Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 24, nr. 7079-7102)
1972-04-04 / nr. 7079
rm „Dacă spectatorii după ce vor viziona spectacolul nostru vor citi pagina de politică externă a ziarelor şi vor asculta radiojurnalul cu un interes sporit, cu un plus de sentimente și gînduri, cu reprezentarea metaforic scenică a unor fapte cotidiene înseamnă că munca noastră n-a fost în zadar“, scrie autoarea şi regizoarea „CÎNTECELOR FANTOŞEI“, Olimpia Arghir, în caietul program care s-a difuzat în sală în seara premierei spectacolului pe frontispiciul căruia stă scris : „dedicat Semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist“. Iată o năzuinţă, un ţel şi o finalitate artistică exprimată fără echivoc, aşa cum fără echivoc se desfăşoară, în esenţa sa, teatrul politic din familia căruia face parte şi „Cîntecele fantoşei". Această comunicare directă implică, paradoxal, o serie întreagă de riscuri şi dificultăţi, implică o forţă artistică şi o meserie teatrală remarcabile. Pentru că teatrul-manifest nu înseamnă manifest pur şi simplu, teatrul agitatoric nu este o cuvintare agitatorică. Născut în secolul nostru atît de frămîntat — deşi rădăcinile sale se pierd în negura mileniilor antice — teatrul politic cheamă cele mai totale mijloace artistice, cele mai complexe moduri de exprimare în sprijinul ideii nude, ideii şoc, ideii incendiare. Nu mai avem de a face cu o construcţie scenică axată pe o anume lege morală, ci cu morala însăşi, exprimată violent, cu vocea, cu miinile, cu mişcarea trupului, cu lumina şi muzica. Actorul devine tribun în sensul cel mai exact al cuvîntului, dar şi actor, în sensul cel mai total al cuvîntului, în măsura în care expresionismul scenic îl obligă să uzeze de toată arta sa, în care plastica mişcării ocupă un rol foarte important, pentru a realiza acel dialog permanent cu sala, acel flux obligatoriu de la spectator la scenă, propriu marilor întruniri politice, propriu marilor manifestaţii de solidaritate, propriu, iată , cu ceva în plus, teatrului de factură politică. Sarcina tinerei regizoare Olimpia Arghir nu a fost deci deloc uşoară, proiectul său, deosebit de îndrăzneţ, cu atît mai mult cu cît această temeritate este aproape fără precedent în teatrul românesc, cu atît mai mult cu cit textul pe care s-a lucrat spectacolul este o selecţie întreprinsă de regizoare însăşi, din cîţiva autori şi oameni politici iluştri, la care s-au adăugat citate din ziare, ba chiar un buletin de ştiri radiodifuzat. Să începem deci cu textul. Calitatea lui este în afară de orice discuţie — mixajul fiind alcătuit cu citate din Peter Weiss, Armand Gatti, Barrie Stavis, Ernesto Che Guevara, Antoine de Saint Exupery. Noi discutăm aici calitatea mixajului, ideea care i-a stat la bază, şi pe aceasta o aplaudăm. Autoarea a umărit, în alcătuirea suitei, ca pulsul combativităţii să nu scadă nici o clipă, ea a conferit în felul acesta un ritm incendiar ideilor, discursul agitatoric nu scade nici o clipă în intensitate, incisivitate, el alcătuieşte un manifest unic, cursiv, ca un bloc unitar in care sunt topite scinteile de gîndire şi simţire ale marilor oameni cercetaţi. Acest bloc ferm, pe al cărui frontispiciu poate sta cugetarea lui Ernesto Che Guevara — „Orice om adevărat trebuie să simtă pe obraz palmele pe care le primeşte pe obraz oricare alt om“ — este în fapt un avanpost al păcii, libertăţii, un avanpost al revoluţiei, al stării revoluţionare perpetue proprie popoarelor oprimate, exprimat cu mijloace artistice. Bazat pe două exemple concrete — Angola și Vietnamul — actul de acuzare se ridică la temperatura ideii generale, la dezbaterea politică, filozofică, trecerea făcîndu-se firesc, conclusiv. A reuşit oare tînărul colectiv artistic al teatrului „Ion Vasilescu“ să răspundă cu brio (aici jumătăţile de măsură nu slujesc la nimic) unor rigori şi exigenţe atît de mari, impuse de o astfel de întreprindere artistică ? S-o spunem din capul locului, rezultatul a întrecut aşteptările celor mai optimişti şi a spulberat pronosticurile în doi peri ale celor mai sceptici dintre cei care discutau spectacolul în „avanpremieră“. Pentru că, un astfel de teatru nu poate fi jucat decit în raport cu sala, cu publicul. El se adresează publicului celui mai diferit, publicului total , iar publicul de la „Cîntecele fantoşei“ a fost prins în aşa măsură de reprezentaţie, („n-a mişcat“), cum se spune în lumea teatrului, încît aplauzele generoase şi prelungi din final au venit ca o eliberare dintr-o mare încordare emotivă, dintr-o participare sigură, directă. Deci, scopul fusese atins. Cum ? Despre virtuţile textului — ale concepţiei lui — am vorbit. Urmează să subliniem virtuţile punerii în scenă. Olimpia Arghir a conceput — ea însăşi — o scenografie simplă de tot, dar deosebit de pregnantă : monstrul „fantoşei“ coloniale, cu un halo la fel de monstruos, care joacă in lumini pe peretele din fund al scenei. In perimetrul acesteia, căruia jocul permanent de lumini îi conferă de fiecare dată altă personalitate, se mişcă cei opt actori, siluete suple şi negre a căror coeziune în mişcare, ritm, pulsaţie, este împlinită de aceste costume bine gîndite, funcţionale şi pregnante totodată. Regizoarea a avut meritul de a cere actorilor, cu curaj, tot. Prinşi, în mod evident, de ideea de spectacol, aceştia au răspuns la rîndul lor, dînd tot. Tot ce pot şi ştiu — şi iată, se dovedeşte că pot şi ştiu multe, atunci cînd sînt solicitaţi pe măsură. Ei s-au adaptatfără nici o experienţă prealabilă admirabil stilului expresionist, au ştiut să se mişte ca şi cînd corpul lor ar fi un instrument metaforic, au ştiut să împrumute glasului forţă, vibraţie, patetism, au fost pe rînd acuzaţi şi acuzatori, eroi sau jalnice fantoşe. S-a conturat în faţa spectatorului, în felul acesta, o trupă de actori — subliniez, toţi foarte tineri — capabili de mari performanţe, printr-un excelent „simţ“ al echipei, al jocului colectiv, atît de dificil de realizat în teatru, atît de necesar, obligatoriu, unui astfel de teatru, păstrîndu-şi fiecare în acelaşi timp întreaga personalitate, ceea ce fereşte întregul de orice urmă de monotonie. Cele două puncte nodale, plastica şi ritmul, au fost în felul acesta asigurate. Este greu să n-ai scăderi de ritm intr-un astfel de spectacol, dar cu excepţia unui demaraj cam greoi, care trebuie poate reginuit, , ritmul a crescut susţinut pînă în final. In ceea ce priveşte plastica, Olimpia Arghir a realizat cîteva momente absolut remarcabile. „Scara vie“ pe braţele fantoşei, din episodul angolez, uciderea lui Joe Hill, comunistul american, cu trupul şi braţele atîrnînd ca într-o pictură de El Greco — sub „fantoşa demagogiei religioase“ — finalul spectacolului, ca să cităm numai trei. Forţa lor emoţională a atins puncte culminante. Poate că soluţia vălurilor luminate sub care cad, se ascund, se tîrăsc actorii, este cam greoaie, ea împiedică puţin ritmul, sau poate nu este încă suficient pusă la punct. De altfel, mici greieii s-au mai semnalat pe parcursul spectacolului, greşeli la urma urmei fireşti pentru o întreprindere atît de inedită. Ceea ce rămine însă, adică aproape tot, este deosebit de interesant, de valoros în esenţă. Şi în sine, şi în raportul general cu teatrul „Ion Vasilescu“. In repertoriul său, includerea unui astfel de spectacol dovedeşte o largă deschidere spre teatrul de idei, care trebuie — aş zice, cu orice preţ — continuată. Cine ştie, poate de aceeaşi trupă „de şoc“ ? Profilul atît de generos ca variaţie al teatrului, o îngăduie. Şi pentru că am vorbit mereu de trupă „în bloc“, poate mai mult ca la orice altă cronică, să-i numim pe cei opt membri ai ei, cu toţii excelenţi, cu toţii dăruiţi şi entuziaşti, contribuind fiecare în parte la un succes de prestigiu. Sanda Maria Dandu, cu nebănuite valenţe dramatice de actriţă de mare respiraţie, Cristina Deleanu, aducînd cu sine o multitudine de nuanţe şi folosindu-şi bine glasul, Mariana Cercel, prezenţă scenică remarcabilă, suavă, dar permanent ca un arc întins, Maria Bernachi, cu o anume nostalgie şi tragism în fiece mişcare, Cornel Constantinii, cu predilecţie „personaj principal, erou“, Alexandru Manolescu capabil de orice „mască“, tinzind spre actorul total, Adrian Petrache, masiv, convingător în discursuri vibrante, cu o mare linişte a braţelor, încrucişate ca-n celebrul afiş, în sfîrşit, Florin Crăciunescu, cu o voce de stentor, de tribun. Iată trupa care merită felicitările noastre — pentru că a îndrăznit, şi a reuşit, sa aducă pentru prima oară pe scenă discursul politic. Şi pentru că a pus în el, dincolo de text şi de autorii umanişti de diferite formaţii şi facturi ideologice , înţelegerea superioară a evenimentelor şi mişcărilor marilor idei proprce tînărului artist comunist. SMARANDA JELESCU FFCÎNTECELE FANTOȘEI" un spectacol de Olimpia Arghir pe scena Teatrului Ion Vasilescu" Scenă din spectacol Pag. a 2-a TELEVIZIUNE MARŢI * APRILIE PROGRAMUL I 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9.05 Tele şcoală. Valea Oltului. 10.00 Curs de limba rusă. Lecţia a 10-a. 10.30 Exterra ’72. 10.55 Căminul .. . . 10.40 Film serial: Patru tanchişti si un elene (IX) 12.35 Telejurnal „ „ . _ 16.30—17.00 Cuirs de limba franceza. Lecţia a 9-a 17 30 Deschiderea emisiunii de după amiază. Enciclopedie pentru elevi. 18.00 Muzică de promenadă. 18.10 Documentar TV. 13.30 întrebări şi răspunsuri. Emisiunea a n-a. . _ . ___ 19.00 CSntec Şi joc la Pooana Lacului — Argeş 19.20 îod de seri 19.30 Telejurnal _ _ 20.10 Teatru liric TV. Opereta „Domnul Choufleuri“ de 3. Offenbach si St. Remi. __ 21.10 Prim plan: Acad. Vasale Muza 21.40 Teleglob. Rapsodia ungara. 22.00 Emisiuna muzioal-coregrafica. 22.30 24 ore. PROGRAMUL U 20.00 Telecraemateca pentru copii si tineret: „Cele trei lumi ala lui Guliver”. 21.35 Agenda zi.53 Luminile rampei 22.25 Telex tehnico^tanţmc. 22 35 Dicţionăr muzical-distractiv RADIO MARŢI * APRILIE PROGRAMUL XT-14.00 Compozitorul săptămînM ■— Johannes Brahms. 14.10 Cintece şi jocuri populare. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Selecţiuni din opereta „Napoli sub sărutul focului” 15.20 Nod înregistrări ale pianistului Corneliu Rădulescu. 15.41 Pagini din muzica de estradă. 16.06 Radiojurnal. 16.15 Recital Margarita Dimitrova şi Henry Stephen. 16.25 Cintecele noastre: „Tineret glorios“ de Mircea Neagu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară ungară. 17.45 Muzică uşoară de Vasile V. Vasilache. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîintă Eugenia Frunză şi Delia Musunea. 20.55 Ştiinţa la zi. 21.00 Revista şlagărelor. 21.28 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. (continuare). 24.00 Buletin de ştiri. 0.03 16.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Melodii populare. 14.30 Memoria pămîntului românesc. 15.00 Refrene cunoscute. 15.30 Radioenciclopedie pentru tineret 16.00 Radiojurnal. 16.15 Muzică de cameră. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Muzică populară. 17.30 Teatru serial „Să nu uiţi Darie” de Zaharia Stancu. 17.51 Formaţia Sven Ingvars. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Muzica în oraşele ţării. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Ediţia radiofonică I. L. Caragiale. 19.50 Noapte bună copiii 20.00 Mic dicţionar de operă — Litera F. 20.30 Radiosimpozion 20.50 Orchestra Helmuth Zacharias. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Cronica săptămimii culturale. 21.30 Atenţiune părinţii 21.50 Rapsozi populari 22.00 Cîntece. 22.36 Dezbateri culturale. 22.50 Cîntă Dean Martin. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Şapte decenii de muzică. Anul 1905. 0.05 Concertul Orchestrei de cameră „Franz Liszt“. 0.55—1.00 Buletin de ştiri. MIERCURI ( APRILIE PROGRAMUL ) 8.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 0.00 Sumarul presei. 9.30 Viaţa cărţilor. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Muzică populară. 10.30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Melodii de Vasile Veseiovski. 11.15 Consultaţie juridică. 11.30 Cîntare patriei. 11.56 Cotele apelor Dunării. 12.00 Discul zilei: Kathy Kirby. 12.15 Recital de operă Ioan Hvortov. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Melodii din filme. PROGRAMUL II 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 8.20 Recital Wanda Landowska şi Pablo Casals. 9.00 Cîntece de primăvară. 9.15 Fragmente orchestrale din opereta ..Poveste din Cartierul de Vest“ de Leonard Bernstein. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Muzică populară. 10.06 Săptămina culturii ungare. 10.21 De la o melodie la alta. 10.45 Opera Hamlet de Pascal Bentoiu (fragmente). 11.30 Muzică uşoară. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Din muzica popoarelor. 12.30 Autografe pe portativ. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Viaţa de concert a Capitalei. 13.40 Recitalul de operă Rudy Ihrigoyen. 14,66 Buletin de ştiri. TEATRE MARŢI 4 APRILIE Carmen, ora 19.30, Opera Română Voevodul ţiganilor, ora 19,30: Teatrul de Operetă Jocul de-a vacanţa, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studiei Varietăţi non-stop, ora 19,30: Teatrul „Ion Vasilescu“ Nicnic, ora 20: Teatrul de Comedie Leonce şi Lena, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu) Iubire pentru Iubire, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio) Omul care a văzut moartea, ora 19,30: Teatrul Giuleşti N-a fost în zadar, ora 9,30: Teatrul „Ion Creangă“ Baraşeum ’72, ora 19,30: Teatrul Evreesc Schimbul, ora 20: Teatrul „C. L Nottara“ (sala Studio) Bimbirică, ora 19,30: Teatrul „C. Tănase“ (sala Savoy) Groapa, ora 19,30: Teatrul „.C. Tă-nase“ (sala Victoria) Aventurile lui Plum-plum, ora 10: Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoria) Băi şi nătărăi, ora 17: Teatrul „Ţăndărică“ (sala Academia) Planetele rid sub cupolă, ora 19.30: Circul „Globus” CINEMATOGRAFE Felix şi Otilia: Patria (9.30; 13; 16,30 şi 20) Pirosmani: Capitol (10. 12; 14; 16.30; 18 30; 20.45) Hei, puştiul... Doina (11.30; 13.45; 16; 10.15; 20.30) Evadare din planeta maimuţelor : Luceafărul (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); București (9; 11.15; 13.30; 18.30; 18.45; 21). Duminică la ora 6 : Lumina (9. 12; 15. 18; 20.30) Mary Popping : Scala (9.30 ; 13 ; 16.30 ; 20); Festival (9.30; 13; 10.30; 19.30); Favorit (9.30; 12.30; 16.30; 19.30). Pentru că se iubesc: Central (9; 11.15; 13.30; 16; 19.15; 20.30); Melodia (9; 11.15; 13.30; 16; 19.30; 20.45) Micul scăldător: Victoria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45); Mioriţa (10; 12.38; 15 ; 17.30; 20) Pădurea pierdută: Griviţa (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30); Aurora (9; 11.15; 13.30; 15.45; 18; 20.15). Incidentul: Feroviar (9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.43); Volga (10; 12.30; 15; 17.30; 20) Gloria (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30). Intrarea liberă la oficiul stării civile : viitorul (16; 18. 20) Tarzan, omul junglei. Timpuri noi: 9—18.30 în continuare. Program de documentare ora 20.15. Aventuri în Ontario: Progresul (15.30; 18; 20.15) Puterea și adevărul: Rahova (15.30; 19)Adio, domnule Chips: Excelsior (9.30; 13; 16.15; 18.30); Modern (9; 12.30; 16; 19.30) Facerea lumii: Unirea (15.30; 13; 20.15) Fericit cei care, ca Ulise: Tomis (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30).; Flamura (9; 11.15; 13.30; 16; 18.15; 20.30) Decolarea: Ferentari (15.30; 17.45; 20) Steaua Sudului: Bucegi (15.30; 18; 20.30) Viata de familie: Popular (15.30; 18; 20.15) Sacco si Vanzetti: Buzesti (13.30; 18; 20.30) ' ’ I Torentuli de fier: Munca (16; 13. 20) 2(M3Ve St0ry! Pac6a (11; 15.45; 18; I 20^15)ta CU flC"a Sila! Arta (13'30: 13; I Ultimul războinic: Lira (15.30; 13; ' 10.15) MJO)****1* : Laromet (15.30; „ 17.30; I Locotenentul Bullitt: Drumul Sării ' 2053€)’ 17-45 ’ 20)1 Giuleiști (15.30; 18; ae a te na?te : Moșilor (15.30; 18; 20.15) Osceola: Cringaşi (15.30; 18; 20.15 , Flacăra (15.30; 17.45; 20) Waterloo : Cosmos (15.30; 19) Mirii anului II: Vitan (15.30; 17.45; 20) GIURGIU I Lumina ; Locotenentul Bulli. Bucureşti; întoarcerea Sf. Luca. OLTENIŢA Flacăra : Unchiul Vania Clubul S.N.O. : Greşeala fatală URZICENI Pacea : Anicika BUFTEA I Libertăţii : Alfa Romeo şi Julie-tta BOLINTIN Luceafărul : Darche. STAREA TIMPULUI Institutul Meteorologie ■ comunică : I In următoarele 24 de ore, vremea va continua să se încălzească uşor. Cen * rul va fi temporar noros. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Tempe- I ratura minimă va oscila între 1—3 grade, iar maxima între 14 și 16 * grade.In următoarele 3 zile, vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil. Vînt slab. Temperatura în creștere. ■ STEAGUL ROŞU Prin expoziţii Galeria de artă „Apollo”, intrată în ultimele luni Intr-o zodie a calmului confortabil pe care îl instaurează deobicei banalitatea, revine în primele rînduri ale interesului public prin calitatea lucrărilor pe care le prezintă cei trei expozanţi : Constantin Baciu, Die Boca şi Niculiţă Secrieriu. Prima remarcă, prin care delimităm şi o coordonată esenţială,seleaga de omogenitatea lucrărilor, acordate prin lumea preocupărilor, prin acurateţea actului artistic şi prin procedeele picturale rezultate, dintr-o..neîndoielnică sursă ce se numeşte talent. Propunîndu-şi ca modalitate de expresie sintetismul pe care îl generează decantarea temelor de meditaţie, cei trei expozanţi dovedesc personalitate în alegerea semnelor cu care crperează, astfel că pot fi recunoscuţi Şi descifraţi ca participare afectivă şi cerebrală. Iar pentru cei care urmăresc activitatea artiştilor, evoluţia lor dictată de un anumit tip temperamental, dar şi de o anumită opţiune umană, punctul la care se găseştefiecare din cei trei nu poate constitui o surpriză şi nici un factor derutant, căci el se înscrie pe un traseu ascendent cu ritm constant şi precis jalonat. .... Ne este greu, în ciuda tehnicii a Ipsp — guaşa — să vorbim despre o expoziţie de grafică, deoarece depăşind procedeele şi compartimentările schematice, cei trei artişti fac Pictură. Dinamica notelor de culoare, armonia lor, libertatea gestului, vibraţia cromatică profundă, toate aceste elemente de limbaj se atestă din valorile picturii autentice, astfel că discuţia poate începe doar dacă acceptăm această premisă. CONSTANTIN BACIU evoluează firesc de la sintetismul duetului laconic, datorită căruia se numără printre cei cîţiva mari ,.desenatori pe care îi avem, la o lume expresionistă de semne şi culori, bazată mai ales pe forţa sugestivă a gestului liber şi pe virtuţile emoţionale ale cromaticii, astfel distribuită încît colaborează cu suportul conceput ca o culoare de fond. Lucrări ca „Don Quijote" sau „Acrobaţii" păstrează încă nervozitatea desenului, îmbogăţit prin adaosul cromatic, dar piesele „Lupul de mare”, „Fenix”. Masa de şah" sunt excelentele rezultate ale unui crez viguros exprimat, despre valoarea autonomă a culorii. Sentimentul general este cel de vitalitate şi optimism, dar mai intuim şi o certă calitate de joc, fără de care nu poate fi înţeleasă această modalitate de a interpreta realitatea, spontan în aparenţă, atent elaborat în fond. Reţinem actualul moment din evoluţie şi ne pregătim pentru alte surprize calitative, avînd certitudinea dotării, dar şi pe cea a seriozităţii cu care Baciu priveşte această „joacă” de creator. ILIE BOCA, pictor cu o certă personalitate, animator al unei originale mişcări de artă naivă în judeţul Bacău, ni se pare ajuns la impunct în care poate opta, cu egale şanse valorice, pentru oricare din cele două direcţii principale ce se pot descifra în creaţia sa privind prin prisma preocupărilor sale mai vechi, măştile expresioniste deduse dintr-un fondmitologic ancestral şi ajunse la nivelul cîtorva nume de ' rezonanţă' Caş aminti, păstrînd proporţia, pe’ Ensor, Soutine, Tamayo sau Bacon) se dovedesc o direcţie ce poate furniza în continuare surprize prin calitatea desenului realizat din culoare şi prin subtilitatea cromaticii bazată pe tonuri joase, din care se detaşează accente vii, dramatice. Iar soluţiile sale ,,gestuale", la fel de dinamice şi interesant compuse, în care fermitatea scriiturii şi profunzimea cîmpului discret diferenţiat cromatic sunt calităţile esenţiale, pot constitui o altă preocupare cu certe şanse de afirmare, tocmai pentru că sunt rezultate din acelaşi demers pictural autentic. NICULIŢĂ SECRIERIU păstrează din pictura sa în ulei gravitatea acordurilor şi libertatea lucidă a desenului ce se caută şi se realizează printr-un arabesc logic organizat. Studii intitulate semnificativ „Vitraliu“, „Ceramică". „Reflex”, lucrările realizate în guaşă şi ceracolor au vibraţii profunde, dezvăluie brusc tonuri neaşteptate obţinute din conlucrarea culorilor cu suportul de hîrtie, trădind, dincolo de austeritatea lor, un fond de căldură afectivă care îl caracterizează pe artist. Gama preferenţială axată pe tonuri joase — violet, garanţă, albastru profund sau griuri — cu ţîşniri de roşu intens sau cu pete de alb constituie un pretext pentru desfăşurarea unor studii de culoare şi compoziţie, fiecare atestînd pictorul ce caută, cu ajutorul unei tehnici rapide, soluţii pentru elaborările îndelungate cerute de tehnica uleiului, dar şi o modalitate de a exprima propriul univers. Să reţinem acest moment din evoluţia sigură a lui Secrieriu, pentru a descifra mai uşor rezultatele valorice pe care le aşteptăm de la acest pictor de o mare discreţie a talentului. VIRGIL MOCANU INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE MILIŢIE NE INFORMEAZĂ GARNITURA DE MOBILA ŞI CHERESTEAUA UNUI CUMPĂRĂTOR Gheorghe Ruva din Giurgiu, şos. Ghizdarului nr. 52, a cumpărat cu plata în rate o garnitură de mobilă în valoare de 9.948 lei. După ce însă a devenit proprietarul bunurilor pentru care nu achitase decit avansul, a început să dea semne de slăbire a memoriei, uitînd că trebuie să-şi achite ratele. Simplă amnezie ? Nicidecum. Reaua credinţă a cumpărătorului a ieşit la suprafaţă cînd s-a constatat că acesta luase mobila pentru cu totul alte scopuri, vînzînd-o unui cetăţean. Banii i-a cheltuit, de onorarea ratelor nici vorbă, pînă a venit scadenţa. Acum Gheorghe Ruva mai are de încasat ceva. Depinde cît i-o fixa instanţa pentru înşelăciunea comisă în dauna avutului obştesc. GESTIONARUL DIN STÂNEŞTI De la o vreme încoace, la magazinul mixt din Stăneşti se cuibărise o „rozătoare”. Nu se băga la biscuiţi sau paste făinoase. Avea o altă preferinţă: gestiunea. Cînd au venit cei în drept, au constatat că paguba se cifra în jurul sumei de 8.300 lei. Cel care o comisese nu era altul decit gestionarul unităţii, Roventu Anton. Şi magazinul a fost închis pentru... renovare. O MANIVELA, UN SCURTCIRCUIT ŞI UN INCENDIU O manivelă lăsată intr-un loc nepotrivit provoacă un incendiu. De necrezut şi, totuşi, faptele sunt fapte. Este cazul petrecut deunăzi la garajul Şcolii mecano-navale din Giurgiu unde o manivelă lăsată în spatele canapelei autocamionetei nr. 21- IF-997, de către conducătorul auto Mihai Stoian, provoacă în căderea pe baterie un scurt-circuit, făcînd să se aprindă tapiţeria maşinii. Epilogul: pagube în valoare de 20.000 lei, ca urmare a distrugerii parţiale a garajului, a autocamionetei şi a unei părţi din acoperişul locuinţei vecine. LA KM. 13 Abia am scris despre consecinţele nerespectării plăcilor avertizoare de limitare a vitezei în locurile cu un grad sporit de periculozitate, şi iată un alt epilog al imprudenţei: în noaptea de 25 martie, la km 13, pe raza comunei Afumaţi, autocamionul nr. 32-B-11098, Cofidul de Ion Bogdan, intră în spatele autocamionului nr. 32-B-1087, care staţiona pe partea carosabilă fără a avea luminile de poziţie aprinse. Primul autocamion suferă avarii însemnate, conducătorul lui se alege cu o spaimă zdravănă. Şi, fireşte, culpa se împarte între cei doi conducători auto; primul pentru că nu a respectat indicatorul de limitare a vitezei ; celălalt, anume Mihail Petrache, pentru că nu a luat măsuri în vederea scoaterii autocamionului rămas în pană în afara părţii carosabile, lăsindu-l totodată neiluminat. SA-I JUDECE OBŞTEA SATULUI ! Barbu Ştefan şi Vasile Tudor din Budeşti vin în toiul nopţii şi pradă magazia C.A.P. de o însemnată cantitate de porumb. Cercetările efectuate de organele de miliţie dau în vileag pe făptaşi nu fără a dezvălui surpriza. Porumbul furat a fost găsit ascuns intr-o căpiţă de fin la domiciliul lui Ghiţă Nicolae. Obştea satului va trebui să-şi spună cuvîntul dînd o replică fermă care să pună capăt unor astfel de manifestări ale necinstei. Rubrică redactată de MIHAIL GOSPODIN LA TAMǍDǍU Din fermele de păsări -nutreţuri valoroase pentru alte animale • O IDEE SIMPLĂ CU REZULTATE COMPLEXE • DIN DEŞEURI - FURAJE ! • PE cInD GENERALIZAREA ? Așadar, contrazicînd proverbul, la Tămădău s-au prins doi iepuri dintr-o dată, în primul rînd pentru că cineva s-a dovedit a fi interesat, pentru că acest cineva a ştiut ce a vrut şi a fost perseverent , s-au prins, fără prea multe eforturi şi nici măcar cu cine ştie ce ingeniozitate, ci numai cu puţină bunăvoinţă. Ei bine, tocmai această bunăvoinţă o chemăm în faţa instanţei, nu pentru a o judeca, ci pentru a o împărtăşi şi altora. ★ Se ştie că în fermele agricole, găinile sau puii trăiesc pe un aşternut din coji (şi seminţe) de floarea soarelui. Se mai ştie că acest aşternut se schimbă şi se aruncă după fiecare serie, adică la cel puţin 63 de zile. În fine, se mai ştie că găinile sau puii, hrănindu-se, scapă pe aşternut cîte ceva din furajele combinate din care se hrănesc. — Acest aşternut, amestecat cu aceste resturi de furaje, reprezintă o hrană excepţională pentru porci şi tineretul taurin la îngrăşat, cu condiţia să-i adaugi porumb, sau gazuri, sau tărîţe, sau chiar resturi de bucătărie. La o hală de 1000 mp obţii aproximativ 8 tone de asemenea furaje, iar prin cernere obţii 5 tone sigure, administrabile de furaje. Tocmai aici — ne-a spus ION PETRESCU, secretarul comitetului de partid al comunei Tămădău — am întrevăzut noi posibili- tatea prinderii celor doi iepuri. Şi anume : am sugerat şefului fermei avicole a complexului să dea aceste furaje acelora care au contractat cu statul animale şi care să le primească drept plată pentru executarea unor lucrări în fermă (curăţirea, spălarea şi dezinfectarea halelor, evacuarea dejecţiilor). Potrivit relatărilor inginerului Manole Pavel, coautor al acestei iniţiative, şeful fermei, rezultatele n-au întîrziat să apară. Pînă acum au lucrat în halele fermei 5 echipe „volante" a cite 8—10 cooperatori. Munca depusă a fost de calitate. Dar — şi aici intervine elementul interesant — nu numai că aceşti oameni contractaseră printre primii animale, dar au cerut mărirea contractelor. De pildă, Ion Chiţa a contractat cu statul 4 porci şi 5 taurine, iar acum vrea să mai contracteze 10. Maria Smeleancă a contractat 4 şi mai vreau , la fel şi Nicolae Gherman, Ion Gheorghe, Matei Dumitrescu, Dumitru Rusu şi mulţi alţii. Aşadar, interesul dublat de o idee a dus simultan la atragerea forţei de muncă şi impulsionarea contractelor cu statul. Ceea ce nu poate fi decît salutar. Ne întrebăm însă — şi întrebăm şi pe cei în drept — dacă la toate fermele complexului şi dacă la toate complexele şi fermele din judeţ se procedează la fel ? Dar, ne mai întrebăm — şi acesta ar fi al treilea „iepure", care ar putea şi ar trebui să rămînă şi singurul — de ce nu se vinde acest „aşternut furajer" cooperativelor agricole crescătoare de porci sau complexelor intercooperatiste ale acestora ? Nu s-ar valorifica mai deplin și cu urmări mult mai evidente, mai largi eficiența acestor tone de hrană care s-a dovedit a fi atît de bună ? B. DUNAREANU Au sosit vestitorii primăverii Foto : FRED GRONSKI Universitatea populară din Domneşti şi-a încheiat cel de-al doilea an de activitate în după-amiaza zilei de 30 martie 1972 la Căminul cultural Domneşti era multă animaţie. Aşa cum indicau afişele, se încheiau cursurile universităţii populare săteşti (directoare Constantina Dumitrache). . Peste 150 cursanţi care au fost înscrişi şi care au frecventat cu regularitate cele 4 cursuri: „Pagini din istoria României"* — anul II (secretar Cornel Gheorghe); „Cunoştinţe biologice şi medicale — anul II (secretar Dr. Eugenia Ianacu); „Pedagogia familiei4* — anul II (secretar prof. Victoria Alexan); „Economia agrară1« — anul I (secretar ing. Marina Ene) au avut ocazia să audieze în adunarea festivă de închidere a cursurilor pe prof. univ. dr. docent ION BERCA și procuror CONSTANTIN DUMITRESCU care au vorbit despre :„ETICA SI ECHITATE“. In prima parte a adunării s-a prezentat o dare de seamă cu privire la activitatea universităţii populare, în care, pe lingă eficienţa scontată, nu s-a uitat să se vorbească şi despre contribuţia adusă de cei peste 30 de lectori din rîndul cadrelor didactice, medici, ingineri, cadre de partid şi de stat locale, precum şi de lectori de la nivel de judeţ, ca: prof. Abdula Cherim, Gheorghe Burdun, Ion Şendrulescu, prof. Petruţa Marciuc, inspectoare a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. In urma discuţiilor purtate pe marginea dării de seamă s-au formulat şi o serie de propuneri din care, cu siguranţă, se va ţine cont în activitatea de viitor. Adunarea s-a încheiat cu un frumos program artistic. ANDREI NEGOI ,directorul Căminului cultural din Domneşti DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII ILFOV anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante : — Un post diriginte grupă rezervă — Un post „ Of. P.T.T.R. Ciorogîrla — Un post „ Of. P.T.T.R. Chiselet — Un post factor Of. P.T.T.R. Baloteşti — Un post factor Of. P.T.T.R. Tîncăbeşti — Un post agent poştal Of. P.T.T.R. Sanduliţa — Un post agent poştal Of. P.T.T.R. Joiţa — Un post lăcătuş mecanic universal cu activitatea în judeţ. Concursul va avea loc la sediul direcţiei din Calea Dorobanţilor nr. 164, sector 1, în data de 7 aprilie 1972. Condiţii de admitere conf. legii 12/1971 şi Indicatorului tarifar de calificare a salariaţilor din M.T.Tc. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 11.66.21. PETICE CALDE pentru vulcanizarea camerelor auto, livrează prompt pe bază de comandă unităţilor socialiste. ÎNTREPRINDEREA „VICTORIA", București, str. Cobălcescu nr. 9, sector 7, telefon 15.23.06 sau 15.96.90, interior 906