Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 23, nr. 6791-6815)

1971-05-05 / nr. 6794

Pag. a 2-a COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) pe primele 4 luni a fost depăşit cu circa 13 milioane lei valută. încă din ziua de 36 aprilie insăminţatul porumbului pe întreaga suprafaţă de 195.000 hectare a fost terminat, punindu-se temei solid recoltei acestui an. Din angajamentul anual de 341.000.000 lei luat în întrecerea patriotică pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, unităţilor economice şi social-culturale, până la 1 mai 1971, s-au realizat 155.545.000 lei, ceea ce reprezintă 306 lei pe fiecare locuitor al judeţului, cu 15 milioane mai mult faţă de întregul an 1970. Exprimînd profundul nostru ataşament faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru, reînnoim angajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin, pentru valorificarea deplină a rezervelor de care dispunem, în vederea obţinerii unor rezultate cit mai bune în dezvoltarea economică şi social culturală a oraşelor şi satelor judeţului Ilfov. Aceste rezultate ne îndreptăţesc să exprimăm, cu prilejul luminosului jubileu al partidului nostru, hotărîrea de a majora angajamentele luate in ceea ce priveşte depăşirea principalelor sarcini de plan pe 1971 după cum urmează : — la producţia globală industrială, de la 65 milioane lei la 100 milioane Iei ; — la producţia marfă industrială şi prestări de servicii, de la 78 milioane lei la 130 milioane lei; — livrările la export, de la 4,5 milioane lei la 13,5 milioane lei; — livrările la fondul pieţii, de la 30 milioane lei la 40 milioane lei; — beneficiile peste plan, de la 30 milioane lei la 35 milioane lei. Vom suplimenta, de asemenea, angajamentul iniţial de a livra peste plan ţiţei extras de la 4.000 la 8.000 tone ; gaze de sondă de la 5 milioane la 8 milioane mc. ; la prefabricate din beton de la 5.000 la 6.000 mc. Membrii cooperatori din judeţul nostru se angajează să răspundă recentei Hotărîri a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor lor de viaţă prin efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului de producţie, pentru continua dezvoltare economică şi organizatorică a cooperativelor agricole. De ziua semicentenarului partidului, zi inscrisă cu litere de aur în istoria poporului român, vă asigurăm, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi comuniştii, oamenii muncii din judeţul Ilfov, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, îşi vor aduce, împreună cu întregul nostru popor, contribuţia lor la înfăptuirea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru progresul şi fericirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. STEAGUL ROŞU Spectacol festiv In sala Ansamblului „Rapsodia română“ din Capitală a avut loc, marţi seara, un spectacol festiv prezentat de formaţii muzicale şi coregrafice de amatori, fruntaşe la finala celui de-al X-lea Concurs artistic republican, intitulat „Oiagiu partidului“, înscrisă printre numeroasele manifestări care preced gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, cea de-a X-a ediţie a Concursului formaţiilor artistice de amatori a căpătat o semnificaţie deosebită, atît prin amploarea şi bogăţia creaţiilor folclorice, cit şi prin numărul impresionant al artiştilor amatori participanţi la liceantă pasionantă întrecere. Sinteză vie a talentelor care înfloresc astăzi pe întreg cuprinsul patriei, spectacolul festiv a reunit pe cei mai talentaţi reprezentanţi ai celor 200 000 de artişti amatori, care activează în cadrul a peste 8 500 de formaţii corale, orchestrale, de dansuri, fanfare şi ansambluri folclorice ale sindicatelor, aşezămintelor culturale, caselor de cultură ale tineretului şi cooperativelor meşteşugăreşti. Acordurile viguroase ale cîntecului „Cinci decenii, cinci cununi“ de Th. Bratu, interpretat cu măiestrie de corurile reunite ale sindicatelor Uzinei „Tractorul“ — Braşov, Invăţămint — Craiova, Cooperativei meşteşugăreşti „Igiena“ — Bucureşti şi căminului cultural din Budeşti — Ilfov, au marcat deschiderea spectacolului, în continuare, rapsozi şi formaţii de instrumente populare ale căminelor culturale, din diferite zone folclorice, au adus pe scenă obiceiuri şi datini care alcătuiesc izvorul veşnic viu al folclorului nostru ,preţuit pentru pitorescul şi originalitatea sa pe numeroase meridiane ale lumii. Pe scenă a pus apoi stăpînire cîntecul şi dansul popular, cu vitalitatea şi prospeţimea lui bine cunoscute. Străvechiul joc al „Căluşului“, suite olteneşti, jocuri transilvănene, bănăţene, moldoveneşti, munteneşti şi maramureşene, melodii populare de pe întreg cuprinsul patriei, alternînd cu cîntece şi dansuri interpretate de artişti amatori din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, s-au succedat pe podium, oferind o imagine de un autentic pitoresc. Expresie a largilor posibilităţi artistice de care dispun interpreţii amatori, spectacolul a mai cuprins arii şi coruri din opere şi operete, muzică de cameră, piese coregrafice, melodii de muzică uşoară. Acordurile maiestoase ale cîntecului „Partid, pavăza mea“, de Ioan D. Chirescu, interpretat de corurile reunite ale sindicatelor Uzinelor „23 August“ şi „Republica“ din Capitală, Palatului culturii din Ploieşti şi căminelor culturale din Arduşat — Maramureş şi Brăneşti — Dîmboviţa, au încheiat această prestigioasă manifestare artistică străbătută de puternicul entuziasm al acestor zile premergătoare gloriosului jubileu de la 8 mai. Vii şi îndelungi aplauze au răsplătit, de-a lungul spectacolului, strădaniile şi talentul interpreţilor. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Necula (Urmare din pag. I) citorii, ţăranii şi intelectualii muncesc pentru continua dezvoltare a patriei, pentru sporirea continuă a nivelului de trai material şi cultural. In elaborarea politicii de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, partidul nostru porneşte de la teza fundamentală a marxism-leninismului, conform căreia făurirea socialismului este opera istorică a poporului, rodul activităţii sale creatoare, al eforturilor şi muncii sale. Forţa transformatoare a politicii partidului, capacitatea sa de a asigura înaintarea rapidă a ţării pe căile progresului şi prosperităţii se vădesc in transformările înnoitoare ce au schimbat din temelii înfăţişarea patriei noastre. Tovarăşul Gheorghe Necula a subliniat în cuvintarea sa remarcabilele succese obţinute de poporul român pe drumul edificării socialiste, a ţării, atît în domeniul industriei şi agriculturii cit şi al ştiinţei şi culturii şi al creşterii nivelului de trai al poporului nostru. Toate marile victorii pe care le-au obţinut în construcţia economică şi culturală, a spus el, toate progresele realizate în viaţa materială şi spirituală a poporului pun în evidenţă cu deosebită claritate justeţea linieipolitice generale marxist-leniniste a partidului nostru, care aplică în mod creator, la condiţiile concrete ale ţârii noastre, legile generale ale socialismului, îndeplinindu-şi cu fermitate rolul de forţă conducătoare a societăţii. Toţi oamenii muncii din patria noastră, strins uniţi în jurul partidului, urmează şi înfăptuiesc neabătut, prin munca lor plină de abnegaţie, politica internă şi externă a partidului. Integrîndu-se în mersul ascendent al întregii ţări,judeţul Ilfov a urcat în perioada 1966—1970 o nouă treaptă în dezvoltarea economiei şi culturală. Volumul investiţiilor alocate în această perioadă a depăşit suma de 8,1 miliarde Iei, din care circa 7,4 miliarde din fondurile centralizate. Au fost date anual în funcţiune numeroase obiective economice şi social-culturale, care au permis o mai bună valorificare a rezervelor de care dispune economia judeţului şi au creat baza materială corespunzătoare pentru realizarea ansamblului de activităţi social-culturale, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, a condiţiilor de muncă şi odihnă. Peisajul industrial al judeţului se îmbogăţeşte de la an la an prin construirea unor noi întreprinderi, prin lărgirea capacităţii şi modernizarea unităţilor existente, întreprinderea de ambalaje metalice de la Buftea, illatura de fibre chimice şi de bumbac din Olteniţa — una din cele mai mari unităţi de acest fel din Sud-estul Europei — noua fabrică de produse ceramice din Urziceni, iată numai cîteva din întreprinderile mai importante intrate în funcţiune în anii cincinalului, în acelaşi timp a fost mărită capacitatea de producţie a şantierelor navale din Giurgiu şi Olteniţa, a fabricilor de conserve din Buftea şi Valea Roşie, a fabricii de vară Buftea şi se desfăşoară din plin construcţia ţesătoriei de bumbac de la Giurgiu care va produce anual 55 milioane metri pătraţi ţesături. Noi capacităţi de producţie au fost puse în funcţiune şi la întreprinderile de industrie locală. **1) : Volumul producţiei globale industriale a crescut în 1970 faţă de 1965 cu 67,6 la sută, într-un ritm mediu anual de circa 11 la sută. Este grăitor faptul că producţia globală a anului 1938 se realizează astăzi în mai puţin de trei săptămîni. Sarcina planului cincinal 1966— 1970 la producţia industrială a fost îndeplinită — pe ansamblul judeţului — cu 62 zile înainte de termen, dîndu-se peste prevederile planului o producţie de circa 600 milioane lei. In anul 1970, industria judeţului Ilfov a dat 8,2 la sută din producţia de ţiţei a ţării, 16,3 la sută din producţia de conserve de legume, aproape 9 la sută conserve din carne şi 9,3 la sută din producţia de zahăr. Exportul de mărfuri al întreprinderilor industriale s-a dublat în 1970 faţă de 1965, produsele acestora ajungînd astăzi în 32 de ţări din toate cele cinci continente ale lumii. Realizări importante au fost obţinute şi în agricultura judeţului nostru, care a primit 46 la sută din totalul investiţiilor alocate, construindu-se noi şi importante obiective şi intensificîndu-se procesul de modernizare a producţiei agricole. Investiţiile din agricultură au fost îndreptate cu precădere spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale — mecanizare, lucrări de irigaţii, executarea unor complexe moderne de tip industrial pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor, fabrici de nutreţuri combinate, sere şi solarii legumicole , asigurîndu-se astfel orientarea agriculturii spre o producţie intensivă şi eficientă. Anul trecut judeţul Ilfov a contribuit la formarea fondului centralizat de produse vegetale şi animale cu 9,9 la sută la porumb (locul III pe ţară), 8,3 la sută la carne (locul I) şi 9,9 la sută la lapte (locul II). Pentru rezultatele deosebite obţinute în 1970 în îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate în întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid în domeniul agriculturii, judeţul nostru a fost distins cu „Ordinul Muncii“ clasa IlI-a, ceea ce constituie unprilej de satisfacţie pentru noi toţi, dar în acelaşi timp şi un imbold de a lupta anul acesta cu mai mult elan, pentru a ocupa un loc mai de frunte în întrecerea dintre judeţe. Corespunzător cu dezvoltarea producţiei industriale şi agricole, s-au ridicat condiţiile de viaţă, materiale şi culturale, ale locuitorilor judeţului nostru, sporind continuu volumul mărfurilor vîndute prin unităţile comerţului de stat şi cooperatist, dezvoltîndu-se reţeaua unităţilor şcolare şi îmbunătăţindu-se asistenţa medicală. In continuare, primul secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. s-a ocupat de ampla perspectivă pe care o deschide dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii în anii noului cincinal, de măsurile luate de partid pentru perfecţionarea activităţii în toate sectoarele, pentru ridicarea nivelului pregătirii profesionale a tuturor oamenilor muncii, înfăptuirea cu succes a programului de dezvoltare economică şi culturală a ţării, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., precum şi măsurile ce vor fi luate în continuare pentru creşterea nivelului de trai, se vor reflecta nemijlocit în viaţa fiecărei familii, vor face ca toţi cetăţenii patriei noastre să trăiască mai bine, să beneficieze în măsură sporită de avantajele civilizaţiei moderne. Cincinalul 1971—1975, cu ansamblul său de prevederi, va determina o dezvoltare corespunzătoare — economică, socială, culturală — şi a judeţului Ilfov, a fiecărei localităţi de pe cuprinsul său. Sunt prevăzute investiţii de aproape 16 miliarde lei care vor asigura construirea unor noi şi importante obiective în industrie, agricultură, precum şi un volum sporit de lucrări social-gospodăreşti. Punerea în funcţiune a noilor obiective, împreună cu mărirea capacităţii la cele existente, va determina dublarea, pînă în 1975, a volumului producţiei globale industriale, aceasta crescînd într-un ritm mediu anual, superior celui prevăzut pe ansamblul economiei naţionale. In agricultură, mergînd pe linia intensificării şi modernizării producţiei, se vor construi noi complexe zootehnice de tip industrial, două staţiuni de mecanizare a agriculturii şi alte obiective, iar suprafaţa irigată va ajunge în 1975 la circa 210 000 hectare reprezentînd 30 la sută din suprafaţa agricolă a judeţului. Planul cuprinde ample prevederi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, pentru creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Prin dezvoltarea social-economică se vor crea noi locuri de muncă, numărul salariaţilor crescînd — pe ansamblul judeţului — cu peste 30.000. Corespunzător volumului sporit al veniturilor populaţiei, în această perioadă va creşte cu peste 32 la sută cantitatea de mărfuri vîndută prin comerţul socialist, prevăzîndu-se totodată importante acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi de deservire a populaţiei, încrederea în realismul tuturor prevederilor planului cincinal, convingerea că vor fi realizate cu succes sunt întărite şi de rezultatele bune obţinute în înfăptuirea sarcinilor economice din primele luni ale acestui an, precum şi depăşirea angajamentelor însufleţite luate de oamenii muncii din judeţul nostru în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Principalii indicatori ai planului pe primele patru luni ale anului au fost îndepliniţi încă de la 26 aprilie, iar pînă în prezent întreprinderile industriale au realizat peste prevederile planului circa 50 milioane lei la producţia globală, peste 90 milioane lei la producţia marfă şi prestări servicii, aproape 35 milioane lei la livrările la fondul pieţii, depăşind şi planul la export cu circa 12 milioane lei valută, în cinstea măreţei sărbători de la 8 Mai, oamenii muncii din judeţul nostru au participat cu însufleţire la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi comunelor. Din angajamentul anual de 241 milioane lei luat de judeţul nostru în întrecerea socialistă s-a obţinut, pînă la 1 Mai 1971 peste 155,5 milioane lei, ceea ce reprezintă 206 lei pe locuitor. Valoarea lucrărilor prin muncă patriotică, realizate pînă la această dată, sînt cu 15 milioane lei mai mari decît cele realizate în întregul an 1970. Rezultate însemnate au fost obţinute şi în agricultură, îndeosebi în livrarea produselor animaliere, precum şi în executarea la timp şi de bună calitate a însămînţărilor de primăvară, dintre care porumbul pe o suprafaţă de aproape 200.000 hectare. Toate aceste realizări obţinute în economia judeţului ne dau garanţia că planul anual va fi îndeplinit în mod ritmic la toţi indicatorii. Vorbitorul s-a ocupat apoi de impulsul pe care socialismul l-a dat forţei creatoare a maselor. întregul proces de lărgire a democraţiei socialiste, a spus el, se înfăptuieşte din iniţiativa partidului nostru, în condiţiile perfecţionării continue a stilului şi metodelor sale de muncă, al creşterii rolului său politicoideologic în toate domeniile de activitate. Exercitarea rolului partidului de forţă conducătoare în societate se întemeiază pe consultarea neîntreruptă a oamenilor muncii şi menţinerea unui dialog continuu cu poporul, pe luarea în considerare a cerinţelor clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii. Concentrîndu-şi eforturile asupra dezvoltăriiconstrucţiei socialiste, Partidul Comunist Român porneşte de la convingerea că în acest fel îşi îndeplineşte atît misiunea istorică încredinţată de poporul nostru, cît şi îndatorirea esenţială faţă de cauza socialismului şi păcii în lume. „Numai în măsura în care fiecare partid comunist — spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se identifică cu năzuinţele poporului din care face parte şi îl conduce cu succes pe calea socialismului şi comunismului, el îşi îndeplineşte rolul său istoric, atît naţional cit şi internaţional“. La aniversarea unei jumătăţi de veac de la făurirea Partidului Comunist Român, patria noastră socialistă se prezintă în plin progres. Năzuinţele care au însufleţit gîndirea şi activitatea celor care — cu cincizeci de ani în urmă — au pus temeliile partidului revoluţionar al clasei muncitoare, s-au îndeplinit, îmbogâţindu-se permanent cu noile sensuri pe care deceniile le-au adus, pe care experienţa concretă a construirii socialismului le-a generat. Vă rog să-mi permiteţi ca la această mare sărbătoare a partidului nostru, a întregului popor, să adresez în numele biroului Comitetului judeţean de partid, cele mai calde felicitări şi urări de noi succese, tuturor comuniştilor din organizaţia judeţeană de partid, activiştilor de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, tuturor locuitorilor judeţului Ilfov. Să sărbătorim şi să cinstim gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român înzecindu-ne eforturile pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru înflorirea şi gloria patriei noastre socialiste, fiind mai uniţi ca oricînd — împreună cu întregul popor — în jurul partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aspect din timpul adunării festive DEMOCRATISMUL ÎN ACŢIUNE (Urmare din pag. I) chise faţă de unele neajunsuri. Spiritul democratic promovat cu stăruinţă de partid în toate domeniile activităţii noastre a generat o atitudine de exigenţă din partea celor ce muncesc faţă de propria lor activitate. O reflectare directă a spiritului democratic o intîlnim în zecile de propuneri făcute de comunişti în adunările generale, în soluţiile valoroase desprinse din dezbateri, în contribuţia sporită a fiecărui membru de partid la înfăptuirea practică a măsurilor şi hotărârilor adoptate în plenul adunărilor de partid. Democratismul orânduirii noastre socialiste are o sferă dintre cele mai largi în activităţile de interes obştesc. Aici, în munca deputatului, a comisiilor permanente, a comitetelor de cetăţeni îşi găsesc reflectarea principalele trăsături ale democraţiei socialiste. Consultarea largă a cetăţenilor în fixarea unor obiective edilitar-gospodăreşti, întâlnirile deputaţilor cu alegătorii în cadrul cărora prezintă dări de seamă, participarea directă a cadrelor cu munci de răspundere la acţiunile edilitar-gospodăreşti sunt forme de mult încetăţenite în stilul de lucru al deputaţilor aleşi în consiliile populare. Primăvara aceasta oglindeşte din plin un anume aspect. Sute de mii de cetăţeni din localităţile judeţului au ieşit la acţiunile de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor. Pomii fructiferi, arbuştii ornamentali, puieţii din familia coniferelor, florile multicolore au îmbrăcat marginile străzilor şi şoselelor, peluzele şi rondurile parcurilor. La Giurgiu şi Olteniţa, în comunele Ghimpaţi, Bucşani, Bolintin Vale, Gruiu, Moviliţa, Brăneşti, Spanţov, Chirnogi şi Vedea , cetăţenii au schimbat faţa localităţilor lor. Descifrăm şi aici acea forţă umană descătuşată, liberă, educată de partid în spiritul de buni gospodari ai localităţilor în care trăiesc şi muncesc. Exemplul cel mai grăitor al democratismului orânduirii noastre socialiste îl dă însăşi conducerea partidului nostru. în activitatea sa, partidul creează cele mai prielnice condiţii pentru afirmarea deplină a personalităţii umane, creşterea responsabilităţii sociale. Intîlnirile de lucru ale conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii muncii din toate domeniile, vizitele în unităţile economice şi în instituţii, consfătuirile cu activul de partid din diferite judeţe ale ţării, rezolvarea operativă a scrisorilor şi sesizărilor oamenilor muncii atrag tot mai mult şi direct masele la conducerea societăţii, le stimulează iniţiativa, exprimarea deschisă a opiniilor despre diferite probleme ce preocupă organele conducătoare de partid şi de stat. Acum, la aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, sărbătorind gloriosul jubileu, poporul nostru îşi sporeşte eforturile pentru a marca noi şi însemnate succese. Stăpîn pe propriile sale destine, participant activ la rezolvarea propriilor probleme vitale, participă cu însufleţire la realizarea în practică a măreţelor sarcini stabilite de partidul nostru la Congresul al X-lea. Campionatul judeţean de fotbal •D IN CATEGORIA „ONOARE“, AURORA URZICENI CONDUCE CU TREI PUNCTE • 29 DE GOLURI S-AU ÎNSCRIS ÎN ETAPA A 23-A PROGRAMUL JOCURILOR DE DUMINICA Iată-ne în a doua parte a returului campionatului judeţean de fotbal. La „Onoare“, duminică s-au disputat jocurile etapei a 23-a, care au atras numeroşi spectatori. A fost o etapă liniştită, deşi liniile ofensive au arătat din nou multă vervă de joc, semnînd 29 de goluri. Majoritatea echipelor gazdă au reuşit să beneficieze de avantajul terenului propriu, terminînd învingătoare .Doar formaţiile Gloria Fundeni şi Argeşul „30 Decembrie“ nu au obţinut ambele puncte. Insă, acestea au avut de înfruntat adversari mai redutabili, cu o bună pregătire, respectiv pe primele două clasate. Echipa din Fundeni a întâlnit, acasă, pe Aurora Urziceni, de care a fost întrecută la limită, iar Argeşul „30 Decembrie“ a terminat la egalitate cu a doua clasată, C.A.P. Ciorogîrla, după un joc viu disputat. Victorii categorice au realizat, pe teren propriu, T.C.A.R. Arcada şi Steaua roşie ulmeni Acum, Aurora Urziceni conduce în clasament cu trei puncte avans faţă de C.A.P. Ciorogîrla. Acestea s-au distanţat de celelalte competitoare şi se pare că vor termina campionatul pe aceleaşi poziţii. Mai dîrză se anunţă disputa pentru evitarea zonei periculoase. La ora actuală, pe ultimele trei locuri se află Recolta Brezoaiele (locul 14), Stejarul Gruiu (locul 15) și I.C.A.B. Arcada (locul 16). Dar să prezentăm rezultatele tehnice complete din etapa a 23-a : I.C.A.R. Arcada—Stejarul Gruiu 5—1 (2—3), Argeşul 30 Decembrie—C.A.P. Ciorogîrla 2—2 (4—1), Gloria Fundeni—Aurora Urziceni 1—2 (2—1), Viitorul Dragomireşti—Avîntul Cosoba 3—1 (5—1), Steaua roşie Ulmeni—Gloria Comana 4—1 (11—0), Unirea Girbovi—Argeşul Hotarele 3—1 (5—0), Recolta Brezoaiele—Cinematografia Buftea 2—1 (0—5). In paranteze sunt consemnate rezultatele din confruntările echipelor de juniori. Etapa următoare, a 24-a, se va desfăşura duminică 9 mai. Primele două clasate. Aurora Urziceni şi C.A.P. Ciorogîrla sunt gazde. Aurora va întîlni Viitorul Dragomireşti (locul 6), iar formaţia din Ciorogîrla primeşte vizita Unirii Girbovi (locul 9). In continuare sunt programate jocurile : Avîntul Cosoba—I.C.A.R. Arcuda, Stejarul Gruiu—Steaua roşie Ulmeni, Gloria Comana—Argeşul 30 Decembrie, Argeşul Hotarele—C.F.R.I.T.A. Giurgiu şi Cinematografia Buftea—Gloria Fundeni. CLASAMENT 3. Aurora Urziceni 23 18 3 2 64-16 39 2. C.A.P. Ciorogirla 23 15 6 2 65-21 36 3. I.T.A. Bucureşti 23 12 2 9 75-29 21, 4. Argeşul Hotarele 23 10 5 8 55-48 25 5. Argeşul 30 Dec. 23 11 3 9 48-53 25 6. Viitorul Dragomireşti b. K. O. Kerin Seydalim ; cat. cocoş : I. Ciocoi b. p. O. Anderco ; V. Ivanovici b. K. O. P. Pîrvu ; A Moraru b. p. I. Lungu ; cat. semiuşoară : Gh. Puşcaş b. p. M. Păuniţă ; Gh. Ciochină b. p. C. Hoduţ. 7. C.F.R.—I.T.A. Giurgiu Finalele campionatelor naţionale de box Intîlnirea „semiuşorilor“ V. Antoniu — A. Iliescu a „salvat“ în parte pe plan spectacular, cea de-a treia reuniune a finalelor campionatelor naţionale de box desfăşurată ieri dupâ-amiază, pe ringul patinoarului din parcul sportiv „23 August“, în general întîlnirile, cu excepţia acestui meci, care a pasionat, au fost de slabă factură tehnică, protagoniştii punind mai mult accentul pe stilul „bătăios“, în dauna „scrimei cu pumni“. Revenind la categoria în care a repurtat cu ani în urmă frumoase succese internaţionale, dinamovistul V. Antoniu a ştiut în rândul final să-şi pună în valoare „seriile“ sale şi lovind mai mult la plex i-a trimis pe merit (decizie 5-0) victoria constănţeanului A. Iliescu, primul campion dintre cei de anul trecut, care este trimis pe banca învinşilor. La cat. semimustă, clujeanul R. Cosma a obţinut o surprinzătoare victorie la puncte în faţa experimentatului P. Ganea. A surprins de asemenea, victoria repurtată prin K. O. în repriza a doua de dinamovtistul Şt. Boboc în dauna lui M. Lumezeanu. Nu au corespuns nici meciurile de la cat. cocoş, unde s-a făcut o serioasă risipă de energie, procedeele tehnice fiind pur şi simplu declinate. Sub valoarea sa a evoluat campionul european A. Dumitrescu, care deşi a cîştigat cu 4—1 meciul cu N. Manea a lăsat să se întrevadă că nu mai știe să execute... directul de stînga, arma care i-a adus atîtea victorii. Tot într-o luptă de uzură s-au angajat şi „semiuşorii“ C. Bumb şi Aurel Simion, verdictul revenind la puncte primului. Oficialii s-au orientat bine preferindu-l pe Bumb. care a fost mai clar şi mai corect în execuţia loviturilor. ALTE REZULTATE : cat. semimuscăr Şt. Băiatu b. p. C. Buhara , M. Aurel 23 9 6 8 38-30 24 8. Cinematografia Buftea 23 9 6 8 40-33 24 23 11 2 10 42-44 24 9. Unirea Gîrbovi 23 9 5 9 36-31 23 10. Gloria Fundeni 23 9 3 11 42-31 21 11. Avîntul Cosoba 23 8 4 11 31-61 20 12. Steaua Ulmeni 23 8 2 13 35-52 18 13. Gloria Comana 23 8 2 13 32-62 18 14. Recolta Brezoaiele 23 8 0 15 32-50 16 15. Stejarul Gruiu 23 7 2 14 26-58 16 16. I.C.A.R. Arcada 23 5 3 15 28-70 13 Zilele filmului românesc... ...au debutat frumos cu două producţii ale Studioului cinematografic Bucureşti: „Aşteptarea“ — realizat de tînărul Şerban Creangă, pe un scenariu de Horia Pătraşcu, şi „Serata“ — după scenariul şi în regia Malvinei Urşianu. Aceste premiere artistice, ca şi cele care vor urma, sunt însoţite de cîteva documentare excelente ale studioului „Alexandru Sahia" care, chiar singure, ar putea constitui spectacole cinematografice de zile mari, aplaudate la „ecran deschis“ de iubitorii celei de a T-a arta. Aduse in faţa spectatorilor în aceste prime zile ale lunii mai, filmele româneşti se dovedesc la înălţimea programului complex de manifestări cultural-artistice închinate semicentenarului Partidului Comunist Român. „Aşteptarea" este povestea simplă, omenească a lui nea Fane bătrinul meşter ceferist, ajuns in pragul pensionării, poveste simplă şi comună — pentru că este veridică — a dramei inevitabile care însoţeşte „concediul“ fără sfirşit al unui om obişnuit să se scoale in fiecare dimineaţă şi să muncească alături de mulţi alţii în zgomotul locomotivelor, al maşinilor, un abur şi nu dogoarea focului. Povestea este a fiecăruia dintre noi, a fiecăruia dintre cei care au existat muncind, care s-au simţit oameni numai astfel şi pentru care sfirşitul activităţii productive reprezintă mai mult decit atit... „Aşteptarea“ bătrînului ceferist pensionar nu are un obiect precis, ori nu vrea să-l aibă. De fapt, ce aşteaptă nea Fane ? Orele fixe, prea ştiute dud locomotivele cu număr şi şuier aparte pornesc din gară şi-şi trimit semnalele spre casa bătrînului înconjurată cu lanuri de grîu ? Aşteaptă oare ceasul zilnic petrecut la o bere cu vechii prieteni ? Căsătoria fiicei sale, copilul devenit parcă peste noapte femeie în toată firea ? Ori poate așteaptă imposibilul, o nouă tinerețe cu porniri matinale spre depoul unde, din cînd in clnd, bătrinul nea Fane este rechemat să repare un cazan ? — De fapt, aici joc un rol de compoziţie, răspundea la un ultim interviu, în fara anului 1970, marele actor Ştefan Ciubotăraşu, pentru care special a fost creat acest rol. Spre deosebire de nea Fine, eu nici nu mă gindesc la moarte... Şi totuşi, dureroasă confundare cu acest ultim rol...! Actorul n-a mai avut vreme să-şi spună replicile, iar în ultimul cadru din film (bănuim acest final — altul decit cel propus iniţial !) cineva, într-un chioşc, citită pentru el, pentru nea Fane. Filmul este cald şi trist; oamenii care îl sărbătoresc pe meşter şi-i dăruiesc un baston simbolic, îl stimulează pe nea Fane, string mina la plecare. Cei foarte tineri îi cer sculele cu care acesta a muncit o viaţă, totul se petrece, firesc, cuviincios. E drept, toţi cei care participă la adunarea de despărţire se grăbesc spre locul de muncă, spre casă. Nimeni de fapt, nu intuieşte dimensiunile adevărate ale dramei trăite de cel care pleacă „să se odihnească“, pentru că aşa este omeneşte. Să nu se poată trăi ca atare această dramă decit de cel care pleacă. Această tristeţe este un elogiu adus vieţii şi muncii, muncii ori cât de grele ar fi fost. Alături de marele Ciubotăraşu i-am aplaudat pe Vladimir Găitan, Nina Zăinescu, Ernest Maftei, Aurel Giurumia, Coca Andronescu, Sabina Muşatescu, Cornelia Lazăr — Turian, Alexandru Vasiliu, Florin Zamfirescu. Şi, mai ales, pe tînărul regizor Şerban Creangă, pentru sensibilitatea cu care s-a aplecat asupra unei vîrste ce-i e aşa de departe... „Serata“ —Undeva, intr-un interviu, referindu-se la opera de artă în general, Malvina Urşianu distingea două tipuri de succes: cel numeric, de suprafaţă şi cel de profunzime, de adeziune la operă. Şi dorea — evident — pen ■ tru „Serata“ un public vibrant, săli traversate de unda emoţiei colective. După ce am vizionat filmul, dorinţa regizoarei ni s-a părut nu numai legitimă, dar şi... împlinită. „Serata“ reuşeşte să placă oricărui spectator şi este o izbândă în acest sens printre realizările cinematografiei noastre, o izbindă a filmului de autor: epicul nu se diluiază in nici o secvenţă şi, in acelaşi timp, dincolo de povestea condensată şi încordată a nopţii de 23 August 1944 un stop cadru intr-un anume loc şi intr-o anume lume — psihologii diverse Se conturează la limită, drame interioare traversează povestea int Umplată pe cîteva planuri. Lumea inconştientă a seratei, cea îngrozitor de închisă a profesorului, individ conştient de sfirşitul său dar şi de al celor din preajma sa, apoi lumea celor mulţi, a comuniştilor, în stare să-şi dăruiască viaţa pentru cauza sfială a revoluţiei O echipă excelentă de actori : Kovács György, George Motoi, Cornel Coman, Al. Drăgan, Mihai Paladescu, Silvia Ghelan, Silvia Popovici, Mihaela Juvara, Lucia Mureşan, Valentin Plătăreanu, com,pictată — deşi in roluri secunde, de Taniel Cocea, Virginica Romanovski şi Ion Fruteşteanu, reuşeşte o perfomnanţă in armonia acestui parcă cine-verile. Ochiul sensibil al Malvinei Urşianu a stabilit un echilibru aproape perfect, excluzînd once stridenţe, orice momente artificioase pe care scenariul le-ar fi putut îngădui pe alocuri. O secvenţă magistrală — dialogul profesorului (Kovács György) cu fiica lui (Silvia Popovici), magistrală fiindcă nu pesupune nimic spectaculos, exterior, dar reuşeşte să sugereze cu maximum de tensiune finişul unor vieţi irosite pe un drum al nimănui, al unei lumi terminate, al unui timp strecurat ca nisipul indiferent in clepsidră... Dialogul celor doi mari actori reprezintă, prin joc, momentul culminant al filmului, anunţă fără vorbe cu înţelesuri exacte ceea ce avea să se intimple, ceea ce s-a întîmplat în noaptea aceea de neuitat care a împărţit istoria noastră in două timpuri distincte: trecut Şi viitorul socialist. D. BADESCU Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Ilfov anunţă încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a profesorului Ion Paşa, arheolog, membru al Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Din anul 1946 Ion Paşa a activat pe tărîm obştesc, deplasîndu-se în rîndul oamenilor muncii din judeţul nostru, pentru a le împărtăşi din bogăţia sa de cunoştinţe ştiinţifice. Pentru pregătirea sa profesională excelentă, de care a dat dovadă, şi pentru profundul ataşament faţă de cei de l-au audiat în sute de rînduri, amintirea prof. Ion Pașa va rămîne neștearsă în amintirea noastră.