Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 24, nr. 7206-7231)

1972-09-01 / nr. 7206

VIAJA DE PARTID IN MUNICIPIUL GIURGIU Activul nesalariat sprijin preţios pentru întreaga activitate In munca de îndrumare a orga­nizaţiilor de bază, Comitetul muni­cipal de partid Giurgiu foloseşte cu bune rezultate activul de partid nesalariat compus dintr-un număr de 60 de comunişti din rîndul mem­brilor de partid cu vechime şi ex­perienţă. Fiecare are repartizat în munca de îndrumare şi control cîte 2—3 organizaţii de bază, iar cei cu activitate mai îndelungată în aceas­tă muncă, răspund chiar de 5 or­ganizaţii de bază. Despre activitatea şi rezultatele muncii, despre pregătirea şi instrui­­rea cu aceste­ comunişti din activul nesalariat ne-a vorbit tov. Stoian­ C. Stoian, secretar al comitetului municipal de partid Giurgiu, — în munca noastră, a Comitetu­lui municipal de partid, un sprijin substanţial în rezolvarea multiple­lor sarcini politice, economice, so­­cial-culturale ni-i dă activul de partid nesalariat. In Raportul pre­zentat Conferinţei Naţionale de to­varăşul Nicolae Ceauşescu se arată rolul important ce-l are în munca organelor de partid activul nesala­riat, alcătuit din cei mai buni co­munişti, care ajută şi îndrumă or­ganizaţiile de bază în activitatea de traducere în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului. Comite­tul municipal de partid Giurgiu se ocupă cu răspundere de buna pre­gătire şi instruire a comuniştilor din activul nesalariat. Lunar au loc şedinţe de lucru în care se pre­zintă informări asupra principale­lor probleme întîlnite în organiza­ţiile de bază, modul cum au fost rezolvate, făcîndu-se totodată pro­puneri cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid. Membrii activu­lui­­ nesalariat sunt pregătiţi şi in­struiţi la fel ca şi aparatul comite­tului municipal de partid. Ei tre­buie să cunoască şi să-şi însuşeas­că instrucţiunile şi hotărîrile parti­dului, legile statului. In atenţia noastră stă în permanenţă încadra­rea acestor comunişti în­ formele învăţămîntului de partid, partici­parea lor la diferite expuneri şi prelegeri cu scopul de a ridica ne­contenit nivelul lor politic-ideolo­gic. De altfel, majoritatea comuniş­tilor din activul nesalariat urmează cursurile universităţii serale de marxim-leninism. Cu mulţi din­tre activiştii nesalaraţi, secretarii comitetului municipal poartă discu­ţii şi se consultă asupra probleme­lor de selecţionare şi promovare a cadrelor, despre efectul şi modul cum se aplică în viaţă hotărîrile organului municipal de partid, prilejuri cu care se formulează păreri şi propuneri în scopul îmbu­nătăţirii întregii munci de partid. — Vă rugăm vorbiţi-ne despre activitatea citorva tovarăşi. — Lucruri bune se pot spune despre toţi cei 60 de comunişti care fac parte din activul nesalariat. Am să mă opresc la cîţiva. Spre exemplu, Gheorghe Cazacu, răspun­de de mai mult timp de 4 organi­zaţii de bază din cadrul şantierului de construcţii I.C.A.Z. Bucureşti. Sunt plăcut impresionat de zelul şi răspunderea cu care munceşte acest activist nesalariat, în permanenţă îl găseşti în mijlocul comuniştilor de pe şantier, iar principala sa pre­ocupare este sprijinirea acestor or­ganizaţii în toate problemele ce le stau în faţă. El caută să găsească noi forme şi mijloace ale muncii politico-organizatorice specifice şan­tierelor de construcţii. O activitate laborioasă în munca de îndrumare şi control o au şi Petre Bicu şi Gheorghe Petrică, salariaţi la Tex­tila „Dunăreană“. Aş mai aminti de Florea Jianu, fost activist, în pre­zent pensionar, care se ocupă cu multă răspundere de organizaţiile de bază din cartiere şi ne ajută concret. Consemnăm părerea tov. Lixan­­dru Petre, director al Casei pionie­rilor despre activitatea sa în cadrul activului nesalariat­­ „Răspund de trei organizaţii de bază — din ca­drul Şcolii de muzică, Şcolii gene­rale nr. 1 şi Şcolii profesionale de mecanici agricoli. Pe baza instruc­tajului şi a sarcinilor trasate de comitetul municipal de partid, îm­preună cu birourile organizaţiilor de bază din cele trei şcoli, caut ca întreaga muncă de partid să se ri­dice la nivelul sarcinilor ce le re­vin, în special pentru educarea co­munistă a tinerei generaţii. Veghez ca în toate organizaţiile de bază să se aplice principiul muncii şi con­ducerii colective, să se întărească răspunderea personală pentru înde­plinirea sarcinilor. Acord o atenţie deosebită mijloacelor şi formelor muncii politice şi de educaţie spe­cifică şcolii, mă preocup de organi­zarea timpului liber al elevilor, de întărirea disciplinei in şcoală. O mare parte din timpul meu liber îl dedic muncii organizaţiilor U.T.C. şi de pionieri urmărind ca activi­tatea acestora să ducă la o mai bună participare a tineretului nos­­tru la acţiunile patriotice şi obşteşti din oraş, la educarea elevilor in­tr-un spirit nou, socialist faţă de muncă“. T. IACOB Maşini şi utilaje agricole cu caracteristici superioare Specialiştii cunos­cutei uzine „Semănă­toarea“, din Capitală au adus noi îmbună­tăţiri tehnologice u­­nor utilaje şi maşini agricole. Printre cele mai recente realizări ce urmează a fi omo­logate se numără şi combina „Cora“ 1200 (variantă modernizată a „Gloriei“ C12) şi două prototipuri de semănători superioa­re din punct de ve­dere tehnic tipului SPC—6. Noul tip de com­bină, „Cora“, asigură o mărire a coeficien­tului de siguranţă, o creştere a parametri­lor calitativi, pre­cum şi o sporire a performanţelor în exploatare. Datorită soluţiilor tehnologi­ce adoptate se eli­mină unele piese de schimb, se obţine un coeficient mai scăzut de impurităţi în boa­be. Aceste soluţii au dus totodată la o re­ducere a greutăţii nete a combinei cu circa 200 kg. Fiind prevăzută cu cabină platformă de condu­cere şi comenzi gru­pate, este posibilă o supraveghere mai bună a maşinii in timpul funcţionării. Prin realizarea pri­mei variante a­se­mănătorii SPC — 6 îmbunătăţite se ob­ţine o mărire a vite­zei de lucru şi se realizează o econo­mie de metal, la fie­care maşină, de 100 kg. Cea de-a doua va­riantă a SPC —­6 asigură o creştere a vitezei de lucru faţă de actuala maşină de serie şi duce la sporirea productivi­tăţii prin mărirea nu­mărului de secţii de la 6 la 8. De aseme­nea, capacitatea cu­tiilor de seminţe spo­reşte cu 50 la sută. Şi această variantă asigură o reducere a consumului de metal cu circa 100 kg pe maşină. Un element nou pentru ambele va­riante : pe roţile de tasare se montează cauciucuri cu un profil special, in sco­pul măririi aderen­ţei. Aceasta face po­sibilă executarea se­mănăturilor şi pe te­renuri cu un grad ridicat de umiditate. Pe cele două tipuri de maşini se pot monta dispozitive pentru administrarea îngrăşămintelor gra­nulate şi pentru îm­­prăştierea de insec­ticide şi ierbicide. (Agerpres) Noul complex comercial din comuna Gîrbovi. Cincinalul în patru ani şi patru luni fire­ au prin utilizarea mai judicioa­să a spaţiilor existente şi reampla­­sarea de utilaje. In acest an este prevăzută punerea în funcţiune a unei capacităţi de 1.800 tone­ fire, prin montarea a 38 ringuri (21 sunt deja predate secţiilor de fabricaţie), 8 laminoare (lucrarea a fost efec­tuată), 25 carde (operaţie în curs de execuţie) , 4 flyere şi o linie de baraj. — Lucrările adunării generale a oamenilor muncii au reliefat şi cîteva deficienţe. Ce s-a prevăzut pentru înlăturarea lor ? — Desfăşurată în spiritul intran­sigenţei şi al responsabilităţii, re­centa adunare generală a atras a­­tenţia şi asupra unor lipsuri. Bună­oară, deşi indicele de calitate a crescut — fapt dovedit şi de solici­tările beneficiarilor externi de a suplimenta cantităţile contractate — totuşi au fost cazuri de îngroşări la fir, de bobine cu porţiuni de fir cablat, etc. Pentru remedierea a­­cestor neajunsuri, după participa­rea la două schimburi de experien­ţă ce au avut loc chiar în unitatea noastră, concluziile desprinse au fost dezbătute, acţiune ce continuă la diferite nivele, cu diverse cadre — brigadieri, maiştri, ajutori de maiştri, şefi de secţie, muncitori fruntaşi etc. Apoi s-a pus problema creşterii indicelui de utilizare a timpului de lucru care este sub nivelul posibilităţilor de care dis­punem — 93,6 la sută. Măsurile întreprinse urmăresc întărirea în­deosebi a muncii politice de masă, formarea unei opinii puternice faţă de cei care irosesc orele de producţie. Cu multă responsabili­tate s-a discutat şi problema con­sumului de materie primă, dat fiind că în unele perioade (lunile martie şi iunie) s-a înregistrat o depăşire a normelor de consum, în ultimă instanţă cauze de ordin organiza­toric ce vor fi eliminate prin ve­rificarea la nivel de secţie a modu­lui cum se respectă consumul pe fiecare fază de fabricaţie, prin în­tărirea controlului la operaţiile de sortare, o mai bună depozitare a materiei prime şi altele. Rezultatele de pînâ acum, hotă­­rîrea întregului colectiv de a-şi respecta angajamentul luat, condi­ţiile de muncă de care dispunem sînt tot atîtea certificate care ne dau garanţia că sub îndrumarea organizaţiei de partid şi urmînd întocmai sarcinile ce se desprind din documentele Conferinţei Naţio­nale a P.C.R. vom reuşi ca sarci­nile de producţie ale actualului cincinal să fie realizate la indica­torii producţiei globale în patru ani şi o lună iar cei ai producţiei fi­zice în patru ani şi patru luni. (Urmare din pag. l­a­­ţialului de care dispunem. In ra­port cu concluziile desprinse s-a adoptat un plan de măsuri, care prevede folosirea intensivă a ca­pacităţilor şi suprafeţelor de pro­ducţie, ridicarea nivelului tehnic al producţiei şi îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, reducerea cheltu­ielilor de producţie, creşterea pro­ductivităţii muncii şi a calificării profesionale etc. Se vor pune în funcţiune 22 noi utilaje , carde, laminoare şi flyere în spaţiile de producţie existente ; vom dispune de încă 8 maşini de bobinat, ceea ce va asigura prelucrarea tuturor firelor pe format bobină ; se vor elabora reţete tip după caracteristi­cile fizico-mecanice ale fibrelor şi influenţa lor asupra calităţii fire­lor ; vom aplica reglaje optime la toate fazele procesului tehnologic ; se va trece la zone de deservire extinse în sectoarele flyere, maşini de filat şi răsucit şi vor fi şcola­rizate 240 filatoare şi finisoare. Un alt element hotărî­tor pentru activitatea noastră de viitor îl constituie dezvoltarea filaturii. A­­vînd în vedere sarcina trasată de partid de folosire intensivă a spa­ţiilor de producţie, în urma unor studii s-a stabilit că producţia poa­te să crească cu peste 2.600 tone Muncă politică (Urmare din pag. I-a) treaba fără sub impulsul mobilizator al hotărîrilor Conferinţei Naţio­nale, al angajamentului unanim de a se realiza cincinalul înainte de termen, mai mult ca oricînd comitetele de partid, toate organi­zaţiile de bază, organizaţiile de sindicat şi U.T.C. trebuie să folosească mijloacele şi formele muncii politice ca instrumente eficiente, opera­tive şi în strînsă legătură cu sarcinile şi problematica actuală, reală a fiecărei unităţi economice, a fiecărei comune. Toate organele şi or­ganizaţiile de partid din oraşele şi comunele judeţului trebuie să ac­ţioneze cu mai multă hotărîre pentru continua diversificare a forme­lor şi mijloacelor de care dispun, să nu uite niciodată că munca po­litică nu cunoaşte pauze. Ea trebuie să se desfăşoare permanent, să răspundă operativ măreţelor sarcini ale etapei pe care o străbatem. Cel de-al Vl-lea Tîrg de mostre de bunuri de consum şi-a închis porţile Al Vl-lea Tîrg de mostre de bunuri de consum şi-a închis, joi seara, porţile. E­­venimentul a fost marcat de o festivita­te în cadrul căreia au fost acordate pre­mii şi diplome, unui număr de 341 de în­treprinderi republica­ne şi judeţene, uni­tăţi ale cooperaţiei de consum, meşteşugăreşti şi de producţie, cîşti­­gătoare ale concursu­lui „Cel mai frumos şi util articol expus în cadrul ediţiei 1972 a Tîrgului“. Tîrgul de mostre de bunuri de consum a fost vizitat de peste 500 000 de cetăţeni din Capitală şi din ţară. El a prilejuit o amplă analiză — făcută chiar de consumatori — a realizărilor actuale ale industriei noastre, a utilităţii celor circa 100 000 de produse ex­puse. Peste 70 000 de vizitatori au exprimat aprecieri favorabile în „fişele de sondaj“ şi în „caietele standuri­lor", propunerile şi sugestiile lor fiind în­suşite de producătorii acestor bunuri, care s-au angajat să le fo­losească pentru conti­nua îmbogăţire a sor­timentelor şi a calită­ţii lor. A fost remar­cată atenţia deosebită acordată de toate în­treprinderile expozan­te diversificării ga­mei de sortimente, ca­lităţii şi frumuseţii fiecărui produs, sim­ţului artistic şi fante­ziei creatorilor. Ediţia din acest an a Tîrgului de mostre a prilejuit, de aseme­nea, o largă şi fructu­oasă confruntare între industrie şi comerţ. Timp de 20 de zile reprezentanţii între­prinderilor producă­toare şi cei ai comer­ţului de stat au avut convorbiri in scopul realizării contrac­telor de livrare de mărfuri pentru a­­nul 1973. Această in­tensă activitate a avut ca rezultat încheierea, intr-o primă etapă, a unor contracte în va­loare de circa 30 mi­liarde lei. (Agerpres) STEAGUL ROŞU RECOLTATUL PORUMBULUI (Urmare din pag. 1-a) ne bazăm pe oameni, pe conştiinţa lor şi pe consecinţele extrem de po­zitive ale aplicării sistemului de re­muneraţie în acord global. Coope­rativa din Chiselet — care are de recoltat 1.173 ha. de porumb cu o medie estimată la hectar de 3.650 kg — are contracte semnate cu toată lumea ; fiecărui ţăran coope­rator i-a fost repartizată o supra­faţă de 1,67 ha, iar plata se va face în natură, după tarifele la tona de produs aprobate de adu­narea generală, iar pentru depăşiri, tot în natură, pînă la 40 la sută. Cum anume ? E lesne de înţeles că acel 1,67 ha. este, la rîndul lui, dispersat pe diferite parcele. Pen­tru a se recolta şi elibera în timpii stabiliţi şi în ordinea stabilită, echipele se vor întrajutora. Altmin­teri nu s-ar putea face nimic. RED. : Plata se va face pe loc, în cîmp sau în alt mod ? I. RADU : Pe loc pentru că re­coltatul are loc in acelaşi timp cu eliberatul terenului, dar nu în cîmp, ci la magazie. Cînd cooperatorul şi-a terminat suprafaţa de 1,67 ha, predînd porumbul şi eliberînd te­renul, îşi primeşte şi drepturile. G. VLAD I La fel am hotărît şi noi să procedăm­­ este mai opera­tiv şi mai stimulativ. Estimăm că vom depăşi producţia medie, pla­nificată la 3.360 kg. la hectar, cu cel puţin 200 kg. A. STELIANI Totul depinde de specificul fiecărei cooperative. Mî­­năstirea de pildă, va folosi şi uti­laje mecanice în recoltare şi de aici vor interveni o sumă de obli­gaţii privitoare la retribuirea me­canizatorilor. E limpede că acei 20 la sută în natură care se acordă mecanizatorilor se trage din cuan­tumul care ar fi trebuit să revină cooperatorilor în măsura în care ei ar fi lucrat conform contractu­lui. Astfel, în mod direct, nepar­­ticiparea cooperatorilor la muncă va afecta propriile lor cîştiguri. în ceea ce ne priveşte, vom recolta exclusiv manual. Avem 1.120 ha. însămînţate cu porumb şi succesiv pe grupe de hibrizi, vom termina recoltatul pînă la începutul lui oc­tombrie. Forţa noastră de şoc o reprezintă 1.407 braţe de muncă ! La care adăugăm 9 maşini de trans­portat cu o capacitate pe cursă de 50 tone şi 147 atelaje. Remuneraţia o facem tot în acord global, tot în natură--şi, ca retribuţie suplimenta­ră, pentru depăşiri, 40 la sută în natură şi 20 la sută în bani. Su­bliniez că neapelînd la mecaniza­tori ridicăm cuantumul cooperato­rilor. Pentru fiecare braţ de mun­că a fost repartizat un teren de 0,86 ha. Noi nu vom plăti pe loc, pentru a nu împiedica cu nimic ritmul de lucru şi fluxul lucrărilor. Eventualele diferenţe care vor de­curge din­­ transformarea procentu­lui de umiditate (de la predare pe tot timpul înmagazinării pînă la plată), se vor calcula iar plata va fi astfel echitabilă. I. LAZAR ! Noutăţi am putea furniza şi noi. Faţă de anii trecuţi şi chiar faţă de ceea ce s-a dis­cutat pînă acum, aici. Avem 1.450 ha însămînţate cu porumb, am în­ceput recoltarea conform planului de acţiune, o vom termina, conform aceluiaşi plan, la 15 octombrie — avînd în acelaşi timp tot terenul pregătit pentru însămînţări — şi vom obţine 3.810 kg porumb la hectar. Remuneraţia o vom face tot în acord global. Plata se va face pe loc, după eliberarea tere­nului. Aş vrea să aduc însă un element nou în discuţie­­ crearea tuturor condiţiilor pentru a da oa­menilor posibilitatea să-şi respecte prevederile contractuale. Mă refer la transporturi. Am stabilit cu pre­cizie, pe tarlale şi pe echipe, mij­loacele mecanice de transport şi atelajele afectate, avem un plan al mişcării lor şi, pentru că suntem­ convinşi că este judicios, nu vom îngădui nici o abatere de la el. în plus, nu vom îngădui nici o aba­tere de la rutele fixate între tarla şi magazie, asigurînd aceasta prin „cordonul“ de pază stabilit şi prin controlul pe care-l vom efectua. I. RADU I Intr-adevăr măsurile de pază au anul acesta un caracter special. La Mînăstirea, în afara celor 5 paznici ai cooperativei (3 mobile şi 2 în posturi fixe) vor mai acţiona 3 membri ai gărzilor pa­triotice (un post fix şi două mo­bile, pe cai), la Coconi în afara ce­lor 7 paznici mobili ai cooperativei vor mai funcţiona 4 membri ai gărzilor patriotice, iar la Chiselet celor 5 paznici de cîmp ai coope­rativei li se adaugă 5 membri ai gărzilor patriotice în posturi fixe şi 42 — prin rotaţie, în posturi mobile. Se vede clar că şi din acest punct de vedere măsurile luate anul acesta au un caracter special şi fără îndoială se vor dovedi a fi efi­ciente în sensul creării celor mai propice condiţii pentru desfăşura­rea activităţii. Pag. a 3-a Ieri, la Jocurile Olimpice (Urmare din pag. 1­ a) a turneului de lupte libere ne-a o­­ferit prilejul fericit de a-l aplauda, împreună cu cei peste 5 000 de spec­tatori, pe reprezentantul nostru la cat. 82 kg, VASILE IORGA, câştigă­tor al medaliei de bronz. Performan­ţa lui are o semnificaţie deosebită. Muncitorul brăilean Vasile Iorga este primul român care obţine o medalie olimpică la lupte libere. Pentru a a­­junge pe podiumul de onoare, Va­sile Iorga a trebuit să-şi etaleze nu numai cunoştinţele sale tehnice, ob­ţinute în sutele de ore de antrena­ment, forţa fizică şi combativitatea, dar să dea dovadă şi de o mare te­nacitate. Accidentat în cel de-al pa­trulea meci susţinut în compania el­veţianului Martinetti, Vasile Iorga a luptat în ultimele două întilniri mai mult cu mina stingă, cea dreaptă fiind inutilizabilă din pricina unei întinderi musculare în tonte scente, luptătorul nostru s-a comportat re­marcabil, reuşind să se claseze în cele din urmă pe locul 3 din cei 32 de sportivi prezenţi la startul res­pectivei categorii. Pentru medalia obţinută aici, la J.O. de la München, un sincer bra­vo acestui tenace sportiv. La această categorie, titlul olimpic a revenit cunoscutului luptător sovie­tic Lev Tevraşvili. Şi ceilalţi luptători români şi-au adus contribuţia lor la „zestrea“ de puncte a delegaţiei noastre, cucerind in total 11 puncte. Ion Arapu, Pe­tre Cernău, Enache Panait au ocu­pat locurile 5 la categoriile respec­tive, iar Petre Coman s-a clasat pe locul 6. Peste 70 000 de spectatori au fost prezenţi in cursul dimineţii de ieri pe stadionul olimpic din München, pen­tru a urmări primele preliminarii ale mult aşteptatului concurs atletic. In lupta pentru medalia de aur, la săritura în lungime, programată în cursul după-amiezii, a ieşit învingă­toare marea favorită, vest-germana Heide Rosendahl cu 6,78 m. Ea a confirmat valoarea sa şi forma ma­nifestată în acest sezon. Viorica Vis­­copoleanu, care după două sărituri se afla pe locul doi, a ocupat in final, locul şapte cu 6,48 m, in timp ce Elena Vintilă, evoluînd sub posibili­tăţile sale, a terminat pe locul 14 cu 6,13 m. Pentru semifinalele probei de 800 m plat s-a calificat şi valoroasa noas­tră reprezentantă Ileana Silai, care a cîştigat seria sa cu timpul de 2­01 ”4/10. Finala acestei probe va a­­vea loc duminică. De remarcat că cel mai bun timp în serii a fost obţinut de atleta bulgară Svetla Zlateva cu 1’58”9/10 (nou record olimpic). In preliminariile probei feminine de su­liţă a realizat norma şi atleta noas­tră Eva Zorgo. Nu a obţinut califi­carea Marion Becker. Semifondistul Gheorghe Ghipu a ratat calificarea în cursa de 800 m, deoarece a sosit pe locul 4 în seria sa cu timpul de 1’50"1/10. Cel de-al doilea titlu olimpic al zilei a fost atribuit sportivului Pe­ter Frenkel (R. D. Germană) învin­gător în proba de 20 km marş cu timpul de la 26’42”4/10. Vîslaşii români au repurtat un re­marcabil succes în semifinalele con­cursului de canotaj academic reuşind să se califice cu toate cele trei echi­paje prezente în finalele competiţiei, care vor avea loc sîmbâtă. Este fără îndoială, o performanţă de valoare care-i situează pe canotorii români, printre cei mai buni din lume, întrecerile din semifinale, desfăşu­rate pe o vreme excelentă, au pri­lejuit dispute de o înaltă factură, care au satisfăcut pe numeroşii spec­tatori prezenţi de-a lungul traseului nautic. Desigur, echipajul de patru fără cîrmaci al României, în compo­nenţă cu Em. Tuşa, R. Agh, M. Nau­­mencu şi Fr. Papp, are cele mai mari şanse la o medalie, deoa­rece s-a calificat încă din prima fază, nemaiavînd nevoie de recalificări. E­­chipajul român a dominat copios se­ria respectivă, cea de-a doua for­maţie, echipa Danemarcei, a sosit după aproape patru secunde. In cursa de 2 plus 1, echipajul ţă­rii noastre (Ştefan Tudor, Petre Cea­­pura şi Ladislau Lovrenschi) s-a cla­sat pe locul trei primind dreptul de a evolua în finală. In sfîrşit, în proba de doi fără cîr­maci, echipajul României (Ilie Oanţă Dumitru Grumezescu) a sosit pe lo­cul trei în prima serie a semifina­lelor şi va participa la ultimul act al competiţiei. Deşi la concurenţă cu eternul său rival — atletismul — care şi-a în­ceput ieri întrecerile, concursul olim­pic de nataţie a continuat să atragă mii de spectatori in tribunele de la „Schwimmhalle“. Aceştia au venit cu dorinţa de a-i urmări din nou pe asii nataţiei mondiale in continua lor luptă cu recordurile mondiale. Şi nici ieri nu au fost înşelaţi în spe­ranţele lor, căci încă în prima finală — cea a probei masculine de 100 m fluture — acele cronometrelor s-au oprit pentru Mark Spitz la 54”27/100, timp ce reprezintă un nou record mondial şi olimpic al probei. Acest mare campion, pentru care admirato­rii săi nu mai găsesc superlative, a condus­­ cursa de la start la sosire, nedînd nici o speranţă de succes ad­versarilor săi. Cu un nou record al lumii s-a în­cheiat şi cursa feminină de 400 m mixt, în care titlul olimpic a revenit înotătoarei australiene Gail Neall. In aplauzele entuziaste ale publi­cului, care şi-a încurajat în tot tim­pul cursei idolul, Mark Spitz a reu­şit ieri seară să cucerească, la ac­tuala ediţie a J.O., cea de-a cincea medalie de aur, depăşind astfel re­cordul deţinut de compatriotul său, Don Scholander, care la J.O. de la Tokio câştigase patru medalii de aur. Excelenta performanţă a înotătorului american a fost realizată în cadrul probei de ştafetă masculin de 4x200 m liber cîştigată de formaţia S.U.A. cu un nou record mondial: 7’35”78/100. La standurile poligonului „Hoch­bruck“ s-au prezentat concurenţii probei de pistol viteză. Printre aceş­tia, figurează şi ţintaşii români Dan Iuga şi Ion Tripşa. După prima manşă, pe primul loc în clasament se află doi ţintaşi : ce­hoslovacul Ladislav Fajta şi sovie­ticul Igor Bakalov — ambii cu cîte 298 puncte. Dan Iuga, împarte locu­rile 8—11 cu finlandezul Immo Hun­­tinen, italianul Giovanni Liverzani şi norvegianul­­Thor Endsjo — toţi cu cîte 295 puncte. Ion Tripşa se află pe locul 29 cu 290 puncte. Astăzi are loc manşa a doua şi ultima. După cinci zile de întreceri, com­plexa şi dificila competiţie de penta­tlon modern s-a încheiat cu succesul cunoscutului campion maghiar An­drás Balczó. Înaintea ultimei probe — crosul — Balczo se afla pe pozi­ţia a patra în clasamentul general şi puţini mai sperau în victoria lui fi­nală. Dar pînă la urmă, valoarea sa de necontestat şi-a spus cuvîntul şi, clasîndu-se pe locul trei în proba de cros a reuşit să-şi adjudece medalia olimpică de aur. In acest concurs, o evoluţie meritorie a avut şi sporti­vul­ român Dumitru Spîrlea, situat pe locul 23 cu 4 754 puncte, în cla­samentul final. Această apreciere o facem ţinînd seama că în ultimele două probe Dumitru Spîrlea a evo­luat accidentat dînd dovadă de o am­biţie exemplara. Turneul individual al sabreriior a continuat joi după-amiază cu semifi­nalele în care a luptat şi Iosif Bu­­dahazi, unicul nostru sportiv rămas in competiţie. Grupa lui a reunit un mănunchi de fruntaşi ai scrimei mon­diale. Budahazi nu a reuşit să reali­zeze decit o victorie fiind eliminat. Se cunosc cele şase echipe califi­cate pentru turneul final al com­petiţiei de polo pe apă. Ele sunt : S.U.A. şi Iugoslavia (din grupa A), Ungaria şi R. F. a Germaniei (din grupa B), U.R.S.S. şi Italia (din gru­pa C). In ultima zi a întrecerilor preli­minare s-a înregistrat o mare sur­priză : în derbiul grupei A, selecţio­nata S.U.A. a întrecut echipa Iugosla­viei cu scorul de 5—3 (1—0, 1—1, 2—1, 1—1). Concursul olimpic de tir a progra­mat ieri după-amiază prima manşă a probei de skeet. Disputa a fost e­­chilibrata şi la sfirşitul celor 75 de focuri, trei concurenţi : spaniolul Mi­guel Marina, finlandezul Ari Wester­­gard şi englezul Joe Neville se află la egalitate in fruntea clasamentu­lui cu cîte 74 de puncte fiecare. Sportivii români Lucian Cojocaru şi Gleb Pintilie au realizat 71 de puncte. Cea de-a doua manşă a probei se desfăşoară astăzi. ULTIMELE REZULTATE Polo pe apă : In ultimul meci dis­putat in cadrul grupei preliminare A, echipa României a întilnit formaţia Mexicului pe care a învins-o cu sco­rul de 9-6 (2—3, 3-1, 2—0, 2—3). Box: In gala de aseară au evo­luat şi doi pugilişti români. In­ ca­drul categoriei muscă. C. Gruiescu l-a învins la puncte pe turcul Seno­­nul. Calistrat Cuţov (categ. uşoară) a dispus la puncte de ugandezul Mu­luri.Astă-seară va urca treptele ringu­lui şi V. Antoniu, campionul ţării la categoria semiuşoară, care-l va in­­tîlni pe Abayomi (Nigeria). Rezultatele primei etape a categoriei „Promoţie'' La comisia judeţeană de fotbal au­­ sosit doar următoarele rezultate ale meciurilor din prima etapă a cam­pionatului judeţean de fotbal, cate­goria „Promoţie“: Seria sud : Voin­ţa Slobozia—Lumina Frumuşani 3—0, Rapid Frasinu—Rapid Vărăşti 1—4, Victoria Obedeni—Victoria Va­­silaţi 3—0, Viitorul Berceni—Viito­rul Vidra 5—0, Sabarul Dobreni— Avintul Sf. Gheorghe 1—4. La jocu­rile Viitorul Şoldanu—Stejarul Vlad Ţepeş, Steaua roşie Ulmeni—Unirea Spanţov nu s-au primit încă foile de arbitraj. Seria nord : Voinţa Cre­­vedia—Avintul Dridu 2—0, Flacăra N. Bălcescu—CAP Cornetu 3—0 (ne­­prezentare), Fulgerul fierbinţi—Fur­tuna Tămădău 4—1, Griviţa roşie Ciocăneşti—Ialomiţa Coşereni 3—0, înfrăţirea Jilavele—Progresul Fundu­­lea 1—0, Victoria Tinganu—Argeşul Grădinari 4—4. Lipseşte rezultatul jocului Spicul Dimieni—Unirea Ion Roată. PE SCURT • PE SCURT • INTRE 10 ŞI 12 SEPTEMBRIE Va avea loc la Braşov un turneu inter­naţional masculin de handbal cu parti­ciparea echipelor Dynamo Berlin, Gwardia Gdansk, Universitatea Bucu­reşti şi Dinamo Braşov. • PE TERENURILE DE LA FOREST HILLS au început întrecerile tradiţio­nalului turneu internaţional „open“ de tenis al s.u.A. In primul tur al probei de simplu bărbaţi, jucătorul român Ion Ţiriac l-a întilnit pe australianul Ray Keldie, pe care l-a învins cu 6—1, 1—0 (scor la care tenismanul australian­ a abando­nat). Marii favoriţi au obţinut victorii scontate : americanul Stan Smith, capul de serie nr. 1, l-a învins cu 5—7, 6—1, 7—5, 6—3 pe compatriotul său Billy Martin, australianul Rod Laver a dis­pus cu 6—2, 6—1, 6—3 de englezul John Paish, australianul John Newcombe l-a întrecut cu 6—1, 6—2, 6—4 pe sovieticul Teimuraz Kakulia, iar olandezul Tom Okker a cîştigat cu 6—2, 6—3, 6—4 la sud-africanul P. Cramer. • NUMEROŞI SPECTATORI au ur­mărit la Praga întîlnirea Internaţională amicală de fotbal dintre selecţionatele Olandei şi Cehoslovaciei. Fotbaliştii olandezi au obţinut victoria cu scorul de 2—1 (1—0) prin golurile marcate de Cruyff (min. 23)­­și Neeskens (min. 47). Punctul gazdelor a fost înscris în mi­nutul 60 de Hagara. ŞTIRI OLIMPICE • Peter Daland, antrenorul echipei de nataţie a S.U.A., a declarat urmă­toarele : „Miercuri a fost o zi neagra pentru înotătorii americani. Nu mă sur­prinde victoria suedezului Larsson. Noi o aşteptam. Larsson se antrenează la S.U.A. de mai mult timp împreună cu selecţionabilii americani şi are ca an­trenor pe colegul meu Don Gambril“. La rîndul său, celebra sportivă aus­traliană Shane Gould, dublă campioană olimpică, a declarat următoarele : „Infringerea suferită in proba de 100 m liber m-a mobilizat mai mult. Ca ur­mare, am evoluat la adevărata mea va­loare cîştigind proba de 400 m. Sunt optimistă şi sper să obţin şi alte me­dalii în probele de 200 şi 800 m liber“. • Un juriu format din 5 membri ai Comitetului executiv A.I.B.A., va alcătui, după fiecare tur al turneului de box, o listă cu numele oficialilor care au pronunţat decizii eronate. M. J. Castle (Australia), care are ca sarcină din partea acestui for internaţional „tri­erea“ arbitrilor pentru turul următor, nu a făcut pînă in prezent nici o alu­zie la vreun oficial căzut în culpă. Operaţia este... secretă, insă pînă la urmă tot se vor cunoaşte arbitrii care nu vor mai evolua în continuare. • Peste 10 000 de spectatori au acla­mat în picioare pe gimnastul japonez Sawao Kato, care şi-a reînnoit succesul de la Jocurile Olimpice din Mexic, in­­trind în posesia medaliei de aur. Este interesant de arătat că şi ceilalţi doi gimnaşti japonezi, clasaţi in ordine pe următoarele locuri, au un palmares sportiv valoros. Cel de-al doilea clasat, Fizo Kenmotsu, este la prezent ca­m­­pion mondial, iar următorul, Ak­inori Nakayama, virstnicul echipei (29 de ani), a terminat pentru a doua oară consecutiv pe locul trei la J.O. • In legătură cu utilizarea prăjinilor din fibre de sticlă, Federaţia interna­ţională de atletism a anunţat că per­mite atleţilor întrebuinţarea acestor prăjini cu o singură condiţie : poseso­rii unor astfel de prăjini să prezinte oficialilor o factură din care să rezulte că ele au fost cumpărate înainte de luna august 1971. • Agenţiile internaţionale de presă subliniază comportarea remarcabilă a floretistului român Mihai Ţiu, care s-a clasat pe locul 4. In cronica sa, co­mentatorul APF remarcă : ,,Românul Mihai Ţiu l-a învins pe francezul Noel într-un stil de mare campion. De ase­menea, el a excelat şi în meciul cîşti­gat împotriva polonezului Dabrowski, pe care l-a întrecut cu 5—2“. • Telegramele Internaţionale de presă intitulate „Isaksson“ ne informează : „Corecordmanul mondial în proba de săritură cu prăjina, suedezul Kjell Isaksson, nu va participa la actuala ediţie a Olimpiadei, fiind suferind. Ast­fel că milioane de amatori de atletism nu vor avea, spre regretul lor, prilejul sâ-l urmărească pe Isaksson in luptă cu înălţimile de peste 5 m“. • Comisia executivă a Comitetului olimpic internaţional a anunţat oficial că nu a primit nici o reclamaţie îm­potriva înotătorului american Mark Spitz, acuzat că a primit un dar o pe­reche de pantofi de la o cumfiscată firmă vest-germană, în cadrul unui in­terviu. Harol Henning, secretar gen­eral al Federaţiei internaţionale de nataţie, a dezminţit categoric zvonul că ar exista o reclamaţie împotriva triplului campion olimpic. „Nu există nici un caz Spitz. Nu avem ce-i reproşa aces­tui campion, acuzat că ar fi făcut re­clamă unei fabrici de pantofi. Nici Shane Gould nu constituie un caz pen­tru forul nostru. Ea a fost învinovă­ţită că ar face reclamă turismului din ţara sa, ţinînd pe podium, în mîini, mascota unui cangur“. CAMPIONII, PRIMIŢI CU ENTUZIASM LA CURCANI Succesul repurtat la Bucureşti de formaţia de oină Avintul Curcani, care a cîştigat finala pe ţară a „Cu­pei U.T.C.“, a avut un larg ecou în rîndul numeroşilor iubitori ai spor­tului din comuna de baştină a echi­pei. Ei au făcut o primire căldu­roasă jucătorilor Ion Eftene (căpita­nul echipei), Ionică Gruianu, Ilie Eftene, Dan Constantin, Ştefan Bă­­jenaru, Ştefan Eftimie, Gheorghe Necula, Ilie Copăcel, Aurel Vlădan, Marin Stan, T. Berbec şi antrenoru­lui Marin Gruianu, reveniţi acasă cu tolba plină , tricourile de campioni, medaliile de aur, două splendide tro­fee oferite de organizatorii compe­tiţiei (secţia de sport a C.C. al U.T.C. şi federaţia de oină), precum şi numeroase premii constînd în echi­pament şi materiale sportive. Suporterii şi foştii jucători şi-au reamintit cu plăcere de prima per­formanţă, obţinută în urmă cu 15 ani, cînd Avintul Curcani a ocupat locul 1 în finala Campionatului re­publican, la Timişoara. Au urmat şi alte victorii în diferite competiţii — „Cupa Agriculturii“, Spartachiada de vară etc. — după care echipa a avut o perioadă de declin, cunoscînd unele insuccese. Acum, formaţia din Curcani, cu un lot întinerit, marchează un frumos reviriment. In decurs de patru zile a susţinut 14 jocuri, din care a cîş­tigat 13 şi a realizat un punctaveraj superior celorlalte competitoare, fiind apreciată de tehnicieni ca per­formera turneului de la Bucureşti. Maestrul sportului Marin Gruianu ne mărturisea cu multă satisfacţie : „Am­ aşteptat această victorie de a­­proape patru ani. Respectiv, la edi­ţiile din 1969, 70 şi 71 ale „Cupei U.T.C.“ noi am atacat primul loc, dar de fiecare dată am avut unele minusuri în jocurile decisive. Acum sunt bucuros că am reuşit să cîştigăm competiţia de la Bucureşti“. In săptămînile următoare, Avintul Curcani va susţine alte confruntări importante : jocurile zonale ale Campionatului republican, ediţia 1972, care reuneşte cele mai bune formaţii din ţară. Ciniştii din Curcani concurează în zona de la Rîmnicu Vîlcea, unde urmează să în­­tîlnească şapte formaţii, campioane judeţene (între 23—24 septembrie). Finala campionatului se desfăşoară la Craiova, în prima decadă a lunii octombrie. M. LAURIAN

Next