Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-09-26 / nr. 191

STEAUA ROMANŢEI „Daily News“ zice că Englezii vor merge ne­­amm­at contra Cabulului. Emirul îşi adună pute­rile armate. Viena, 3 Octomvre. (Oficială).—O bandă de hoţi bosniaci au fost prinsă şi trimisă la Banialuca. Pesta, 4 Octom­vre. — D. Tisza au depus impe­­ratului, la castelul Godollo, demisiunea cabine­tului întreg. Berlin, 4 Octomvre.—„Reichsanzeiger“, în urma informaţiunilor oficiale, anunţă că guvernul rusesc au ordonat de a desarma forturile rusesci de la Marea Neagra şi de a ridica minele sub­marine. Serajevo, 4 Octomvre.— Trupele noastre au in­trat aţii diminaţă, fără luptă la Visegrad. Insurgenţii au părăsit lagărul şi fortificaţiunile lor, lăsând artileria şi muniţiunile. Trupele noastre au intrat ieri fără resistenţă la Gorazda şi au ocupat astă­zi Cajniţa, ele vor a­­junge noine la Consiţa. La Foca, nu sînt resculaţi. Rescola bosniacă este clar suprimată şi ţara este ocupată de tru­pele noastre. Paris, 4 Octomvre.— Marchisul de Salisbury au părăsit Dieppe, ducându-se la Londra spre a a­­sista la consiliul miniştrilor mine, în care se va e­­samina afacerea Afganistanului. Viena, 3 Octomvre. — „Neue freie Presse* asi­gură că ministerul austriac au cerut ieri ca im­­peratul să fee o hotărire în privinţa demisiunii ce cabinetul și-au înmânat. Ministerul susţine cererea sa pe aceea că cabi­netul trebue să pregâtească budgetul şi că nu poate să împărtăşască vederile comitelui Andrassy în pri­vinţa creditului destinat a acoperi cheltuelile ocu­­cupaţiunii Bosniei şi a Herţegovinei. Londra, 3 Octomvre.—„Times“ zice că demisi­unea d-lui de Szell, ministrul de finanţe al Un­gariei, au fost primită. Cestiunea demisiunii mi­­nesterului subsistă, ea n’a fost resolvată. Viena, 3 Octomvre.— Se anunţă din Constanti­­nopole „Corespondenţei politice“ : „Muctar-paşa au anunţat Porţii ne­reuşita mi­siunii sale în Creta. S’au împrăştiat sgomotul că Midhat-paşa ar fi fost numit guvernor general al Cretei. Sultanul au informat pe d. Layerd că nu pate să adopte proiectul seu relativ la reformele ce este vorba a se face în Asia Mică. Sultanul adaogă că în curend va supune d-lui Layard un alt proiect de lege de reforme, destinată a fi co­municat la Londra“. Londra, 3 Octomvre. — O expediţie de iarnă contra Afganistanului este probabilă. „Daily News“ anunţă că ea va începe la­­ Noemvre. Amiralitatea au ordonat staţiunii navale din In­dii de a pleca pentru golful persic. DIN ŢARĂ. „Monitorul“ de sîmbătă face cunoscut că d. I. Brătianu, ministru la lucrările publice, întrecendu-se la post, noi­ interimul d. lui Chiţu­ au încetat de vineria trecută. — Cetim in „Telegraful“ . Ni se spune că o deputaţiune din partea popu­­laţiunilor musulmane din Dobrogea ar fi sosit a­fară (vineri) sau va sosi astăzi în capitală pentru a ruga pe guvern să ia în stăpînire acea provin­ţie, această fiind dorinţa intregei populaţiuni. Se zice că acea deputaţiune, compusă de bei şi agale, va sta între noi, pănă cnci se va lua de­riziune de corpurile legiutore şi vor intra în ţara lor odată cu armata română. „României libere“ i se scrie din Turtu­­caia că ştirea despre ocuparea Dobrogiei de cătră Români la 5 Octomvre, au pro­dus o vie impresie în populaţiunea de a­­colo. Cu deosebire Românii, Turcii, Gre­cii, Arminii Ebreii aşteptă cu multă ne­răbdare fericita zi, în care armata Română va călca pe pămintul Dobrogei. Toată lu­mea e dorit d­e ca, cu un moment mai curînd să recapete liniştea, de mult timp pierdută, şi pacinica ocupaţiune de intere­se, forte mult sdrm­cinate, prin ultimele e­­venimente.­­Acelaş ziar spune că in şedinţa de vineri, consiliul general de instrucţiune au votat studiul limbei germane ca obligator in cursul superior al liceelor, dându-i cîte trei ore pe săptemînă în cl V, VI şi VII, era intra VIII, doue ore. Limba italiană au fost primită, ca facul­tativă, dându-i-se cîte 2 ore pe septemînă de clasă. „Pressa“ anunţa că curtea cu juraţi din Bucuresci au achitat pe d. Vasilescu, acu­zat fiind că au omorit pe d. bocşa, mem­bru Curţei de conturi. — Cetim în „România libera“ . Auzim că la 2 Octovie, cîii i se va ţinea o re­vis­ă a armatei în jurul capitalei şi cînd armata va defila pe podul Mogoşoei, acestei căi i se va da numirea de­­ „Valea Victoriei“. —„Vocea Covurluiului“ comunică urmă­­torele: „Sintem­ informaţi că s’au făcut propuneri guvernului nostru, de cătră nişte antrepre­nori belgiani, spre a construi 12 poduri peste Dunărea, in scop de a pune in le­gătura Dobrogia cu Romănia. „Persone venite din Brăila asigură că a­­colo s’ar fi aranjând un pod peste Dună­rea de cătră armata nostră­. — „Monitorul“ de Vineri publică un de­cret domnesc, dat după raportul d-lui mi­nistru de resboiu, prin care se confere cru­cea „Trecerea Dunărei“ ofiţerilor din cor­purile armatei imperiale ruse care au fost sub comanda M. S. in operaţiunile din giu­­rul Plevnei. Acelaş „Monitor“ publică decretul prin care se autoriză ofiţerii şi gradele inferi-­ară din armata romănă care au operat la Plevna de a purta medalia comemorativă a resboiului din 1877—78, pe care a bi­nevoit a le-o acorda M. S. împăratul Rusiei. —„Corespondenţa provinţială“ spune că sînt 10 zile trecute de cînd in Peatra s’au ivit mai multe cazuri de anghină, şi că din acesta cauză a elo s’au inchis toate scalele.­­ „Presser“ i se scrie din Focşani 16 Sep­tembre . „Rîul Milcovul, venind astă nopta mare a de­bordat din matca sa, in sus de Focşani, la o dis­tanţă de 7 chilometri, şi a apucat direcţiunea prin mijlocul oraşului, in­cât a inundat peste 200 ca­se, beciuri şi altele. „Causa acestor nenorociri e provenită din com­plecta neglijenţă a patronatului primar George Corbu, care nu sa ingrijit să destupe un canal din marginea oraşului, făcut tocmai in scopul de a feri oraşul de inundaţiune, şi, dacă nu se vor lua mesurile necesarii, de­sigur, Milcovul, ’şi va schim­ba matca prin mijlocul oraşului.— Observe-se dlar, de tot românul in ce mod Focşanii se găsesc adminis­traţi de actualitate, pe când cu o cheltuială de 50 galb. s’ar fi evitat enormele păgubi causate cetăţeni­lor foi­căneni.—B“. — Ministerial agriculturei, comerciului şi lucrărilor publice anunţă că, la 28 Sep­­temvre viitor, se va ţine concurs de pro­­­ducte agricole în judeţul Nemţ, pe moşia Vânătorii-Petri­, la plasa Petra. La 8 Octomvre, în judeţul Tuto­va La 1­4 Octomvre, în judeţul Gorj, con­curs de producte agricole şi de vite. „Cetim in „Românul“ . Duminică, 24 se va înfiinţa prima comună de în­surăţei pe proprietatea statului Fundenii-Mitreni. Aci, intr’o poziţiune minunată, pe malul Argeşului şi pe şoseua de la Bucureşci la Olteniţa, se va rădica oă comună mare, de­ şase sute de familii de însurăţei. Duminică, aceşti şase sute insurăţei se vor aduna, spre a fi puşi in stăpânirea locurilor delimitate de inginerii administraţiunii dmvinentelor. Acesta primă improprietarire a însurăţeilor va fi o ţii de serbare : toţi administratorii domenie­­lor şi însuşi de ministru de interne, dacă alte mari interese nu’l vor reţine in Bucuresci, vor merge să inaugureze, cu tată solemnitatea cuvenită, noua comună de însurăţei, supt bine-cuvenirile a şăse sute de familii, care cu femei şi copii se rădică la peste două m­i cinci sute de suflete. Aflăm că tote lucrările de delimitare sunt gata in opt judeţe, şi că septămâna viitoare însurăţeii vor fi puşi in posesiunea pămlnturilor lor in tote aceste opt judeţe. In cele­l­alte, lucrările se vor termina treptat pănă intr’o lună cel mult şi pu­nerea in posesiune se va face imediat. Expunere de motive Asupra proiectului de lege relativ la neinstriina­­rea sau hipotecarea formală sau deghizată a pământurilor cedate foştilor clăcaşi prin legea rurală. Cu ocasiunea inspecţiunei ce am făcut in unele districte de peste Milcor, m’am convins prin m­ine însumi, şi prin denunţările ce am primit, că dis­­posiţiile legei rurale in cea­ ce privesce poprirea sătenilor improprietăriţi de a înstreina pamenturile lor, au ajuns cu desăvârşire nimicite. Mare parte din săteni au renmns săraci fără pro­prietate şi se găsesc Intr’o posiţie mult mai rea de cit aceea în care se aflau cînd erau clăCAŞi, căci atunci cel puţin proprietatea Cea mare avea înda-

Next