Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)
1972-09-01 / nr. 7206
VIAJA DE PARTID IN MUNICIPIUL GIURGIU Activul nesalariat sprijin preţios pentru întreaga activitate In munca de îndrumare a organizaţiilor de bază, Comitetul municipal de partid Giurgiu foloseşte cu bune rezultate activul de partid nesalariat compus dintr-un număr de 60 de comunişti din rîndul membrilor de partid cu vechime şi experienţă. Fiecare are repartizat în munca de îndrumare şi control cîte 2—3 organizaţii de bază, iar cei cu activitate mai îndelungată în această muncă, răspund chiar de 5 organizaţii de bază. Despre activitatea şi rezultatele muncii, despre pregătirea şi instruirea cu aceste comunişti din activul nesalariat ne-a vorbit tov. Stoian C. Stoian, secretar al comitetului municipal de partid Giurgiu, — în munca noastră, a Comitetului municipal de partid, un sprijin substanţial în rezolvarea multiplelor sarcini politice, economice, social-culturale ni-i dă activul de partid nesalariat. In Raportul prezentat Conferinţei Naţionale de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se arată rolul important ce-l are în munca organelor de partid activul nesalariat, alcătuit din cei mai buni comunişti, care ajută şi îndrumă organizaţiile de bază în activitatea de traducere în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului. Comitetul municipal de partid Giurgiu se ocupă cu răspundere de buna pregătire şi instruire a comuniştilor din activul nesalariat. Lunar au loc şedinţe de lucru în care se prezintă informări asupra principalelor probleme întîlnite în organizaţiile de bază, modul cum au fost rezolvate, făcîndu-se totodată propuneri cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid. Membrii activului nesalariat sunt pregătiţi şi instruiţi la fel ca şi aparatul comitetului municipal de partid. Ei trebuie să cunoască şi să-şi însuşească instrucţiunile şi hotărîrile partidului, legile statului. In atenţia noastră stă în permanenţă încadrarea acestor comunişti în formele învăţămîntului de partid, participarea lor la diferite expuneri şi prelegeri cu scopul de a ridica necontenit nivelul lor politic-ideologic. De altfel, majoritatea comuniştilor din activul nesalariat urmează cursurile universităţii serale de marxim-leninism. Cu mulţi dintre activiştii nesalaraţi, secretarii comitetului municipal poartă discuţii şi se consultă asupra problemelor de selecţionare şi promovare a cadrelor, despre efectul şi modul cum se aplică în viaţă hotărîrile organului municipal de partid, prilejuri cu care se formulează păreri şi propuneri în scopul îmbunătăţirii întregii munci de partid. — Vă rugăm vorbiţi-ne despre activitatea citorva tovarăşi. — Lucruri bune se pot spune despre toţi cei 60 de comunişti care fac parte din activul nesalariat. Am să mă opresc la cîţiva. Spre exemplu, Gheorghe Cazacu, răspunde de mai mult timp de 4 organizaţii de bază din cadrul şantierului de construcţii I.C.A.Z. Bucureşti. Sunt plăcut impresionat de zelul şi răspunderea cu care munceşte acest activist nesalariat, în permanenţă îl găseşti în mijlocul comuniştilor de pe şantier, iar principala sa preocupare este sprijinirea acestor organizaţii în toate problemele ce le stau în faţă. El caută să găsească noi forme şi mijloace ale muncii politico-organizatorice specifice şantierelor de construcţii. O activitate laborioasă în munca de îndrumare şi control o au şi Petre Bicu şi Gheorghe Petrică, salariaţi la Textila „Dunăreană“. Aş mai aminti de Florea Jianu, fost activist, în prezent pensionar, care se ocupă cu multă răspundere de organizaţiile de bază din cartiere şi ne ajută concret. Consemnăm părerea tov. Lixandru Petre, director al Casei pionierilor despre activitatea sa în cadrul activului nesalariat „Răspund de trei organizaţii de bază — din cadrul Şcolii de muzică, Şcolii generale nr. 1 şi Şcolii profesionale de mecanici agricoli. Pe baza instructajului şi a sarcinilor trasate de comitetul municipal de partid, împreună cu birourile organizaţiilor de bază din cele trei şcoli, caut ca întreaga muncă de partid să se ridice la nivelul sarcinilor ce le revin, în special pentru educarea comunistă a tinerei generaţii. Veghez ca în toate organizaţiile de bază să se aplice principiul muncii şi conducerii colective, să se întărească răspunderea personală pentru îndeplinirea sarcinilor. Acord o atenţie deosebită mijloacelor şi formelor muncii politice şi de educaţie specifică şcolii, mă preocup de organizarea timpului liber al elevilor, de întărirea disciplinei in şcoală. O mare parte din timpul meu liber îl dedic muncii organizaţiilor U.T.C. şi de pionieri urmărind ca activitatea acestora să ducă la o mai bună participare a tineretului nostru la acţiunile patriotice şi obşteşti din oraş, la educarea elevilor intr-un spirit nou, socialist faţă de muncă“. T. IACOB Maşini şi utilaje agricole cu caracteristici superioare Specialiştii cunoscutei uzine „Semănătoarea“, din Capitală au adus noi îmbunătăţiri tehnologice unor utilaje şi maşini agricole. Printre cele mai recente realizări ce urmează a fi omologate se numără şi combina „Cora“ 1200 (variantă modernizată a „Gloriei“ C12) şi două prototipuri de semănători superioare din punct de vedere tehnic tipului SPC—6. Noul tip de combină, „Cora“, asigură o mărire a coeficientului de siguranţă, o creştere a parametrilor calitativi, precum şi o sporire a performanţelor în exploatare. Datorită soluţiilor tehnologice adoptate se elimină unele piese de schimb, se obţine un coeficient mai scăzut de impurităţi în boabe. Aceste soluţii au dus totodată la o reducere a greutăţii nete a combinei cu circa 200 kg. Fiind prevăzută cu cabină platformă de conducere şi comenzi grupate, este posibilă o supraveghere mai bună a maşinii in timpul funcţionării. Prin realizarea primei variante asemănătorii SPC — 6 îmbunătăţite se obţine o mărire a vitezei de lucru şi se realizează o economie de metal, la fiecare maşină, de 100 kg. Cea de-a doua variantă a SPC —6 asigură o creştere a vitezei de lucru faţă de actuala maşină de serie şi duce la sporirea productivităţii prin mărirea numărului de secţii de la 6 la 8. De asemenea, capacitatea cutiilor de seminţe sporeşte cu 50 la sută. Şi această variantă asigură o reducere a consumului de metal cu circa 100 kg pe maşină. Un element nou pentru ambele variante : pe roţile de tasare se montează cauciucuri cu un profil special, in scopul măririi aderenţei. Aceasta face posibilă executarea semănăturilor şi pe terenuri cu un grad ridicat de umiditate. Pe cele două tipuri de maşini se pot monta dispozitive pentru administrarea îngrăşămintelor granulate şi pentru împrăştierea de insecticide şi ierbicide. (Agerpres) Noul complex comercial din comuna Gîrbovi. Cincinalul în patru ani şi patru luni fire au prin utilizarea mai judicioasă a spaţiilor existente şi reamplasarea de utilaje. In acest an este prevăzută punerea în funcţiune a unei capacităţi de 1.800 tone fire, prin montarea a 38 ringuri (21 sunt deja predate secţiilor de fabricaţie), 8 laminoare (lucrarea a fost efectuată), 25 carde (operaţie în curs de execuţie) , 4 flyere şi o linie de baraj. — Lucrările adunării generale a oamenilor muncii au reliefat şi cîteva deficienţe. Ce s-a prevăzut pentru înlăturarea lor ? — Desfăşurată în spiritul intransigenţei şi al responsabilităţii, recenta adunare generală a atras atenţia şi asupra unor lipsuri. Bunăoară, deşi indicele de calitate a crescut — fapt dovedit şi de solicitările beneficiarilor externi de a suplimenta cantităţile contractate — totuşi au fost cazuri de îngroşări la fir, de bobine cu porţiuni de fir cablat, etc. Pentru remedierea acestor neajunsuri, după participarea la două schimburi de experienţă ce au avut loc chiar în unitatea noastră, concluziile desprinse au fost dezbătute, acţiune ce continuă la diferite nivele, cu diverse cadre — brigadieri, maiştri, ajutori de maiştri, şefi de secţie, muncitori fruntaşi etc. Apoi s-a pus problema creşterii indicelui de utilizare a timpului de lucru care este sub nivelul posibilităţilor de care dispunem — 93,6 la sută. Măsurile întreprinse urmăresc întărirea îndeosebi a muncii politice de masă, formarea unei opinii puternice faţă de cei care irosesc orele de producţie. Cu multă responsabilitate s-a discutat şi problema consumului de materie primă, dat fiind că în unele perioade (lunile martie şi iunie) s-a înregistrat o depăşire a normelor de consum, în ultimă instanţă cauze de ordin organizatoric ce vor fi eliminate prin verificarea la nivel de secţie a modului cum se respectă consumul pe fiecare fază de fabricaţie, prin întărirea controlului la operaţiile de sortare, o mai bună depozitare a materiei prime şi altele. Rezultatele de pînâ acum, hotărîrea întregului colectiv de a-şi respecta angajamentul luat, condiţiile de muncă de care dispunem sînt tot atîtea certificate care ne dau garanţia că sub îndrumarea organizaţiei de partid şi urmînd întocmai sarcinile ce se desprind din documentele Conferinţei Naţionale a P.C.R. vom reuşi ca sarcinile de producţie ale actualului cincinal să fie realizate la indicatorii producţiei globale în patru ani şi o lună iar cei ai producţiei fizice în patru ani şi patru luni. (Urmare din pag. laţialului de care dispunem. In raport cu concluziile desprinse s-a adoptat un plan de măsuri, care prevede folosirea intensivă a capacităţilor şi suprafeţelor de producţie, ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor de producţie, creşterea productivităţii muncii şi a calificării profesionale etc. Se vor pune în funcţiune 22 noi utilaje , carde, laminoare şi flyere în spaţiile de producţie existente ; vom dispune de încă 8 maşini de bobinat, ceea ce va asigura prelucrarea tuturor firelor pe format bobină ; se vor elabora reţete tip după caracteristicile fizico-mecanice ale fibrelor şi influenţa lor asupra calităţii firelor ; vom aplica reglaje optime la toate fazele procesului tehnologic ; se va trece la zone de deservire extinse în sectoarele flyere, maşini de filat şi răsucit şi vor fi şcolarizate 240 filatoare şi finisoare. Un alt element hotărîtor pentru activitatea noastră de viitor îl constituie dezvoltarea filaturii. Avînd în vedere sarcina trasată de partid de folosire intensivă a spaţiilor de producţie, în urma unor studii s-a stabilit că producţia poate să crească cu peste 2.600 tone Muncă politică (Urmare din pag. I-a) treaba fără sub impulsul mobilizator al hotărîrilor Conferinţei Naţionale, al angajamentului unanim de a se realiza cincinalul înainte de termen, mai mult ca oricînd comitetele de partid, toate organizaţiile de bază, organizaţiile de sindicat şi U.T.C. trebuie să folosească mijloacele şi formele muncii politice ca instrumente eficiente, operative şi în strînsă legătură cu sarcinile şi problematica actuală, reală a fiecărei unităţi economice, a fiecărei comune. Toate organele şi organizaţiile de partid din oraşele şi comunele judeţului trebuie să acţioneze cu mai multă hotărîre pentru continua diversificare a formelor şi mijloacelor de care dispun, să nu uite niciodată că munca politică nu cunoaşte pauze. Ea trebuie să se desfăşoare permanent, să răspundă operativ măreţelor sarcini ale etapei pe care o străbatem. Cel de-al Vl-lea Tîrg de mostre de bunuri de consum şi-a închis porţile Al Vl-lea Tîrg de mostre de bunuri de consum şi-a închis, joi seara, porţile. Evenimentul a fost marcat de o festivitate în cadrul căreia au fost acordate premii şi diplome, unui număr de 341 de întreprinderi republicane şi judeţene, unităţi ale cooperaţiei de consum, meşteşugăreşti şi de producţie, cîştigătoare ale concursului „Cel mai frumos şi util articol expus în cadrul ediţiei 1972 a Tîrgului“. Tîrgul de mostre de bunuri de consum a fost vizitat de peste 500 000 de cetăţeni din Capitală şi din ţară. El a prilejuit o amplă analiză — făcută chiar de consumatori — a realizărilor actuale ale industriei noastre, a utilităţii celor circa 100 000 de produse expuse. Peste 70 000 de vizitatori au exprimat aprecieri favorabile în „fişele de sondaj“ şi în „caietele standurilor", propunerile şi sugestiile lor fiind însuşite de producătorii acestor bunuri, care s-au angajat să le folosească pentru continua îmbogăţire a sortimentelor şi a calităţii lor. A fost remarcată atenţia deosebită acordată de toate întreprinderile expozante diversificării gamei de sortimente, calităţii şi frumuseţii fiecărui produs, simţului artistic şi fanteziei creatorilor. Ediţia din acest an a Tîrgului de mostre a prilejuit, de asemenea, o largă şi fructuoasă confruntare între industrie şi comerţ. Timp de 20 de zile reprezentanţii întreprinderilor producătoare şi cei ai comerţului de stat au avut convorbiri in scopul realizării contractelor de livrare de mărfuri pentru anul 1973. Această intensă activitate a avut ca rezultat încheierea, intr-o primă etapă, a unor contracte în valoare de circa 30 miliarde lei. (Agerpres) STEAGUL ROŞU RECOLTATUL PORUMBULUI (Urmare din pag. 1-a) ne bazăm pe oameni, pe conştiinţa lor şi pe consecinţele extrem de pozitive ale aplicării sistemului de remuneraţie în acord global. Cooperativa din Chiselet — care are de recoltat 1.173 ha. de porumb cu o medie estimată la hectar de 3.650 kg — are contracte semnate cu toată lumea ; fiecărui ţăran cooperator i-a fost repartizată o suprafaţă de 1,67 ha, iar plata se va face în natură, după tarifele la tona de produs aprobate de adunarea generală, iar pentru depăşiri, tot în natură, pînă la 40 la sută. Cum anume ? E lesne de înţeles că acel 1,67 ha. este, la rîndul lui, dispersat pe diferite parcele. Pentru a se recolta şi elibera în timpii stabiliţi şi în ordinea stabilită, echipele se vor întrajutora. Altminteri nu s-ar putea face nimic. RED. : Plata se va face pe loc, în cîmp sau în alt mod ? I. RADU : Pe loc pentru că recoltatul are loc in acelaşi timp cu eliberatul terenului, dar nu în cîmp, ci la magazie. Cînd cooperatorul şi-a terminat suprafaţa de 1,67 ha, predînd porumbul şi eliberînd terenul, îşi primeşte şi drepturile. G. VLAD I La fel am hotărît şi noi să procedăm este mai operativ şi mai stimulativ. Estimăm că vom depăşi producţia medie, planificată la 3.360 kg. la hectar, cu cel puţin 200 kg. A. STELIANI Totul depinde de specificul fiecărei cooperative. Mînăstirea de pildă, va folosi şi utilaje mecanice în recoltare şi de aici vor interveni o sumă de obligaţii privitoare la retribuirea mecanizatorilor. E limpede că acei 20 la sută în natură care se acordă mecanizatorilor se trage din cuantumul care ar fi trebuit să revină cooperatorilor în măsura în care ei ar fi lucrat conform contractului. Astfel, în mod direct, neparticiparea cooperatorilor la muncă va afecta propriile lor cîştiguri. în ceea ce ne priveşte, vom recolta exclusiv manual. Avem 1.120 ha. însămînţate cu porumb şi succesiv pe grupe de hibrizi, vom termina recoltatul pînă la începutul lui octombrie. Forţa noastră de şoc o reprezintă 1.407 braţe de muncă ! La care adăugăm 9 maşini de transportat cu o capacitate pe cursă de 50 tone şi 147 atelaje. Remuneraţia o facem tot în acord global, tot în natură--şi, ca retribuţie suplimentară, pentru depăşiri, 40 la sută în natură şi 20 la sută în bani. Subliniez că neapelînd la mecanizatori ridicăm cuantumul cooperatorilor. Pentru fiecare braţ de muncă a fost repartizat un teren de 0,86 ha. Noi nu vom plăti pe loc, pentru a nu împiedica cu nimic ritmul de lucru şi fluxul lucrărilor. Eventualele diferenţe care vor decurge din transformarea procentului de umiditate (de la predare pe tot timpul înmagazinării pînă la plată), se vor calcula iar plata va fi astfel echitabilă. I. LAZAR ! Noutăţi am putea furniza şi noi. Faţă de anii trecuţi şi chiar faţă de ceea ce s-a discutat pînă acum, aici. Avem 1.450 ha însămînţate cu porumb, am început recoltarea conform planului de acţiune, o vom termina, conform aceluiaşi plan, la 15 octombrie — avînd în acelaşi timp tot terenul pregătit pentru însămînţări — şi vom obţine 3.810 kg porumb la hectar. Remuneraţia o vom face tot în acord global. Plata se va face pe loc, după eliberarea terenului. Aş vrea să aduc însă un element nou în discuţie crearea tuturor condiţiilor pentru a da oamenilor posibilitatea să-şi respecte prevederile contractuale. Mă refer la transporturi. Am stabilit cu precizie, pe tarlale şi pe echipe, mijloacele mecanice de transport şi atelajele afectate, avem un plan al mişcării lor şi, pentru că suntem convinşi că este judicios, nu vom îngădui nici o abatere de la el. în plus, nu vom îngădui nici o abatere de la rutele fixate între tarla şi magazie, asigurînd aceasta prin „cordonul“ de pază stabilit şi prin controlul pe care-l vom efectua. I. RADU I Intr-adevăr măsurile de pază au anul acesta un caracter special. La Mînăstirea, în afara celor 5 paznici ai cooperativei (3 mobile şi 2 în posturi fixe) vor mai acţiona 3 membri ai gărzilor patriotice (un post fix şi două mobile, pe cai), la Coconi în afara celor 7 paznici mobili ai cooperativei vor mai funcţiona 4 membri ai gărzilor patriotice, iar la Chiselet celor 5 paznici de cîmp ai cooperativei li se adaugă 5 membri ai gărzilor patriotice în posturi fixe şi 42 — prin rotaţie, în posturi mobile. Se vede clar că şi din acest punct de vedere măsurile luate anul acesta au un caracter special şi fără îndoială se vor dovedi a fi eficiente în sensul creării celor mai propice condiţii pentru desfăşurarea activităţii. Pag. a 3-a Ieri, la Jocurile Olimpice (Urmare din pag. 1 a) a turneului de lupte libere ne-a oferit prilejul fericit de a-l aplauda, împreună cu cei peste 5 000 de spectatori, pe reprezentantul nostru la cat. 82 kg, VASILE IORGA, câştigător al medaliei de bronz. Performanţa lui are o semnificaţie deosebită. Muncitorul brăilean Vasile Iorga este primul român care obţine o medalie olimpică la lupte libere. Pentru a ajunge pe podiumul de onoare, Vasile Iorga a trebuit să-şi etaleze nu numai cunoştinţele sale tehnice, obţinute în sutele de ore de antrenament, forţa fizică şi combativitatea, dar să dea dovadă şi de o mare tenacitate. Accidentat în cel de-al patrulea meci susţinut în compania elveţianului Martinetti, Vasile Iorga a luptat în ultimele două întilniri mai mult cu mina stingă, cea dreaptă fiind inutilizabilă din pricina unei întinderi musculare în tonte scente, luptătorul nostru s-a comportat remarcabil, reuşind să se claseze în cele din urmă pe locul 3 din cei 32 de sportivi prezenţi la startul respectivei categorii. Pentru medalia obţinută aici, la J.O. de la München, un sincer bravo acestui tenace sportiv. La această categorie, titlul olimpic a revenit cunoscutului luptător sovietic Lev Tevraşvili. Şi ceilalţi luptători români şi-au adus contribuţia lor la „zestrea“ de puncte a delegaţiei noastre, cucerind in total 11 puncte. Ion Arapu, Petre Cernău, Enache Panait au ocupat locurile 5 la categoriile respective, iar Petre Coman s-a clasat pe locul 6. Peste 70 000 de spectatori au fost prezenţi in cursul dimineţii de ieri pe stadionul olimpic din München, pentru a urmări primele preliminarii ale mult aşteptatului concurs atletic. In lupta pentru medalia de aur, la săritura în lungime, programată în cursul după-amiezii, a ieşit învingătoare marea favorită, vest-germana Heide Rosendahl cu 6,78 m. Ea a confirmat valoarea sa şi forma manifestată în acest sezon. Viorica Viscopoleanu, care după două sărituri se afla pe locul doi, a ocupat in final, locul şapte cu 6,48 m, in timp ce Elena Vintilă, evoluînd sub posibilităţile sale, a terminat pe locul 14 cu 6,13 m. Pentru semifinalele probei de 800 m plat s-a calificat şi valoroasa noastră reprezentantă Ileana Silai, care a cîştigat seria sa cu timpul de 201 ”4/10. Finala acestei probe va avea loc duminică. De remarcat că cel mai bun timp în serii a fost obţinut de atleta bulgară Svetla Zlateva cu 1’58”9/10 (nou record olimpic). In preliminariile probei feminine de suliţă a realizat norma şi atleta noastră Eva Zorgo. Nu a obţinut calificarea Marion Becker. Semifondistul Gheorghe Ghipu a ratat calificarea în cursa de 800 m, deoarece a sosit pe locul 4 în seria sa cu timpul de 1’50"1/10. Cel de-al doilea titlu olimpic al zilei a fost atribuit sportivului Peter Frenkel (R. D. Germană) învingător în proba de 20 km marş cu timpul de la 26’42”4/10. Vîslaşii români au repurtat un remarcabil succes în semifinalele concursului de canotaj academic reuşind să se califice cu toate cele trei echipaje prezente în finalele competiţiei, care vor avea loc sîmbâtă. Este fără îndoială, o performanţă de valoare care-i situează pe canotorii români, printre cei mai buni din lume, întrecerile din semifinale, desfăşurate pe o vreme excelentă, au prilejuit dispute de o înaltă factură, care au satisfăcut pe numeroşii spectatori prezenţi de-a lungul traseului nautic. Desigur, echipajul de patru fără cîrmaci al României, în componenţă cu Em. Tuşa, R. Agh, M. Naumencu şi Fr. Papp, are cele mai mari şanse la o medalie, deoarece s-a calificat încă din prima fază, nemaiavînd nevoie de recalificări. Echipajul român a dominat copios seria respectivă, cea de-a doua formaţie, echipa Danemarcei, a sosit după aproape patru secunde. In cursa de 2 plus 1, echipajul ţării noastre (Ştefan Tudor, Petre Ceapura şi Ladislau Lovrenschi) s-a clasat pe locul trei primind dreptul de a evolua în finală. In sfîrşit, în proba de doi fără cîrmaci, echipajul României (Ilie Oanţă Dumitru Grumezescu) a sosit pe locul trei în prima serie a semifinalelor şi va participa la ultimul act al competiţiei. Deşi la concurenţă cu eternul său rival — atletismul — care şi-a început ieri întrecerile, concursul olimpic de nataţie a continuat să atragă mii de spectatori in tribunele de la „Schwimmhalle“. Aceştia au venit cu dorinţa de a-i urmări din nou pe asii nataţiei mondiale in continua lor luptă cu recordurile mondiale. Şi nici ieri nu au fost înşelaţi în speranţele lor, căci încă în prima finală — cea a probei masculine de 100 m fluture — acele cronometrelor s-au oprit pentru Mark Spitz la 54”27/100, timp ce reprezintă un nou record mondial şi olimpic al probei. Acest mare campion, pentru care admiratorii săi nu mai găsesc superlative, a condus cursa de la start la sosire, nedînd nici o speranţă de succes adversarilor săi. Cu un nou record al lumii s-a încheiat şi cursa feminină de 400 m mixt, în care titlul olimpic a revenit înotătoarei australiene Gail Neall. In aplauzele entuziaste ale publicului, care şi-a încurajat în tot timpul cursei idolul, Mark Spitz a reuşit ieri seară să cucerească, la actuala ediţie a J.O., cea de-a cincea medalie de aur, depăşind astfel recordul deţinut de compatriotul său, Don Scholander, care la J.O. de la Tokio câştigase patru medalii de aur. Excelenta performanţă a înotătorului american a fost realizată în cadrul probei de ştafetă masculin de 4x200 m liber cîştigată de formaţia S.U.A. cu un nou record mondial: 7’35”78/100. La standurile poligonului „Hochbruck“ s-au prezentat concurenţii probei de pistol viteză. Printre aceştia, figurează şi ţintaşii români Dan Iuga şi Ion Tripşa. După prima manşă, pe primul loc în clasament se află doi ţintaşi : cehoslovacul Ladislav Fajta şi sovieticul Igor Bakalov — ambii cu cîte 298 puncte. Dan Iuga, împarte locurile 8—11 cu finlandezul Immo Huntinen, italianul Giovanni Liverzani şi norvegianulThor Endsjo — toţi cu cîte 295 puncte. Ion Tripşa se află pe locul 29 cu 290 puncte. Astăzi are loc manşa a doua şi ultima. După cinci zile de întreceri, complexa şi dificila competiţie de pentatlon modern s-a încheiat cu succesul cunoscutului campion maghiar András Balczó. Înaintea ultimei probe — crosul — Balczo se afla pe poziţia a patra în clasamentul general şi puţini mai sperau în victoria lui finală. Dar pînă la urmă, valoarea sa de necontestat şi-a spus cuvîntul şi, clasîndu-se pe locul trei în proba de cros a reuşit să-şi adjudece medalia olimpică de aur. In acest concurs, o evoluţie meritorie a avut şi sportivul român Dumitru Spîrlea, situat pe locul 23 cu 4 754 puncte, în clasamentul final. Această apreciere o facem ţinînd seama că în ultimele două probe Dumitru Spîrlea a evoluat accidentat dînd dovadă de o ambiţie exemplara. Turneul individual al sabreriior a continuat joi după-amiază cu semifinalele în care a luptat şi Iosif Budahazi, unicul nostru sportiv rămas in competiţie. Grupa lui a reunit un mănunchi de fruntaşi ai scrimei mondiale. Budahazi nu a reuşit să realizeze decit o victorie fiind eliminat. Se cunosc cele şase echipe calificate pentru turneul final al competiţiei de polo pe apă. Ele sunt : S.U.A. şi Iugoslavia (din grupa A), Ungaria şi R. F. a Germaniei (din grupa B), U.R.S.S. şi Italia (din grupa C). In ultima zi a întrecerilor preliminare s-a înregistrat o mare surpriză : în derbiul grupei A, selecţionata S.U.A. a întrecut echipa Iugoslaviei cu scorul de 5—3 (1—0, 1—1, 2—1, 1—1). Concursul olimpic de tir a programat ieri după-amiază prima manşă a probei de skeet. Disputa a fost echilibrata şi la sfirşitul celor 75 de focuri, trei concurenţi : spaniolul Miguel Marina, finlandezul Ari Westergard şi englezul Joe Neville se află la egalitate in fruntea clasamentului cu cîte 74 de puncte fiecare. Sportivii români Lucian Cojocaru şi Gleb Pintilie au realizat 71 de puncte. Cea de-a doua manşă a probei se desfăşoară astăzi. ULTIMELE REZULTATE Polo pe apă : In ultimul meci disputat in cadrul grupei preliminare A, echipa României a întilnit formaţia Mexicului pe care a învins-o cu scorul de 9-6 (2—3, 3-1, 2—0, 2—3). Box: In gala de aseară au evoluat şi doi pugilişti români. In cadrul categoriei muscă. C. Gruiescu l-a învins la puncte pe turcul Senonul. Calistrat Cuţov (categ. uşoară) a dispus la puncte de ugandezul Muluri.Astă-seară va urca treptele ringului şi V. Antoniu, campionul ţării la categoria semiuşoară, care-l va intîlni pe Abayomi (Nigeria). Rezultatele primei etape a categoriei „Promoţie'' La comisia judeţeană de fotbal au sosit doar următoarele rezultate ale meciurilor din prima etapă a campionatului judeţean de fotbal, categoria „Promoţie“: Seria sud : Voinţa Slobozia—Lumina Frumuşani 3—0, Rapid Frasinu—Rapid Vărăşti 1—4, Victoria Obedeni—Victoria Vasilaţi 3—0, Viitorul Berceni—Viitorul Vidra 5—0, Sabarul Dobreni— Avintul Sf. Gheorghe 1—4. La jocurile Viitorul Şoldanu—Stejarul Vlad Ţepeş, Steaua roşie Ulmeni—Unirea Spanţov nu s-au primit încă foile de arbitraj. Seria nord : Voinţa Crevedia—Avintul Dridu 2—0, Flacăra N. Bălcescu—CAP Cornetu 3—0 (neprezentare), Fulgerul fierbinţi—Furtuna Tămădău 4—1, Griviţa roşie Ciocăneşti—Ialomiţa Coşereni 3—0, înfrăţirea Jilavele—Progresul Fundulea 1—0, Victoria Tinganu—Argeşul Grădinari 4—4. Lipseşte rezultatul jocului Spicul Dimieni—Unirea Ion Roată. PE SCURT • PE SCURT • INTRE 10 ŞI 12 SEPTEMBRIE Va avea loc la Braşov un turneu internaţional masculin de handbal cu participarea echipelor Dynamo Berlin, Gwardia Gdansk, Universitatea Bucureşti şi Dinamo Braşov. • PE TERENURILE DE LA FOREST HILLS au început întrecerile tradiţionalului turneu internaţional „open“ de tenis al s.u.A. In primul tur al probei de simplu bărbaţi, jucătorul român Ion Ţiriac l-a întilnit pe australianul Ray Keldie, pe care l-a învins cu 6—1, 1—0 (scor la care tenismanul australian a abandonat). Marii favoriţi au obţinut victorii scontate : americanul Stan Smith, capul de serie nr. 1, l-a învins cu 5—7, 6—1, 7—5, 6—3 pe compatriotul său Billy Martin, australianul Rod Laver a dispus cu 6—2, 6—1, 6—3 de englezul John Paish, australianul John Newcombe l-a întrecut cu 6—1, 6—2, 6—4 pe sovieticul Teimuraz Kakulia, iar olandezul Tom Okker a cîştigat cu 6—2, 6—3, 6—4 la sud-africanul P. Cramer. • NUMEROŞI SPECTATORI au urmărit la Praga întîlnirea Internaţională amicală de fotbal dintre selecţionatele Olandei şi Cehoslovaciei. Fotbaliştii olandezi au obţinut victoria cu scorul de 2—1 (1—0) prin golurile marcate de Cruyff (min. 23)și Neeskens (min. 47). Punctul gazdelor a fost înscris în minutul 60 de Hagara. ŞTIRI OLIMPICE • Peter Daland, antrenorul echipei de nataţie a S.U.A., a declarat următoarele : „Miercuri a fost o zi neagra pentru înotătorii americani. Nu mă surprinde victoria suedezului Larsson. Noi o aşteptam. Larsson se antrenează la S.U.A. de mai mult timp împreună cu selecţionabilii americani şi are ca antrenor pe colegul meu Don Gambril“. La rîndul său, celebra sportivă australiană Shane Gould, dublă campioană olimpică, a declarat următoarele : „Infringerea suferită in proba de 100 m liber m-a mobilizat mai mult. Ca urmare, am evoluat la adevărata mea valoare cîştigind proba de 400 m. Sunt optimistă şi sper să obţin şi alte medalii în probele de 200 şi 800 m liber“. • Un juriu format din 5 membri ai Comitetului executiv A.I.B.A., va alcătui, după fiecare tur al turneului de box, o listă cu numele oficialilor care au pronunţat decizii eronate. M. J. Castle (Australia), care are ca sarcină din partea acestui for internaţional „trierea“ arbitrilor pentru turul următor, nu a făcut pînă in prezent nici o aluzie la vreun oficial căzut în culpă. Operaţia este... secretă, insă pînă la urmă tot se vor cunoaşte arbitrii care nu vor mai evolua în continuare. • Peste 10 000 de spectatori au aclamat în picioare pe gimnastul japonez Sawao Kato, care şi-a reînnoit succesul de la Jocurile Olimpice din Mexic, intrind în posesia medaliei de aur. Este interesant de arătat că şi ceilalţi doi gimnaşti japonezi, clasaţi in ordine pe următoarele locuri, au un palmares sportiv valoros. Cel de-al doilea clasat, Fizo Kenmotsu, este la prezent campion mondial, iar următorul, Akinori Nakayama, virstnicul echipei (29 de ani), a terminat pentru a doua oară consecutiv pe locul trei la J.O. • In legătură cu utilizarea prăjinilor din fibre de sticlă, Federaţia internaţională de atletism a anunţat că permite atleţilor întrebuinţarea acestor prăjini cu o singură condiţie : posesorii unor astfel de prăjini să prezinte oficialilor o factură din care să rezulte că ele au fost cumpărate înainte de luna august 1971. • Agenţiile internaţionale de presă subliniază comportarea remarcabilă a floretistului român Mihai Ţiu, care s-a clasat pe locul 4. In cronica sa, comentatorul APF remarcă : ,,Românul Mihai Ţiu l-a învins pe francezul Noel într-un stil de mare campion. De asemenea, el a excelat şi în meciul cîştigat împotriva polonezului Dabrowski, pe care l-a întrecut cu 5—2“. • Telegramele Internaţionale de presă intitulate „Isaksson“ ne informează : „Corecordmanul mondial în proba de săritură cu prăjina, suedezul Kjell Isaksson, nu va participa la actuala ediţie a Olimpiadei, fiind suferind. Astfel că milioane de amatori de atletism nu vor avea, spre regretul lor, prilejul sâ-l urmărească pe Isaksson in luptă cu înălţimile de peste 5 m“. • Comisia executivă a Comitetului olimpic internaţional a anunţat oficial că nu a primit nici o reclamaţie împotriva înotătorului american Mark Spitz, acuzat că a primit un dar o pereche de pantofi de la o cumfiscată firmă vest-germană, în cadrul unui interviu. Harol Henning, secretar general al Federaţiei internaţionale de nataţie, a dezminţit categoric zvonul că ar exista o reclamaţie împotriva triplului campion olimpic. „Nu există nici un caz Spitz. Nu avem ce-i reproşa acestui campion, acuzat că ar fi făcut reclamă unei fabrici de pantofi. Nici Shane Gould nu constituie un caz pentru forul nostru. Ea a fost învinovăţită că ar face reclamă turismului din ţara sa, ţinînd pe podium, în mîini, mascota unui cangur“. CAMPIONII, PRIMIŢI CU ENTUZIASM LA CURCANI Succesul repurtat la Bucureşti de formaţia de oină Avintul Curcani, care a cîştigat finala pe ţară a „Cupei U.T.C.“, a avut un larg ecou în rîndul numeroşilor iubitori ai sportului din comuna de baştină a echipei. Ei au făcut o primire călduroasă jucătorilor Ion Eftene (căpitanul echipei), Ionică Gruianu, Ilie Eftene, Dan Constantin, Ştefan Băjenaru, Ştefan Eftimie, Gheorghe Necula, Ilie Copăcel, Aurel Vlădan, Marin Stan, T. Berbec şi antrenorului Marin Gruianu, reveniţi acasă cu tolba plină , tricourile de campioni, medaliile de aur, două splendide trofee oferite de organizatorii competiţiei (secţia de sport a C.C. al U.T.C. şi federaţia de oină), precum şi numeroase premii constînd în echipament şi materiale sportive. Suporterii şi foştii jucători şi-au reamintit cu plăcere de prima performanţă, obţinută în urmă cu 15 ani, cînd Avintul Curcani a ocupat locul 1 în finala Campionatului republican, la Timişoara. Au urmat şi alte victorii în diferite competiţii — „Cupa Agriculturii“, Spartachiada de vară etc. — după care echipa a avut o perioadă de declin, cunoscînd unele insuccese. Acum, formaţia din Curcani, cu un lot întinerit, marchează un frumos reviriment. In decurs de patru zile a susţinut 14 jocuri, din care a cîştigat 13 şi a realizat un punctaveraj superior celorlalte competitoare, fiind apreciată de tehnicieni ca performera turneului de la Bucureşti. Maestrul sportului Marin Gruianu ne mărturisea cu multă satisfacţie : „Am aşteptat această victorie de aproape patru ani. Respectiv, la ediţiile din 1969, 70 şi 71 ale „Cupei U.T.C.“ noi am atacat primul loc, dar de fiecare dată am avut unele minusuri în jocurile decisive. Acum sunt bucuros că am reuşit să cîştigăm competiţia de la Bucureşti“. In săptămînile următoare, Avintul Curcani va susţine alte confruntări importante : jocurile zonale ale Campionatului republican, ediţia 1972, care reuneşte cele mai bune formaţii din ţară. Ciniştii din Curcani concurează în zona de la Rîmnicu Vîlcea, unde urmează să întîlnească şapte formaţii, campioane judeţene (între 23—24 septembrie). Finala campionatului se desfăşoară la Craiova, în prima decadă a lunii octombrie. M. LAURIAN