Steagul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 24, nr. 7001-7024)
1972-01-04 / nr. 7001
Urziceni ora 24 Urziceni... Locul preferat al fesii- îmbietoare şi platourile cu preparanu lui a fost ca de obicei restaurantele tradiţionale, pregătite prin tul „Ciocîrlia". Sticlele cu arome grija lui Ion Mihai, şeful unităţii, ! DUPĂ REVELION Sentimentalism — Poate găsiţi un minut să staţi de vorbă şi cu mine, acum, după revelion. — N-avem voie să discutăm cu clienţii. Nesăţiosul Indigestie — Nu vă supăraţi, revelionul s-a terminat ! — Şi cînd e următorul ? — Am venit să vedem dacă a mai rămas ceva din purcelul pe care vi l-am adus aseară. Știți, noi l-am iubit foarte mult... — Grele sarmalele !... Apropo... Desene de FRED GHENADESCU Pag. a 2-a REVELION 7972 (Urmare din pag. 1) voinţei spre împlinirea de noi fapte care să ridice şi mai departe ţara pe treptele civilizaţiei. Toastul giurgiuvean a însufleţit în seara aceasta şi pe cei 140 de invitaţi care au venit să petreacă noaptea Revelionului în ambianţa elegantului salon de pe pasagerul Olteniţa. Comandantul vasului, căpitanul Mihail Popescu, a făcut totul pentru ca oaspeţii să recunoască in echipajul vasului o gazdă aleasă. Ultimele clipe ale anului Ii surprinde pe invitaţi cu cupele pline răspunzînd caldelor urări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un toast la care se alătură şi gîndurile cu care Iulian Petrescu, directorul Direcţiei de navigaţie fluvială „Xavrom“ — Giurgiu, se adresează celor prezenţi dorindu-le pe 1972, noi satisfacţii şi împliniri, iar personalului navigant frumoase reali-* zări pentru buna desfăşurare a transportului fluvial de mărfuri şi pasageri. Şi tot în momentul celor 12 bătăi din ultima noapte a lui decembrie. Din inimi, O singură urare ! „Vivat, tinereţe !“ 140 de tineri, membri ai organizaţiei municipale a U.T.C., au participat în sala Fabricii de zahăr la sărbătorirea Revelionului. Cu entuziasmul lor juvenil, ei au dat acestei seri un plus de farmec, hotărîţi ca în anul 1972 să obţină succese şi mai mari la învăţătură şi în producţie. Un legămînt fireşte simbolic, făcut în faţa bradului frumos împodobit, într-o seară minunată cu dans, cu glume şi voioşie despre care îşi vor aminti cu plăcere multă vreme, constituie o carte de vizită reprezentativă pentru ospitalierele gazde In jurul meselor, oameni ai muncii de la Fabrica de produse ceramice, întreprinderea de industrie locală şi alte unităţi ale orașului dau Revelionului dimensiunea unei vibrante sărbători. O cupă pentru In decorul sărbătoresc al serii, restaurantul „Modem“ a fost gazda multor constructori navali olteniţeni care au ţinut să ciocnească împreună o cupă în întîmpinarea Anului Nou. In acest local, ca şi în casele oraşului, mii de pahare s-au ridicat pentru cinstirea împlinirilor de peste an, pentru perspectivele pe care anii cincinalului le deschide marii unităţi constructoare de nave. Prin strădania comuniştilor, a întregului colectiv anul 1971 s-a încheiat în făurarii navelor şantier cu un bilanţ fructuos constructorii reuşind să dea în plus peste plan o motonavă de 5.000 tone. Astăzi, pe multe dintre fluviile lumii îşi poartă silueta modernele motonave construite la Olteniţa. Pocnetele sticlelor de şampanie, clinchetele cupelor pline au amintit şi despre aceste succese ca şi despre hotărîrea iscusitului colectiv de a da în 1972 viață sarcinilor pe care partidul le pune în fața făuritorilor de nave. TELEVIZIUNE MARŢI 4 IANUARIE PROGRAMUL I 15.45 Matineu de vacanţă. Film artistic pentru tineret „Baladă pentru Andy Crocket“. 18.10 Micii meşteri mari. 18.30 Revista literară TV. 19.00 Artă plastică. 19.15 Publicitate. 19. 76 1001 de aeri 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Avanpremieră. 20.15 Momente din istoria teatrului universal. „Nebunia lui Pantalone“. 21.35 Reportaj T.V. 22.00 Luminile rampei. 22.35 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL 20.00 Reintilnire cu personaje Îndrăgite de copii . Crăiasa zăpezii. 20.30 Tineri interpreţi : pianista Georgeta Ştefănescu-Barnea. 20.50 Buletin de ştiri. 20.55 Cărţi şi idei. 21.25 Blue-notes. 21.40 Portativ ’72. Revista muzicii uşoare. , 22.10 Film serial „Planeta giganţilor! (reluare). RADIO MARŢI 4 IANUARIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul sâptăminii — Richard Strauss . 14.40 Interpreţi de muzică populară ; 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 Selecţiuni din spectacolul I muzical-distractiv „Interviuri la Ploieşti“ ; 15,45 Recital de vioară Jacques Thibaud ; 16,00 Radiojurnal ; 16,15 Medalion Aurel Giroveanu ; 16,35 Cîntecele noastre : „Cintec de urare“ de Tudor Jarda ; 16.50 Publicitate radio ; 17,00 Radioenciclopedie pentru tineret ; 17,30 Selecţiuni din concertul ansamblului „Rapsodia Ro- mână“ ; 18,00 Orele serii ; 20,00 Tableta de seară; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Romanţe şi cîntece interpretate de Nicolae Secureanu ; 20,55 Ştiinţa la zi ; 21,00 Revista şla- | gărelor ; 21,28 Bijuterii muzicale ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 Concert de seară ; 22,55 Moment poetic ; 23,00 Concert de sear£ (continuare) ; 24,00 Buletin de ştiri ; 0,03 — 6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14.00 Buletin de ştiri ; 14,05 Inter preţi de muzică populară ; 14,30 Me- moria pămîntului românesc ; 15,00 Cîntece şi dansuri ale popoarelor ; 15,15 Scene vesele din operete ; 15,30 Coruri bărbăteşti ; 15,45 Muzică uşoară ; 16,00 Radiojurnal; 16,19 interpreţi : Vladimir Horowitz ; 16,55 Sfatul medicului ; 17,00 Buletin de ştiri ; 17,05 Din cele mai cunoscute melodii populare ; 17,30 Teatrul serial de George Călinescu : Enigma Otiliei, seria II-a ; 18,00 Publicitate radio ; 18,20 Muzica de-a lungul veacurilor ; 19,05 Melodii de estradă ; 19,30 Ediţie radiofonică I. L. Caragiale (I) ; 19,50 Noapte bună copii ; 20.00 Mic dicţionar de operă ; 20,30 Radiosimpoziop ; 20.50 Orchestra Helmuth Zaharias ; 21,00 Buletin de ştiri ; 21,05 O amplă monografie dedicată lui George Enescu ; 21,50 Miniaturi folclorice ; 21,30 Atenţiune părinţi ; 22.00 Cîntă Jean Păunescu, Jacqueline Dulae şi Roberto Carlos ; 22,30 Fonoteca de aur ; 22,50 Muzică uşoară ; 23,00 Buletin de ştiri ; 23,05 Muzică simfonică ; 23,53 Din operetele lui Arthur Sullivan ; 0,15 Muzică de cameră ; 0,55 — 1,00 Buletin de ştiri. MIERCURI 5 IANUARIE PROGRAMUL I 6,00 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Viaţa cărţilor ; 10,00 Buletin de ştiri; 10,05 Muzică populară din Oltenia ; 10,30 Vreau să ştiu ; 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Melodii interpretate la acordeon ; 11,15 Consultaţie juridică ; 11,30 Inalţă-te, frumoasă ţară ! — cintece ; 11,50 Cotele apelor Dunării ; 12.00 Cintă Harry Belafonte ; 12.15 Recital de operă Marieta Grebeansan ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.01 Radiojurnal ; 13.30 — 100 de legende româneşti. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă ; 8.05 Tot înainte ; 8.20 Suita „Păsările“ de Respighi ; 9.00 Piese corale ; 9.10 Din operetele lui Dostal ; 9.30 Buletin de ştiri ; 9.35 Orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriţei“ din Bacău ; 10.00 Recital Vasile Jianu ; 10.15 Trei poeme pentru soprană şi orchestră de Liviu Ionescu; 10.30 Vă reamintiţi aceste melodii ? ; 11,00 Opereta „Vraja muzicii“ de Rodgers (selecţiuni) ; 11,30 Cîntă Dan Gherasim, Biser Kirov şi Ann Sorei ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri ; 12,03 Avanpremieră cotidiană ; 12,15 Din folclorul muzical al popoarelor ; 12,30 Refrene ale tinereţii — muzică uşoară ; 13.00 Radiojurnal ; 13.15 Viaţa de concert a Capitalei ; 13.40 Pagini vesele din operete. TEATRE MARŢI 4 IANUARIE Liliacul, ora 19.30 : Opera Română, Contele de Luxemburg, ora 19.30 : Teatrul de Operetă. Enigma Otiliei, ora 15: Cui i-e frică de Virginia Woolf ?, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia). Nu-ţi face prăvălie cu scară, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Cara- giale“ (sala Studio). Bună seara domnule Wilde, ora 19.30 : Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru). D-ale carnavalului, ora 10.30 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu). Domnişoara de Belle-Isle, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Baltagul, ora 10.30: Teatrul Mic. Bimbirică, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy). Groapa, ora 19.30 : Teatrul „C. Tănase“ (sala Victoria). Buzii, ora 10: Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoria). Tigrişorul Petre, ora 10 : Teatrul „Ţăndărică” (sala Academia). Un şirag de perle, ora 19.30 : Teatrul Evreiesc de Stat. Omul care a văzut moartea, ora 19.30: Teatrul Giuleşti. CINEMATOGRAFE MARŢI 4 IANUARIE Love Story : Patria (9; 12; 15; 18. 21); Luceafărul (8.30; 9; 13.30; 16; 18.30; 21); Capitol (9.15; 11.30; 13.45; 16; 18.30; 21). Livada din stepă : Festival (9; 11.15; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45). B.D. la munte și la mare : Victoria (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45); Feroviar (9 ; 11.15 ; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Excelsior (9; 11.15; 13.30; 16; 18.39; 20.45); Melodia (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45). Cea mai frumoasă soţie : Bucureşti (8.30; 11; 13.30; 16; 18.30; 21); Favorit (9.30; 12; 15.30; 18; 20.30). Program de desene animate : Doina (9—10); Palatul de cleştar (11.30— 13.30) ; Hugo şi Josefina (16—18.15); Acoperişul (20.30). Decolarea: Arta (15.30; 18; 20.15); Drumul Sării (15.30; 17.45; 20). Waterloo : Gloria (9.30; 12.30; 36; 19.15) ; Tomis (9.30; 12.30; 16; 19.30). Nu te întoarce : Lumina (9—19.45 în continuare). Sorgul roşu : Griviţa (9.30; 12; 15.30; 18. 20.30). Oliver : Giuleşti (15.30; 19). Gara Bielorusă : înfrăţirea între popoare (15.30; 17.45; 20). Fraţii : Unirea (16. 18. 20). 12 oameni furioşi : Volga (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18.15; 20.30). Flamura : 9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Pădurea de mesteceni : Buzești (15.30; 18; 20.45). Trenul : Aurora (9.30; 12. 15; 17.45; 20.15) . Modem (9; 11.45; 14.30; 17.15; 21). Unchiul Vamia : Popular (15.30; 18; 20.15) . Aeroportul : Lira (15.30; 19). Iaromet (15.30; 18.30). Mihail Strogoff : Floreasca (15.30; 18; 20.15); Flacăra (15.30; 18; 20.15). Steaua de tinichea : Ferentari (15.30; 17.45; 20); Munca 16; 18. 20). Poveste slngeroasă : Vican (15.80; 18; 20.15). Marele premiu : Mioriţa (9; 12.30; 16; 19.15). Nici un om pentru campania Detrick : Moşilor (15.30; 18; 20.15). Floarea de cactual Pacea (15.9 ; 18. 20). După vulpe ! Cringasi (15.30; 18; 20.15) . Tick... Tick... Tick...! Cosmos (15.30; 18; 20.13). Duel ■traniu ! Rahova (15.30; 18; 20.15) . Castanele sínt bune 1 Progresul (15.30; 18; 20.13). Articolul 1 20 : Viitorul (15.30; 19). Saltul : Clubul Uzinelor Republica (rulează duminica). GIURGIU Bucureşti : Aeroportul Lumina: Nu te-ntoarce. OLTENIŢA Flacăra : Eu int Jerom Clubul S.N.O. Colegii. URZICENI Prim 2 Veniţi miine. BUFTEA LibertăţiI: Medicul de la asigurări. BOLINTIN Luceafărul: Măsura riscului. STEAGUL ROŞU Buftea la confluenţa... pocalelor Şi în timp ce în această localitate , voioşia este în toi, în altă parte a judeţului, cetăţenii celui mai tînăr oraş, închină o cupă pentru realizările de azi şi de mîine cu bucuria că Buftea următoarelor decenii se va integra într-un modern sistem urban complex. Temeiurile viitorului sînt privite cu ochii prezentului şi în seara aceasta cînd în ospitalierul local al noului complex comercial s-au întîlnit să sărbătorească Revelionul peste 200 de muncitori de la Fabrica de vară. Fabrica de conserve şi alte unităţi din localitate. Şi, după datina străbună, paharele cu lichid rubiniu însoţesc urările şi voioşia, iar cîntecul este prieten nedespărţit al celor veniţi să întîmpine împreună pe noul oaspete care bate la poarta vremii. Un „vivat 1972"din partea meşterilor ogoarelor Tot împreună au sărbătorit Revelionul şi numeroşi cooperatori şi mecanizatori din judeţul nostru. La căminul cultural şi în localul bufetului, împodobite sărbătoreşte cu brad şi lampioane, sute de cooperatori din comuna Gîrbovi au toastat pentru minunatele succese obţinute de ţărănimea cooperatistă pe calea trasată de partid , cale care îi asigură o viaţă tot mai prosperă şi o apropie tot mai mult de condiţiile de viaţă de la oraş. Hadicind paharul, Miron Petcu, primarul comunei Gîrbovi, a spus : „Anul care a trecut a fost un an rodnic. Prin munca şi rîvna noastră vom face ca şi 1972 să fie spornic, depăşind angajamentele la producţia cerealieră şi de carne. Va fi, ca şi în alte prilejuri, răspunsul nostru hotărît la condiţiile tot mai bune pe care partidul le-a creat ţărănimii cooperatiste, răspunsul nostru ferm la chemarea partidului de a transpune în viaţă măreţele prevederi ale cincinalului“. Aici, în Bărăgan, ca şi în celelalte aşezări de pe plaiurile ilfovene, noaptea Revelionului i-a aflat pe oameni participînd lamarele toast pe care poporul l-a ţinut pentru fericirea și prosperitatea țării. BALADA brigăzilor artistice de agitaţie Cică a fost odată Chiar ca niciodată... .A fost în ăst an — un ziar — noian de ţepi ascuţite Bine aţintite Către locuri unde gluma nu pătrunde, Satira se... tunde, Brigada s-ascunde, Cupletul n-ajunge Brigada se stinge Scena goală plînge... „N-avem autor!“ „Nu avem umor „Mîine facem textul!” „Căutăm pretextul, Pentru fruntaşi La mulţi anii ...„Dacă ai şi tu plăcere Să serveşti un ţap cu bere Iţi aduce parcă-n glumă Numai.. spumă ! Insă, dacă pe furişti strecori un mic bacşiş De vreo patru ori pe lună, Merge strună ! Iarna cînd ne face semne Şi mergi la cărbuni, la lemne Iei buşteni cam cu o şură Şi doar zgură... Dar dă-i celui cu cîntarul Doi, trei poli sau chiar sutarul ! — Dar... Să vorbim neapărat Despre colectivul care Tot în frunte-i situat, După cum primirăm ştirea l — Autoservire Iţi răspunde prompt, activ Cel mai harnic colectiv ! — Pentru buna deservire Sint mulţi cei ce-aduc cinstire — Ia spuneţi, deşi Brigadă ?... Vă ne daţi ceva capentru brigadă ? arde numai de criticat! Poate nişte întîrzieri... Nu ! Chiulangii ? Nici atit! Şi atunci, nu-mi daţi nimic ? ...Că de-om lăsa apa-n baltă Şi n-om sări laolaltă S-o minăm in rîu, şiroaie Am făcut-o chiar „de oaie“! — Munciţi ca Anghel Tănase! Nu vă cuibăriţi în case ! Munciţi toţi, la unison Cum face Cristea Ion In Încheiere, urăm tuturor brigăzilor artistice de agitaţie din judeţ multe... texte şi spectacole ! Multă operativitate şi... eficienţă ! ■ Şi un sfat pentru 1972, artiştilor amatori sfat pe care ni Ifi dă marfa cea mai bună, Merge strună ! Aste rele-s la un pas Dară nu se văd de nas, Pină n-o să se trezească Gură—Cască! Dar luafi-i mai cu zorul ! Ca să zică-ntreg poporul ! „Asta da ! Măsură bună ! Merge strună!“ (Din programul brigăzii artistice de la Casa de cultură Giurgiu. Textier — Constantin stăncescu). Lui Cazacu Tudor care Şi-a creat o faimă mare Demonstrînd cam cum arată Servirea civilizată Şi muncind cu tot elanul Depăşeşte zilnic planul. (Din programul brigăzii artistice de la O.C.L.M. Giurgiu. Textier — Constantin Stăncescu). — Ba da! Fruntaşi, tovarăşe! Fruntaşi! — Foarte bine, spuneţi-i! — Colectivul remorcherelor Borzeşti, Săvineşti, Cozia, Ialomiţa şi Mărăşeşti! (Din programul brigăzii artistice de agitaţie de la D.N.F. — NAVROM — Giurgiu. Textier — Constantin Stăncescu). Şi cu alţii din Sinteşti! Nu cum fac cei din Creţeşti Sau alţii din Vidra noastră Dind tricolul săpăligii Şi aburului mămăligii! (Din programul brigăzii de la căminul cultural Vidra. Textier — Înv. Gheorghe Gheorghe), l-a împrumutat pentru pagina noastră, brigada artistică a cooperativei „Deservirea“ —Giurgiu : „Românul are-o zicătoare Ce-i cunoscută din străbuni ; Să ii cinsteşti pe-aceia care Sunt cei mai buni din cei mai buni tonul dominant !* „N-avem muzicant !" „Ieri dacă veneaţi Pe scenă aflaţi O brigadă bună... Veniţi peste-o lună!" „Veniţi peste-un an C-am trecut în plan O brigadă tare Cum n-a fost sub soare .............................II H Despre cite-au fost, Dac-au avut rost, De-au ţintit în faţă, De-au trezit la viaţă, Ne trimit ecou In prag de An Nou Brigăzile toate Cite sunt pe... roate ! Merge strună! Din nou pentru fruntași Obiectiv la zi:DESECĂRILE Privind înapoi, privind înainte (Urmare din pag. 1) suis tatăl şi bunicul şi străbunicul nostru. Mă simt încă un ţăran şi ţaranul din mine stă şi compară cifrele noastre cu ale altora, vrea sa ştie „cum mai stăm", şi de fiecare dată îşi face cu ochiul satisfăcut. Nu mai trăieşte într-o ţară „eminamente agrară", care se sfia s° se compare, ocolea cu resemnare cifrele care nu făceau altceva deed sa-i confirme ceea ce ştia el, că e pe la „coada lumii".. Ne-am obişnuit să ne căutăm în frunte, printre cei harnici, care îşi ridică ţara pe culmi, în ritmuri înalte, de invidiat. Privim înainte şi zările sînt senine, şi vedem pînă departe locurile celor care vor fi, pe care le-am gîndit de-acum, le-am aşternut pe hîrtie, le-am calculat, şi hărnicia noastră le va da formă şi volum. Ştim dinainte ce avem de făcut, şi ne frecăm palmele, şi ne apucăm de treabă cu convingerea că la capătul acestui nou drum de 365 de zile vom privi iar cu mîndrie în urma noastră. Privim în urmă, privim înainte, plini de certitudini. Privim în urmă şi, dincolo de coşuri de fabrici şi de ziduri de uzine, şi de baraje de hidrocentrale, şi de turnuri de locuinţe, îi vedem pe cei care le-au înălţat plămădind în toate cîte ceva din sufletul şi speranţele lor. Noi înălţăm coşuri de uzină, şi baraje, şi ziduri nu pentru ca din ele să scoatem înzecit cîştig, le ridicăm gîndindu-ne la fericirea noastră, la viaţa celor care pun piatră peste piatră şi cărămţida peste cărămidă. Ne construim viitorul, lată de ce privirea noastră înapoi se opreşte cu precădere asupra celor care pregătesc viitorul. Şi printre ei, vedem rîndurile strînse ale copiilor noştri. Ei vedem mai frumoşi, mai sănătoşi, mai ştiutori decît noi, şi asta nu ne întristează ci dimpotrivă, ne bucură, gîndindu-ne că lăsăm totul pe mîsinî mai bune. Sîntem pe o corabie și trecem prin mări senine, și prin mări zbuciumate, ne bucurăm de luciul mării, ne luptăm cu talazurile ei, mereu încrezători că la cîrmă stă de veghe comandantul cel mai capabil dintre noi, Partidul Comunist Român. Cintec pentru • vy iarna Iţi mulţumeşti strînă iarnă Că Vii din nou să spui „Prezent" Cu fulgii tăi ce prind să-şi cearnă Vestmîntul lor incandescent. Iţi mulţumesc pentru romanţa Care mi-o suferi la urechi Şi-n care retrăiesc vacanţa Şi Joaca iernilor mai vechi. Mă-ntinereşti, ciudată zînă Cu tenul alb şi glacial De parcă mi-ai fi dat pe mină O tonă de Gerovital. Mă faci să aştept in plină stradă Măcar un fulg sau doi pe-obraz (Chiar dacă ei nu vor să cadă, Făcînd in felul ăsta, haz...) Mă faci să zburdi cu ăia micii Şi-n pomul ce-are-n vîrf o stea, S-aprind trei mii de artificii Pentru plăcerea lor şi-a mea. Sub haina ta strălucitoare In care lumea-ai Îmbrăcat Mă faci să cred (o, ce candoare !) Că totul e Imaculat... Apoi, cu dragoste şi artă, In schimbul unui fir de ger, îmi dai un strop de ţuică fiartă Cu şase boabe de piper. Iţi mulţumesc, bătrină doamnă Că ai venit la „rendez-vous“ Şi-ţi mulţumesc că după toamnă Te vei grăbi să pleci şi tu... FRED FIREA Corul Sindicatului Ia invăţămint Olteniţa Înfiinţat cu numai trei ani în urmă, din iniţiativa Comitetului Sindicatului Invăţămint şi a unui grup de dascăli entuziaşti conduşi de compozitorul George Dereţeanu, corul Sindicatului Invăţămint Olteniţa a reuşit, în scurt timp, să se impună ca o formaţie corală valoroasă, în cadrul concursurilor organizate la nivel naţional. Astfel, la cel de al IX-lea Concurs republican al formaţiilor de artişti amatori corul, dirijat de compozitorul George Dereţeanu, a obţinut premiul III, iar la Concursul al X-lea al formaţiilor artistice, închinat semicentenarului P.C.R.,sub conducerea inimosului dirijor Nicolae Ciobanu, a''primit menţiune. După etapa I a concursului interjudeţean „Cîntare patriei“, corul Sindicatului Invăţămint s-a înscris şi mai pregnant în viaţa culturalartistică a judeţului Ilfov, prezentind apreciate concerte în Bucureşti, municipiul Giurgiu, oraşul Olteniţa şi în comunele din împrejurimi. In prezent corul are înscrise în repertoriul său peste 30 de lucrări din creaţia corală a compozitorilor înaintaşi şi contemporani şi din muzica preclasică şi clasică. Astfel, lucrări ale lui Gh. Cucu, Sabin Drăgoi, Gh. Danga, Brahms, Juan de Lesina ocupă un loc de cinste printre bucăţile pregătite cu pricepere de membrii corului din Olteniţa. Corul are cîteva piese muzicale înregistrate de Radio-televiziunea Română şi difuzate la posturile noastre de radio. Datorită interesului, în continuă creştere, al activităţii desfăşurate, corul a atras in rîndurile sale muncitori, salariaţi ai întreprinderilor din oraş, îndeosebi ai S.N.D., ca : Ştefan Bălan, Alexandru Murgoci, Alexandrina Berindei, Gh. Bender, Gh. Moise, Valentin Petrescu şi alţii. De curind, corul din Olteniţa, cu concursul unor artişti de renume ai Operei Române şi ai Ansamblului „Periniţa" a prezentat în sala clubului S.N.O., un bogat concert coral care s-a bucurat de un deosebit succes în faţa celor peste 500 de spectatori. La etapa a 11-a a concursului „Cîntare patriei“ corul Sindicatului Invăţămint Olteniţa a prezentat un program alcătuit dintr-o suită de cîntece revoluţionare şi patriotice, o compoziţie în primă audiţie, „Cîntec Olteniţei”, de Ludovic Paceag şi melodia „Cimbrişorul" de Gheorghe Cucu, acum pregătind un nou repertoriu pentru concertele sale de stagiune, ca şi pentru etapa a IlI-a a concursului „Cîntare Patriei“. Prof. I. POPESCU