bordul cargoului „Bucureşti" La staţia radio a D.M.M. „Navrom“, Constanţa, a fost recepţionată următoarea radiogramă de la bordul cargoului „Bucureşti“, plecat din Kenya spre Kuweit : „Azi, 30 martie, ora 12 Grinwich, am îmbarcat pe nava noastră expediţia ştiinţifică românească transafricană, condusă de prof. univ. dr. docent Nicolae Bodnariuc“. Mesajul este semnat de comandantul navei, Victor Rădulescu. Cei opt membri ai expediţiei, care au străbătut un lung şi complex itinerar transafrican, urmează să sosească în ţară în prima parte a lunii iunie. (Agerpres) Creşterea volumului vînzărilor de chimicale pe pieţele externe Ca urmare a creşterii producţiei de 2,6 ori, volumul vînzărilor de chimicale efectuat de ţara noastră pe pieţe externe a crescut, în perioada cincinalului trecut, de 2,4 ori. Anul trecut, aportul chimiei în balanţa comercială externă a fost de circa 8 la sută, faţă de 6,3 la sută în 1965. Potrivit calculelor, în 1970, România a acoperit 16,6 la sută din exporturile mondiale de sodă calcinată, 34 la sută din cele de carbid, 8 la sută din cele de negru de grum şi fenol. Ea a participat, de asemenea, cu circa 6 la sută la exporturile mondiale de metanol. 4* O sută la cele de acetonă şi sodocaustică. In actualul cincinal, cînd poducţia acestei ramuri urmează crească cu 89—92 peste nivelul atins în perioada celor cinei an anteriori, exporturile de chimice româneşti vor creşte de 2,3 o La unele produse se vor înregistra sporuri superioare : carbid — 3 ori, fibre sintetice — 3,5 ori, sodă caustică — 4 ori, pvc praf — 6 ori. (Agerpres) In curînd din salariile I.A.S. „30 Decembrie" vor pleca primele cantităţi de legume. Pînă atunci te lueremntă la întreținerea lor. Muzeele - mijloc de studiere a istoriei a partidului Importanţa documentelor in studiul istoriei reprezintă un postulat pentru această ştiinţă. Indiferent de natura provenienţei, de clasificarea în care se încadrează, documentul istoric original sau reprodus : ceramică, monede, acte, documente redate prin fotografii, permite explicarea şi redescoperirea trecutului, demonstrează exactitatea faptelor şi evenimentelor petrecute într-o anumită epocă. Adresîndu-se elevilor documentele conţin o pluralitate de valori : ilustrativă, afectivă, de motivare, filozofică. Pasionaţi pentru informarea ştiinţifică a elevilor pe care-i pregătesc, mulţi profesori de istorie din judeţ se străduiesc să colecţioneze variate şi numeroase documente a căror utilitate se relevă în predarea lecţiilor, in explicarea materialist-dialectică a proceselor şi fenomenelor istorice studiate. In oraşul Buftea, profesorii Aurel Popescu şi Kricor Baclagian, directori la şcoala generală nr. 1, împreună cu profesoara Mariana Florescu au amenajat în interiorul unei săli din noul şi spaţiosul local dat in folosinţă la începutul acestui an şcolar, diferite grupaje tematice de piese istorice, numismatice şi etnografice adunate de elevi şi clasificate cu sprijinul cadrelor didactice amintite. O vitrină numismatică cuprinde într-o succesiune cronologică monede străine care au circulat în cele trei ţări române în secolele XVI—XIX. Sub o panoplie pe care sunt aşezate diferite arme, arcuri, pistoale, săbii stau expuse medalii, decoraţii din războiul pentru independenţa României (1877—1878) şi livrete militare. Acte şi documente din veacul trecut şi din prima jumătate a secolului nostru ilustrează titluri de proprietate ale ţăranilor primite de aceştia cu prilejul împroprietăririlor din anii 1921 şi 1945 precum şi scrisori adresate de persoane particulare unor oficialităţi administrative. Ceramică din diferite judeţe ale ţării : Teleorman, Vîlcea, Ilfov din secolul trecut şi din producţia curentă se materializează în vase de diferite mărimi şi fărme, destinate îndeletnicirilor casnice sau pentru ornamentaţia locuinţelor rurale. Este prezentă ceramica din Pisc — Ciolpani cunoscută pentru coloritul şi motivele sale originale. Obiecte etnografice reprezentate de Prof. MIRCEA DUMITRIU Inspector al Inspectoratului şcolar judeţean (Continuare in pag. a 2-a) 0 INTO ' if EMOJir Zilele trec *r ■ larii din comuna R â au luat parte J «i : i - Închinată ani ver- i • u - tunarului partidului.C • Intr-un cartrnĂ' 8-a inaugurat - xp-v-dție de desene ale . S trma j,Aspecte eh , . a T C.F • T Q pă ?. 'fi es. I! a v e ? orelor de pi.'i&iorU intîlnit cu - *ar&? • M inai s.chn Nicolae, Heia greva de la Badiu, G. tărie 1933. Căl- O ' j cu, care • nalache Nicolae ai: momente dramatice din timpul grevei a emoţionat în treacă asistent. Copiilor le-a rămas i vă jertfa pe care man- ■ vrişti au dat-o în lupta \ . exploatatorilor, pentru vii, mai bună, testarea a continuat prinprogram artistic prezentat ’evi. S-au remarcat pionierii Gheorghiţa, Vasile *!: . • Florica, prin versurile ca l* ie, :i cîntecele lor sincere. heierea acestei acţiuni s-a »ur filmul „Eroii nu mor chirxlPta**, Prc- K. BACLAGIAN Centre de practică pertru studenţi Ministerul Invăţămlntului împreună rnculturii Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor . . . . practică permanentă pentru studenţii din invăţămintul iston silvic economic, precum şi de la facultăţile de mecanică . . .mătăţiri funciare, in scopul perfecţionării instruirii practic. . ... ... enti In aceste centre, Înfiinţate in unităţi de cercetare tinerii îşi completează pregătirea de specialitate, noţiunile teoretice dobindite la cursuri, işi însuşesc tehnologii ... domeniul agriculturii. Participind direct la procesul de pros! i . ... .... sictirind — pc 1)ş i/.a i planunlor şi programelor de învăţămînt ~ i ■ i cîntruc'f ip • , j agricole şi cu modul de exploatare şi întreţinere a maşinilo. ii,li . daţiilor. La sfirşitul fiecărei perioade de instruire, sn.: vor ... un colocviu de practică. Din comisia de examinare va fa • I-\L. 1 r 1 , Ui șef al unităţii respective, a cărui apreciere se va inclus . . «V .t.*ti icului mediei pentru activitatea practică. Promovarea colocvii ;; mintii obligatorie pentru trecerea in anul superior de studii t'. p rpres) VESTI DIN GIURGIU .„ A fost terminat un nou bloc de locuinţe Constructorii de pe şantierele de locuinţe din municipiul Giurgiu au terminat de curînd lucrările unui nou bloc de locuinţe. După cum ne-a informat ing. Ion Olaru, şeful şantierului, în cartierul Oinac in ziua de In vederea însuşirii temeinice a noţiunilor teoretice de contabilitate, conducerea Liceului economic din Giurgiu, director Valter Costea, a amenajat recent un modern laborator de contabilitate care este dotat cu diverse maşini de calculat, maşini de scris de diferite mărimi pen26 martie au fost terminate lucrările de construcţie a unui bloc cu 40 de apartamente. Pină la sfirşitul anului aici vor mai fi date in folosinţă un număr de 265 apartamente cu confort diferenţiat,tru întocmirea balanţelor şi alte materiale a căror valoare se ridică la peste 200.000 lei. La acest liceu mai funcţionează şi un laborator de chimie şi fizică, bine utilat care ajută la acumularea noţiunilor de către elevi. Laborator şcolar Bază sportivă pentru elevi în aceste frumoase zile de primă de vară cadrele didactice şi elevii licheului economic au amenajat prin sin muncă patriotică în curtea școlii o lui frumoasă bază sportivă care cuprinde terenuri de volei, handbal, b^»sși pistă de alergări. Terenurile iluminate fluorescent. Valoarea oilor executate se cifrează la 250.000 lei. Aspect din noua secție a Fabricii de porțelan-menaj din Alba Iuli^.