Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-27 / nr. 6944

AS"î.aîi3E8BI —------------- LA ŞANTIERUL NAVAL GIURGIU ........... Adunările de sindicat cadru în care muncitorii îşi exercită drepturile şi obligaţiile de producători şi proprietari • LA ORDINEA DE ZI: O VARIETATE DE PROBLEME • INTRANSIGENTĂ FERMĂ FAŢĂ DE INDISCIPLINĂ • DIN DEZBATERI, PROPUNERI. DIN PROPUNERI, REALIZĂRI EFICIENTE Militînd pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului şi folosind posibilităţile create de orînduirea noastră socialistă, sindicatele pun în centrul preocupărilor lor problemele principale privind educarea muncitorească, dezvoltarea conştiinţei salariaţilor, organizarea şi conducerea activităţii de producţie, promovarea progresului tehnic, îmbunătăţirea muncii pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, manifestă grijă deosebită pentru soluţionarea problemelor sociale. Pornind de la realitatea fundamentală că oamenii muncii din România au o calitate dublă — aceea de producători şi, în acelaşi timp, de proprietari ai mijloacelor de producţie, ai avuţiei naţionale — sindicatele oferă cadrul organizat prin care salariaţii îşi exercită atît drepturile cit şi obligaţiile ce le revin în această dublă calitate, în organizaţiile de sindicat, toate categoriile de salariaţi găsesc terenul cel mai propice pentru a participa, sub conducerea organizaţiilor de partid, la conducerea treburilor economice şi sociale, la rezolvarea problemelor ce le ridică viaţa. La Şantierul naval Giurgiu, organizaţia sindicatului, cuprinzind 4 comitete de secţii şi 37 grupe sindicale, duce o activitate intensă, folosind tot mai bine mijloacele muncii politice şi organizatorice, adunările grupelor sindicale, consfătuirile, schimburile de experienţă, consultarea muncitorilor într-o varietate de probleme în vederea creşterii contribuţiei lor la rezolvarea sarcinilor economice. — în realizarea rolului şi atribuţiilor ce revin comitetului de întreprindere, ne spune tov. P. Cioroianu, secretarul acestui comitet, un factor important îl constituie atragerea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la dezbaterea şi soluţionarea problemelor ce ne stau în faţă, in aşa fel incit hotărîrile şi măsurile mai importante, adoptate in grupe, în comitetele de secţie sau în comitetul de întreprindere, să fie emanaţia voinţei tuturor membrilor de sindicat. In prezent întregul nostru colectiv munceşte de hotărîre pentru a obţine rezultate tot mai bune în îndeplinirea planului de stat pe 1971, primul an al noului cincinal. Eu am să mă opresc mai mult asupra unor neajunsuri referindu-mă la unele aspecte ale muncii sindicatului. In primul rînd aş aborda preocuparea ce o manifestă grupele sindicale şi comitetele de secţie, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru mobilizarea şi unirea elanului constructiv al colectivului şantierului în lupta pentru realizarea în practică a prevederilor planului de stat. Ne preocupă folosirea pe o scară tot mai largă a rezervelor interne de care dispunem, realizarea unei înalte discipline în producţie, îndeplinirea riguroasă a indicatorilor ce revin fiecărui salariat, intensificarea eforturilor în vederea creşterii productivităţii muncii, reducerii cheltuielilor de producţie şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Nu ne scapă din vedere problemele sociale. — Sarcini deosebit de importante revin sindicatelor în dezvoltarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc. Ce aţi întreprins în această direcţie ? — Evoluţia continuă a societăţii noastre a determinat şi determină schimbări profunde in concepţia despre lume şi viaţă a oamenilor, în modul lor de existenţă, în orizontul lor de înţelegere a răspunderilor şi îndatoririlor sociale, în procesul de formare a omului nou, am căutat ca în adunările de grupă să se dezbată şi altfel de probleme : comportarea în societate ; raportul dintre individ şi colectivitate ; îmbinarea armonioasă a intereselor particulare cu cele generale : lupta împotriva mentalităţilor retrograde şi a manifestărilor antisociale. Cu toate că s-au obţinut unele rezultate în această direcţie, mai avem încă multe de făcut pentru formarea omului conştient de menirea sa în societate şi pe locul de producţie. Tov. Stelian Stoica, preşedintele comitetului de secţie construcţiicorp, ne-a precizat că în cadrul acestui comitet activează 18 grupe de sindicat şi că la ordinea de zi a adunărilor generale lunare, pe lingă problemele specifice de producţie (analiza realizării şi defalcării sarcinilor de plan, stabilirea evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, probleme de protecţia şi securitatea muncii etc.), au fost dezbătute şi aspecte privind folosirea fondului de timp, absenţele nemotivate, acte de indisciplină pe locul de muncă, probleme sociale. Aşa spre exemplu la grupa sindicală nr. 3, organizator Ion Tănase, membrii de sindicat au criticat aspru pe Gh. Cucurezeanu şi Nicolae Obretin pentru întârzieri şi lipsuri repetate de la serviciu, iar pe M. Pieleanu, pentru că şi-a permis să vină în stare de ebrietate la locul de muncă. La grupa nr. 8, organizator M. Răgea, critica a fost îndreptată asupra lui Dumitru Picu pentru plecări de la program şi alte acte de indisciplină. Acestea sunt numai cîteva cazuri care reflectă poziţia fermă, combativă faţă de unele lipsuri. — In cadrul adunărilor sindicate din grupă s-au făcut şi propuneri. Cum au fost rezolvate ? — în şedinţele de grupă, ca şi în cadrul altor adunări, muncitorii vin cu multe propuneri în acest sens. Una din ele s-a referit la susţinerea examenelor pentru încadrarea tarifară. Ca urmare, comitetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului au luat unele măsuri concrete. Lunar în faţa comisiilor stabilite au loc examenele respective şi se fac apoi noile încadrări. Aş mai aminti de propunerile privitoare la modificarea instalaţiei de încălzire (aerotermelor) care nu funcţionează corespunzător de cele privitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de la vestiare. La unele grupe muncitorii au propus ca în cadrul secţiei să se amenajeze o plităreşou pentru încălzirea in pauza de masă a hranei adusă de acasă. Propunerea a fost discutată în comitetul oamenilor muncii şi s-a acceptat rezolvarea ei în cadrul măsurilor de amenajare a halelor pentru iarnă. Toate aceste propuneri şi sugestii sunt discutate în şedinţele comune ale comitetului oamenilor muncii cu comitetul de întreprindere şi îşi găsesc rezolvarea în funcţie de posibilităţile existente. De fiecare dată cînd aceste propuneri sunt acceptate, rezultatul se aduce la cunoştinţa muncitorilor tot in cadrul grupelor sindicale, fapt care stimulează activitatea acestora. Pe deplin conştienţi că mai au multe de făcut pentru ca adunările să devină într-adevâr o şcoală de educaţie a membrilor de sindicat, un factor mobilizator pentru înlăturarea neajunsurilor ce mai apar pe linia producţiei, a disciplinei, interlocutorii noştri ne redau şi formele de acţiune. Mai sunt încă multe propuneri cărora comitetul oamenilor muncii, organizaţiile sindicale încă nu le-au dat atenţia cuvenită, iar altora încă nu le-a sosit rezolvarea. Avînd sprijinul organizaţiilor de partid, munca sindicală se poate ridica la nivelul sarcinilor actuale. T. IACOB (Urmare din pag. l-a) vara, în mustul zăpezii, vom mai administra in vederea completării dozei de îngrăşăminte azotoase o cantitate de încă 150 kg. azotat de amoniu la hectar“. Inginerul şef Boris Groapă de la C.A.P. GÂUJANI, referindu-se la posibilităţile solului, la iniţiativa lansată de Comitetul judeţean de partid ne spunea printre altele că cele 600 hectare cultivate cu grîu în acest an, prin lucrările efectuate, prin calitatea muncii prestate, au permis realizarea unei producţii medii, pe întreaga suprafaţă, de 3 200 kg. la hectar, în anul 1972 în această cooperativă agricolă se va recolta griul de pe 600 hectare. Semănatul de calitate, sămînţa din soiuri productive — Excelsior şi Bezostaia — densitatea asigurată prin încorporarea în sol a cîte 220— 230 kg. grîu la hectar la soiul Excelsior şi 250 kg. sâminţă la hectar la soiul Bezostaia sunt tot atîtea premise pentru o producţie mai bună. în problema fertilizării, inginerul şef ne spunea că dozele administrate în această toamnă sunt minime, din cauză că repartiţia de îngrăşăminte chimice nu a fost onorată la timp „Dar nu-i nimic, vom completa cantităţile necesare in timpul iernii, prin administrarea fazială a 150—200 kg, azotat de amoniu la hectar, in funcţie de sol şi premergătoare“, ne mai spune inginerul şef. La cooperativa agricolă din MALU deşi în acest an s-a obţinut o producţie cu mult sub nivelul posibilităţilor, inginerul şef, Mihai Miron, ne spune că în această toamnă, la cultura griului, prin efectuarea însăminţărilor în epoca optimă, printr-o fertilizare bună a solului s-au asigurat condiţii ca de pe cele 600 ha, însâmînţate cu grîu să se obţină la anul o producţie la nivelul potenţialului productiv al solului, la nivelul eforturilor depuse. „4 500 kg. grîu, ne spune inginerul şef, nu este o producţie pe care o vom realiza prima dată în unitatea noastră. Şi în anii anteriori, este adevărat pe suprafeţe mai mici, am obţinut producţii ce au depăşit această cotă. Condiţiile pedoclimatice, asigurarea tuturor factorilor care au depins de noi ne permit să spunem că in 1972 cooperativa agricolă Malu nu va mai fi pe penultimul loc în întrecerea socialistă dintre unităţile consiliului nostru intercooperatist ci va urca spre virful piramidei, spre locul fruntaş pe care, dacă ţinem seama de condiţiile naturale şi de conştiinciozitatea cu care s-a lucrat la însămînţări, îl merităm cu prisosinţă“. Unităţile din Lunca Dunării dispun într-adevăr de condiţii ideale pentru cultura griului. Ar mai fi de semnalat însă un lucru. Combinele de cereale existente la ora actuală în dotarea S.M.A. Vedea sunt de acum uzate, creînd pe această cale posibilitatea unor pierderi destul de mari. Se impune deci luarea unor măsuri energice de punere la punct a tuturor combinelor C. 1 și C. 3, prin efectuarea unor reparații de calitate, eliminindu-se astfel posibilitatea unor pierderi nejustificate pe recoltă. Conţinutul invâţămintului de partid la nivelul exigenţelor etapei actuale (Urmare din pag. l-a) partid este la fel de dăunătoare, şi nu are nimic comun cu cerinţele sporite pe care conducerea partidului le pune în faţa noastră în etapa actuală. Fireşte, învăţămintul de partid are în primul rînd sarcina să clarifice din punct de vedere teoretic problemele vieţii sociale, care sunt abordate în programul fiecărui curs, pe baza concepţiilor şi principiilor marxism-leninismului. Dar, a reduce rolul învăţămîntului la simpla explicare a acestor probleme, înseamnă a menţine acel mod de tratare care imprimă activităţii in cursuri un caracter abstract, neinteresant şi lipsit de eficienţă, ceea ce, pe bună dreptate a fost criticat cu prilejul recentelor analize făcute în adunările de partid asupra muncii ideologico-educative. Astăzi, mai mult ca oricind, se impune ca tratarea teoretică a problemelor dezvoltării sociale să se facă în strînsă legătură cu viaţa, cu realităţile şi problematica cu care este confruntat fiecare colecţii. Numai in acest fel învăţămîntul va putea fi realmente eficient, va putea sluji rezolvării problemelor pe care le ridică in fiecare i-’aţie aplicarea politicii parti- De fapt, in rezolvarea acestei cerinţe este cuprinsă una din laturile esenţiale ale ridicării conţinutului activităţii în cursurile de partid, ale îmbogăţirii conţinutului de idei. Cea mai mare parte a comuniştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii care studiază în cursuri reuşesc să contribuie la îmbogăţirea conţinutului dezbaterilor atunci cînd, tratînd problemele teoretice ale dezvoltării societăţii noastre socialiste, aduc în discuţie aspecte concrete din activitatea unităţilor în care muncesc, din preocupările organizaţiei de partid din care fac parte sau din situaţia politică internaţională. Trebuie urmărit însă ca din această îmbinare să reiasă felul cum trebuie să acţioneze comuniştii din organizaţia respectivă pentru a asigura traducerea in viată a politicii partidului, îndeplinirea sarcinilor puse de partid intr-un domeniu sau altul, lichidarea lipsurilor ce se manifestă în sectorul respectiv de activitate. O sarcină deosebită în direcţia legării învăţămîntului de partid de actualitate, a orientării întregii activităţi din cursuri spre acest obiectiv, revine în primul rînd propagandiştilor. Aceştia au datoria sa studieze în permanenţă documentele de partid care exprimă în formă concisă linia politică elaborată de partid pentru fiecare etapă a dezvoltării noastre, sarcinile ce decurg pentru a asigura progresul continuu al societăţii. De aici, se desprinde şi problematica nouă ce trebuie abordată în cadrul învăţămîntului de partid şi depinde de măiestria propagandiştilor ca, studiul şi dezbaterile din cursuri să pună in evidenţă acele elemente noi ale politicii partidului care determină atingerea unor stadii superioare pe diferite planuri ale construcţiei socialiste, ajutînd astfel cursanţii să înţeleagă caracterul dinamic al vieţii sociale, capacitatea creatoare a P.C.R. S-au intîlnit numeroase situaţii cinci teme de mare importanţă principială, cum sînt de pildă, cele referitoare la industrializarea socialistă, la dezvoltarea intensivă şi modernizarea agriculturii, erau prezentate de către propagandiştii respectivi ani de-a rindul, într-un cadru limitat, învechit, aşa cum erau tratate de obicei aceste probleme şi acum 10—15 ani. Politica partidului de industrializare socialistă a ţării — de exemplu — era limitată la sublinierea faptului că se dezvoltă cu precădere industria grea, şi în cadrul acesteia, industria constructoare de maşini. Ori, in etapa actuală, a opri discuţia numai la aceste elemente este cu totul insuficient şi chiar greşit, creind la cursanţi imaginea nereală că în domeniul industrializării lucrurile au rămas la acelaşi stadiu de acum 15 ani sau mai mult, nemaivorbind de faptul că rămin — pe bună dreptate — nedumeriţi de ce sunt puşi să studieze aceleaşi şi aceleaşi lucruri în fiecare an de învăţămint. Studierea în cadrul învăţămîntului de partid a problemelor legate de politica P.C.R. de industrializare socialistă a ţării în etapa actuală, impune prezentarea acesteia ca o constantă a politicii economice a partidului, înfăptuită într-o concepţie unitară şi de lungă perspectivă, dar care în prezent capătă anumite caracteristici determinante. O trăsătură importantă a industrializării în acest cincinal constă în intensificarea procesului de modernizare a structurilor pe ramuri şi subramuri, prin promovarea cu precădere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic şi a fabricării de produse cu înalt grad de prelucrare a resurselor, cu valori de întrebuinţare cit mai ridicate. In acest context se înscriu orientările cu privire la dezvoltarea mai rapidă a construcţiilor de maşini şi chimiei în ansamblul industriei, a unor sectoare moderne, cum sunt : metalurgia oţelurilor aliate, electrotehnica şi electronica, chimia de sinteză fină, ca şi acţiunea vastă de înnoire a nomenclatorului de produse in toate ramurile industriale. în 1975 — de pildă produsele noi sau modernizate in cursul actualului cincinal vor reprezenta aproape jumătate din producţia industrială. In construcţia de maşini 63 la sută din produsele anului 1975 vor fi produse noi, în industria metalurgică 52 la sută, iar in industria ușoară va avea loc o reînnoire aproape integrală a sortimentului de mărfuri. Nu trebuie să lipsească sublinierea preocupărilor pentru autoutilaje, pentru valorificarea deplină și superioară a resurselor materiale şi umane ale ţării, repartizarea teritorială pe baze ştiinţifice a forţelor de producţie etc. O prezentare aprofundată a politicii partidului nostru de industrializare a României socialiste trebuie să ducă la înţelegerea conceptului de industrializare ca factor fundamental pentru aşezarea tuturor ramurilor economiei naţionale pe baze industriale, precum şi a implicaţiilor sale sociale, privind îndeosebi accentuarea procesului de urbanizare, apropierea muncii fizice de munca intelectuală etc. Aceste probleme trebuie aprofundate şi în cursurile de învăţământ organizate în unităţile agricole, unde se dezbat, mai ales teme legate de modernizarea şi intensificarea agriculturii, deoarece cursanţii pot înţelege mai bine care sunt premizele progresului continuu al agriculturii, însemnătatea eforturilor financiare şi materiale pe care le face statul in acest scop, direcţiile în care trebuie să acţioneze colectivele de oameni ai muncii din agricultură. In legătură cu accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, trebuie subliniată creşterea volumului de investiţii şi care în cincinalul 1971— 1975 se ridică la cca. 100 miliarde lei, aproape dublu faţă de investiţiile alocate în perioada primului plan cincinal pe întreaga economie naţională. In judeţul Ilfov, unde agricultura deţine o pondere însemnată, procesul de modernizare şi de dezvoltare intensivă a acestei ramuri se concretizează în creşterea continuă a bazei tehnico-materiale. Astfel, numărul tractoarelor a ajuns la 7 669, al combinelor pentru păioase la 3 541 şi alte numeroase maşini agricole. Suprafaţa amenajată pentru irigat însumează peste 77 000 hectare, urmînd ca la sfîrşitul cincinalului să ajungă la peste 210 000 hectare; numai în anul 1970, îngrăşămintele chimice utilizate au totalizat aproape 126 000 tone. De asemenea, trebuiesc menţionate complexele de tip industrial pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor, care au fost construite in ultimii ani atit in sectorul de stat, cît şi in cel cooperatist. In general, toate temele din programul de studiu al cursurilor de partid trebuie abordate în lumina celor mai recente documente, depunîndu-se străduinţa necesară pentru a evidenţia elementele esenţiale şi aspectele noi ale fiecărei probleme puse în discuţie. Dar, pentru a realiza o asemenea cerinţă, propagandiştilor le revine sarcina de a studia în permanenţă, de a cunoaşte în profunzime aceste documente. Totodată, secretarii comitetelor de partid din oraşe, comune, mari unităţi, au obligaţia să informeze permanent, în mod sistematic, pe propagandişti cu Realităţile din localitatea sau unitatea respectivă, indicînd şi ce probleme concrete trebuie abordate în cadrul cursurilor. Această măsură va ajuta propagandiştilor şi, implicit şi cursanţilor , să imprime în activitatea lor un plus de eficienţă, dezbătînd concret şi în cunoştinţă de cauză, cele mai actuale probleme ale muncii de partid. Fără îndoială că astfel sporeşte şi forţa educativă a cursurilor de partid, stimulîndu-se formarea unei opinii combative faţă de lipsuri şi abateri. Este adevărat că deseori se pun în discuţie manifestări de indisciplină în producţie, se combat faptele săvîrşite de elemente înapoiate care aduc pagube avutului obştesc. Dar, uneori, „combativitatea" se opreşte la asemenea cazuri mai evidente, iar o serie de neajunsuri manifestate în domeniile sau în locurile de muncă unde lucrează cadre investite cu răspundere, sunt trecute sub tăcere, deşi daunele aduse de lipsurile acestora sunt cu mult mai mari, influenţînd negativ disciplina în cadrul colectivului, climatul principial și exigent ce trebuie să domnească. Discutarea acestor cazuri, clarificarea principiilor și normelor moralei socialiste trebuie să ducă la cultivarea trăsăturilor morale proprii omului înaintat al epocii noastre. Sporirea combativităţii invăţămîntului de partid împotriva oricăror mentalităţi şi influenţe străine ideologiei şi moralei comuniste, este o cerinţă imperioasă în actuala etapă, o contribuţie de seamă pe care trebuie să o ducă la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Pentru a asigura o înaltă calitate învăţămîntului de partid, pentru a-i imprima un caracter dinamic şi combativ, organele şi organizaţiile de partid trebuie să se ocupe direct de îndrumarea şi controlul învăţămîntului, care se poate desfăşura cu succes numai sub conducerea lor nemijlocită şi permanentă. Folosind şi dezvoltînd experienţa anilor trecuţi, dar ţinînd seama de cerinţele sporite ale invăţâmîntului de partid in etapa actuală, Comitetul judeţean de partid va acorda o atenţie deosebită pregătirii periodice a propagandiştilor, asigurînd atît înarmarea lor cu problemele teoretice social-economice şi politice actuale, cît şi cu metode active de predare şi de studiu. Noi vom acorda în mai mare măsură sprijin organelor şi organizaţiilor de partid şi în ceea ce priveşte cuprinderea în cursurile de partid a tuturor cadrelor cu muncă de răspundere, pornind de la ideea subliniată cu tărie de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU că membrul de partid — indiferent în ce sector îşi desfăşoară activitatea — are datoria de a acţiona necontenit pentru ridicarea nivelului său de pregătire politico-ideologică. „In concepţia noastră — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — educaţia socialistă, conştiinţa socialistă implică atît cunoaşterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stăpinirea deplină a profesiunii, cît şi însuşirea concepţiei filozofice despre lume şi societatea partidului nostru — materialismul dialectic şi istoric — formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate. Acestor cerinţe fundamentale care se condiţionează şi se influenţează reciproc, trebuie să le răspundă astăzi — in condiţiile societăţii moderne — întreaga muncă de educaţie desfăşurată de partidul şi statul nostru“. Rolul muncii de propagandă este de a stimula gîndirea politică vie a oamenilor, de a-i ajuta să-şi explice desfăşurarea evenimentelor şi să adopte o poziţie justă faţă de ele, să dobîndească o perspectivă clară pe baza concepţiei marxistieniniste asupra dezvoltării societăţii contemporane, să participe activ la înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi guvernului, cu alte cuvinte să-şi exercite un fapt, drepturile democratice statornicite în orînduirea noastră. Toate acestea ne dau măsura înaltelor răspunderi ce revin activiştilor pe frontul ideologie, organelor şi organizaţiilor de partid, fiecărui comunist, şi nu încape îndoială, că noul an de învăţămint va fi marcat de obţinerea unor noi succese in ridicarea nivelului politico-ideologic al membrilor de partid şi al celorlalţi oameni ai muncii din judeţul Ilfov. STEAGUL ROŞU Operatoarea Steliana Țăranu, deservind noua linie telefonică din comuna Gâujani Elasticitate şi operativitate în satisfacerea cerinţelor beneficiarilor (Urmare din pag la) restanţe la I.I.L. Olteniţa şi I.I.L. Periş. — Care sunt cauzele ? — La întreprinderea din Olteniţa au existat unele neajunsuri in ceea ce priveşte încheierea contractelor, iar la întreprinderea din Periş nu s-a realizat planul la covoare din cauza neprimirii la timp a cantităţilor prevăzute de lină albă. La această unitate se constată şi unele deficienţe de organizare care influenţează negativ productivitatea muncii. — Perspectivele pe trimestrul IV sunt mai favorabile ? — Da, în primul rînd trebuie să arăt că am primit un sprijin preţios din partea Comitetului judeţean de partid. In prezent depunem strădanii sporite pentru a aplica în toate unităţile măsurile şi indicaţiile Biroului Comitetului judeţean de partid şi ale Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean prin care se urmăreşte mobilizarea largă a forţelor materiale şi umane in vederea recuperării restanţelor şi realizării integrale a sarcinilor anuale. Acordăm mai multă atenţie producţiei de covoare care este solicitată şi apreciată peste hotare, existind deci condiţii prielnice de desfacere. Am amplasat noi puncte de lucru pentru covoare şi s-a trecut la extinderea celor existente la Lipia, Brazi, Ţepeş-Vodă, Frăţeşti, Vedea, Pietrişu, Gogoşari Baloteşti şi altele. Am luat măsuri şi pentru asigurarea forţei de muncă, alocînd fondurile necesare pentru calificarea unui număr de 800 muncitoare. Totodată, ne preocupăm sâ dotăm secţiile în continuare cu mai multe războaie şi gherghele. în felul acesta traducem în viaţă indicaţia primită de a extinde producţia de covoare, de a livra la export, în cantităţi mai mari, acest produs. — Desigur, pentru îndeplinirea sarcinilor ce vă revin mai sunt şi alte problere care se cer rezolvate. — Eficienţa activităţii de export depinde de capacitatea pe care o are industria locală de a se adapta cu rapiditate cerinţelor pieţii externe. Ştim că activitatea pentru export se desfăşoară pe două planuri: primul, de documentare şi prospectare a pieţei externe ; al doilea, de producţie, de pregătire a tehnologiei şi de executare a comenzilor. Avînd în vedere aceste două aspecte, insistăm pe îmbunătăţirea permanentă a colaborării noastre cu întreprinderile de comerţ exterior. Reprezentanţii noştri şi ai ILEXIM-ului s-au deplasat împreună peste hotare pentru prospectarea pieţii. In acelaşi timp am invitat specialiştii ILEXIM-ului să viziteze secţiile noastre pentru a cunoaşte mai bine ce producem, ce posibilităţi avem, ce sortimente putem oferi clienţilor externi. Aceste forme de colaborare s-au dovedit rodnice şi le vom extinde în viitor. Avem nevoie de mai mult sprijin in rezolvarea aprovizionării cu materii prime pentru producţia la export. Deseori, se ivesc cazuri cînd anumite produse se cer insistent pe piaţa externă, beneficiarii externi doresc să ne facă comenzi, noi dispunem de cadre calificate şi utilaje pentru realizarea acestor comenzi. Dar întîmpinăm greutăţi în aprovizionarea cu materii prime. Această problemă considerăm că trebuie să fie mai stăruitor studiată de C.S.E.A.L. şi ministere In fond este în avantajul economiei naţionale să se asigure operativ materii prime pentru producţia de export executată de industria locală. în ceea ce ne priveşte, avem datoria să realizăm la timp şi în condiţii calitative superioara producţia pentru export. Potrivit acestei cerinţe, atragem atenţia conducerilor tuturor întreprinderilor de industrie locală că sunt obligate să vegheze la desfăşurarea activităţii în modul cel mai satisfăcător, să înlăture operativ deficienţele interne acolo unde se ivesc. Perpetuarea unor astfel de deficienţe nu poate fi justificată cu nimic. Industria locală ilfoveană trebuie şi are posibilităţi pentru a realiza exemplar producţia destinată exportului în primul an al actualului cincinal. Pag. a 3-a AZI PE STADIONUL „23 AUGUST" Un interesant cuplaj fotbalistic Astăzi pe stadionul „23 August“ din Capitală se dispută un interesant cuplaj fotbalistic internaţional. în primul meci se întîlnesc, cu începere de la ora 16.30, echipele Bonsuccesso (Brazilia) şi selecţionata de tineret a României, care va utiliza următorul lot: Ştefan, Vidac, Niculescu, Sătmăreanu II, Smarandache, Popovici, Sandu Gabriel, Marian Popescu, Simionaş, Boioni, Lică, Barbu, Braşovschi şi Kun II. în cea de-a doua partidă, prima reprezentativă a României, care se pregăteşte în vederea meciurilor retur din cadrul Campionatului european, întîlneşte într-un meci de verificare lotul olimpic al Bulgariei. Antrenorul Angelo Niculescu, a anunţat că va folosi în această partidă următorii jucători: Răducanu (Ghiţă), Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu (Vigu), Dumitru, Radu Nunvweiller, Dembrovschi, Dobrin, Năstase (Domide), Lucescu. PE SCURT®PE SCURT®PE SCURT • LA INVITAŢIA FEDERAŢIEI DE HOCHEI pe gheaţa din R. p. chineză, reprezentativa de hochei a României va susţine între 15 şi 30 noiembrie, la Pekin, mai multe intilniri prieteneşti cu hocheiştii din R. P. Chineză. După cum s-a anunţat, echipa R. P. Chineze va lua parte anul viitor la Campionatul mondial grupa C ale cărui jocuri se vor disputa în ţara noastră la Miercurea Ciuc. « MARŢI, IN SALA SPORTURILOR din Cluj a început cea de-a 12-a ediţie a competiţiei internaţionale feminine de handbal pentru „Trofeul Carpaţi”. Echipa României a debutat cu o facilă victorie, intrecind cu scorul de 20—9 (11—2) echipa Olandei. Selecţionata R.D. Germane a învins cu 13—10 (9—6) echipa Ungariei, deţinătoarea titlului mondial. In cel de-al treilea joc, inclus în program, echipa Iugoslaviei a cîştigat cu 10—9 (4—5) meciul cu selecţionata U.R.S.S. • PE TERENURILE ACOPERITE de la „Wembley“ a început turneul de tenis „open“ ale sezonului de toamnă, la care sunt prezente cele mai bune rachete ale lumii. Interesul suscitat de acest turneu este determinat și de faptul că rezultatele sale vor avea o mare importanță pentru stabilirea clasamentului final al „Marelui premiu al federaţiei internaţionale de tenis“ în care conduce americanul Stan Smith, urmat de românul Iiie Năstase. încă din primul tur au fost înregistrate două surprize : australianul Ray Ruffels l-a eliminat cu 9—8, 6—4 pe Stan Smith, unul din capii de serie ai concursului, iar sud-africanul Fred McMillan l-a întrecut cu 0—4, 6—2 pe Ken Roseval] (Australia). Jucătorul român Ilie Năstase, care nu se numără printre capii de serie la acest turneu, l-a învins în două seturi destul de strînse : 8—6, 6—1 pe americanul Roy Barth. In cea mai echilibrata partidă a zilei, tenismanul cehoslovac Jan Kodea dispus cu 6—3, 4—6, 6—4 de australianul Fred Stolle. • CAMPIONUL MONDIAL DE BOX la cat. cocos mexicanul Ruben Olivares Si-a păstrat titlul. El l-a intilnit la Nagoya pe salangerul său oficial, Japonezul Kazuyoshi Kanazawa de care a dispus prin K. O. In repriza penultimă De remarcat că în repriza a 14-a japonezul a fost de trei ori expediat la podea. • IN TURNEUL INTERNATIONAL masculin deșah de la Smederevska Palanka (Iugoslavia) s-au disputat partidele întrerupte din rundele anterioare. Maistrul român Theodor Ghiţescu a remizat cele două partide întrerupte cu Janosevici şi Zaiţev, înaintea ultimei runde, în clasament conduce Smejkal (Cehoslovacia) cu 10.5 puncte. Victor Ciocâltea are 7 puncte, iar Ghiţescu 6 puncte. Azi recunoaşteri realiste (Urmare din pag. l-a) s-a curmat, consecinţele unor soluţii pripite — de la amplasare la proiectare şi de aici la execuţie — continuă să se facă simţite... Dar azi e prea tirziu să reflectăm asupra timpului trecut. Organele de specialitate din Direcţia generală a agriculturii vor fi tras învăţămintele cuvenite din experienţa de la Izvoarele. Acum se cere răspuns la o singură întrebare : ce-i de făcut pentru redresarea activităţii, pentru lichidarea animozităţilor ce şi-au făcut loc în relaţiile dintre constructor şi beneficiar şi cel puţin, pentru menţinerea avansului la populări ? Tov. Emil Ciobanu, preşedintele asociaţiei, recunoaşte că demolările sunt întîrziate. De ce ? Pentru că unităţile cooperatiste asociate îşi „pasează“ reciproc această obligaţie creînd, astfel, greutăţi constructorilor. Pe de altă parte, este tot atît de adevărat că pentru a fi îndreptăţiţi să aibă pretenţii faţă de constructori, beneficiarii trebuie să-şi achite datoriile băneşti, de altfel destul de „umflate“ ca urmare a modificărilor determinate de viciile proiectului. Este de datoria constructorilor să aibă în vedere, în ordinea execuţiei, opţiunile beneficiarilor, singurii în măsură să stabilească — după nevoile producţiei, fluxului tehnologic — urgenţa obiectivelor. Experienţa de pînă acum confirmă adevărul că dacă fiecare continuă să... tragă jarul pe turta lui, ambele părţi vor fi păgubite. Dezideratul cooperării nu a ajuns la „cota“ normală nici în incinta asociaţiei. în timp ce conducerea complexului aleargă peste tot după furaje, unităţile componente continuă să rămînâ datoare cu cantităţile de porumb stabilite de comun acord. Până la jumătatea lunii octombrie doar două cooperative agricole de producţie livraseră o parte din cantităţile stabilite, cea mai mare cantitate fiind predată de unitatea gazdă care — în treacăt fie zis — a cam dus greul realizării acestui obiectiv de interes comun. Pe parcurs s-au acumulat şi neajunsuri ce depăşesc posibilităţile de remediere ale conducerii asociaţiei intercooperatiste Izvoarele. Este necesar, mai mult ca oricind, sprijinul factorilor competenţi din Direcţia generală a agriculturii, îndeosebi în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme legate de finanţare şi aprovizionare cu unele materiale. Dacă nu se intervine urgent pentru atenuarea consecinţelor erorilor şi echivocurilor de la început, pentru corectivele necesare, riscurile se vor amplifica odată cu anotimpul rece. Şi să nu uităm : iarna se apropie ! Măsuri antigripale Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii arată, că în ultimul timp, în cîteva judeţe din centrul Transilvaniei, au apărut precoce îmbolnăviri de gripă, caracteristice sezonului rece. Pînă în prezent nu se remarcă o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special persoanele adulte şi adolescenţii. In ultima săptămînă, asemenea cazuri au fost înregistrate şi în Capitală. Tulpinile de virus gripal recoltat de la unii bolnavi şi izolate de laboratoare, sunt asemănătoare celor din anii trecuţi. Ministerul Sănătăţii, prin unităţile medico-sanitare din ţară a luat măsurile corespunzătoare asigurării asistenţei medicale ambulatorii şi spitaliceşti a cazurilor. Pentru unele grupe de populaţie, mai expuse prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea antigripală. Totodată, s-a pus la dispoziţia reţelei de farmacii şi puncte farmaceutice medicamente antigripale în cantităţi suficiente. (Agerpres)