Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-09-26 / nr. 191
STEAUA ROMANŢEI „Daily News“ zice că Englezii vor merge neammat contra Cabulului. Emirul îşi adună puterile armate. Viena, 3 Octomvre. (Oficială).—O bandă de hoţi bosniaci au fost prinsă şi trimisă la Banialuca. Pesta, 4 Octomvre. — D. Tisza au depus imperatului, la castelul Godollo, demisiunea cabinetului întreg. Berlin, 4 Octomvre.—„Reichsanzeiger“, în urma informaţiunilor oficiale, anunţă că guvernul rusesc au ordonat de a desarma forturile rusesci de la Marea Neagra şi de a ridica minele submarine. Serajevo, 4 Octomvre.— Trupele noastre au intrat aţii diminaţă, fără luptă la Visegrad. Insurgenţii au părăsit lagărul şi fortificaţiunile lor, lăsând artileria şi muniţiunile. Trupele noastre au intrat ieri fără resistenţă la Gorazda şi au ocupat astăzi Cajniţa, ele vor ajunge noine la Consiţa. La Foca, nu sînt resculaţi. Rescola bosniacă este clar suprimată şi ţara este ocupată de trupele noastre. Paris, 4 Octomvre.— Marchisul de Salisbury au părăsit Dieppe, ducându-se la Londra spre a asista la consiliul miniştrilor mine, în care se va esamina afacerea Afganistanului. Viena, 3 Octomvre. — „Neue freie Presse* asigură că ministerul austriac au cerut ieri ca imperatul să fee o hotărire în privinţa demisiunii ce cabinetul și-au înmânat. Ministerul susţine cererea sa pe aceea că cabinetul trebue să pregâtească budgetul şi că nu poate să împărtăşască vederile comitelui Andrassy în privinţa creditului destinat a acoperi cheltuelile ocucupaţiunii Bosniei şi a Herţegovinei. Londra, 3 Octomvre.—„Times“ zice că demisiunea d-lui de Szell, ministrul de finanţe al Ungariei, au fost primită. Cestiunea demisiunii minesterului subsistă, ea n’a fost resolvată. Viena, 3 Octomvre.— Se anunţă din Constantinopole „Corespondenţei politice“ : „Muctar-paşa au anunţat Porţii nereuşita misiunii sale în Creta. S’au împrăştiat sgomotul că Midhat-paşa ar fi fost numit guvernor general al Cretei. Sultanul au informat pe d. Layerd că nu pate să adopte proiectul seu relativ la reformele ce este vorba a se face în Asia Mică. Sultanul adaogă că în curend va supune d-lui Layard un alt proiect de lege de reforme, destinată a fi comunicat la Londra“. Londra, 3 Octomvre. — O expediţie de iarnă contra Afganistanului este probabilă. „Daily News“ anunţă că ea va începe la Noemvre. Amiralitatea au ordonat staţiunii navale din Indii de a pleca pentru golful persic. DIN ŢARĂ. „Monitorul“ de sîmbătă face cunoscut că d. I. Brătianu, ministru la lucrările publice, întrecendu-se la post, noi interimul d. lui Chiţu au încetat de vineria trecută. — Cetim in „Telegraful“ . Ni se spune că o deputaţiune din partea populaţiunilor musulmane din Dobrogea ar fi sosit afară (vineri) sau va sosi astăzi în capitală pentru a ruga pe guvern să ia în stăpînire acea provinţie, această fiind dorinţa intregei populaţiuni. Se zice că acea deputaţiune, compusă de bei şi agale, va sta între noi, pănă cnci se va lua deriziune de corpurile legiutore şi vor intra în ţara lor odată cu armata română. „României libere“ i se scrie din Turtucaia că ştirea despre ocuparea Dobrogiei de cătră Români la 5 Octomvre, au produs o vie impresie în populaţiunea de acolo. Cu deosebire Românii, Turcii, Grecii, Arminii Ebreii aşteptă cu multă nerăbdare fericita zi, în care armata Română va călca pe pămintul Dobrogei. Toată lumea e dorit de ca, cu un moment mai curînd să recapete liniştea, de mult timp pierdută, şi pacinica ocupaţiune de interese, forte mult sdrmcinate, prin ultimele evenimente.Acelaş ziar spune că in şedinţa de vineri, consiliul general de instrucţiune au votat studiul limbei germane ca obligator in cursul superior al liceelor, dându-i cîte trei ore pe săptemînă în cl V, VI şi VII, era intra VIII, doue ore. Limba italiană au fost primită, ca facultativă, dându-i-se cîte 2 ore pe septemînă de clasă. „Pressa“ anunţa că curtea cu juraţi din Bucuresci au achitat pe d. Vasilescu, acuzat fiind că au omorit pe d. bocşa, membru Curţei de conturi. — Cetim în „România libera“ . Auzim că la 2 Octovie, cîii i se va ţinea o revisă a armatei în jurul capitalei şi cînd armata va defila pe podul Mogoşoei, acestei căi i se va da numirea de „Valea Victoriei“. —„Vocea Covurluiului“ comunică următorele: „Sintem informaţi că s’au făcut propuneri guvernului nostru, de cătră nişte antreprenori belgiani, spre a construi 12 poduri peste Dunărea, in scop de a pune in legătura Dobrogia cu Romănia. „Persone venite din Brăila asigură că acolo s’ar fi aranjând un pod peste Dunărea de cătră armata nostră. — „Monitorul“ de Vineri publică un decret domnesc, dat după raportul d-lui ministru de resboiu, prin care se confere crucea „Trecerea Dunărei“ ofiţerilor din corpurile armatei imperiale ruse care au fost sub comanda M. S. in operaţiunile din giurul Plevnei. Acelaş „Monitor“ publică decretul prin care se autoriză ofiţerii şi gradele inferi-ară din armata romănă care au operat la Plevna de a purta medalia comemorativă a resboiului din 1877—78, pe care a binevoit a le-o acorda M. S. împăratul Rusiei. —„Corespondenţa provinţială“ spune că sînt 10 zile trecute de cînd in Peatra s’au ivit mai multe cazuri de anghină, şi că din acesta cauză a elo s’au inchis toate scalele. „Presser“ i se scrie din Focşani 16 Septembre . „Rîul Milcovul, venind astă nopta mare a debordat din matca sa, in sus de Focşani, la o distanţă de 7 chilometri, şi a apucat direcţiunea prin mijlocul oraşului, incât a inundat peste 200 case, beciuri şi altele. „Causa acestor nenorociri e provenită din complecta neglijenţă a patronatului primar George Corbu, care nu sa ingrijit să destupe un canal din marginea oraşului, făcut tocmai in scopul de a feri oraşul de inundaţiune, şi, dacă nu se vor lua mesurile necesarii, desigur, Milcovul, ’şi va schimba matca prin mijlocul oraşului.— Observe-se dlar, de tot românul in ce mod Focşanii se găsesc administraţi de actualitate, pe când cu o cheltuială de 50 galb. s’ar fi evitat enormele păgubi causate cetăţenilor foicăneni.—B“. — Ministerial agriculturei, comerciului şi lucrărilor publice anunţă că, la 28 Septemvre viitor, se va ţine concurs de producte agricole în judeţul Nemţ, pe moşia Vânătorii-Petri, la plasa Petra. La 8 Octomvre, în judeţul Tutova La 14 Octomvre, în judeţul Gorj, concurs de producte agricole şi de vite. „Cetim in „Românul“ . Duminică, 24 se va înfiinţa prima comună de însurăţei pe proprietatea statului Fundenii-Mitreni. Aci, intr’o poziţiune minunată, pe malul Argeşului şi pe şoseua de la Bucureşci la Olteniţa, se va rădica oă comună mare, de şase sute de familii de însurăţei. Duminică, aceşti şase sute insurăţei se vor aduna, spre a fi puşi in stăpânirea locurilor delimitate de inginerii administraţiunii dmvinentelor. Acesta primă improprietarire a însurăţeilor va fi o ţii de serbare : toţi administratorii domenielor şi însuşi de ministru de interne, dacă alte mari interese nu’l vor reţine in Bucuresci, vor merge să inaugureze, cu tată solemnitatea cuvenită, noua comună de însurăţei, supt bine-cuvenirile a şăse sute de familii, care cu femei şi copii se rădică la peste două mi cinci sute de suflete. Aflăm că tote lucrările de delimitare sunt gata in opt judeţe, şi că septămâna viitoare însurăţeii vor fi puşi in posesiunea pămlnturilor lor in tote aceste opt judeţe. In celelalte, lucrările se vor termina treptat pănă intr’o lună cel mult şi punerea in posesiune se va face imediat. Expunere de motive Asupra proiectului de lege relativ la neinstriinarea sau hipotecarea formală sau deghizată a pământurilor cedate foştilor clăcaşi prin legea rurală. Cu ocasiunea inspecţiunei ce am făcut in unele districte de peste Milcor, m’am convins prin mine însumi, şi prin denunţările ce am primit, că disposiţiile legei rurale in cea ce privesce poprirea sătenilor improprietăriţi de a înstreina pamenturile lor, au ajuns cu desăvârşire nimicite. Mare parte din săteni au renmns săraci fără proprietate şi se găsesc Intr’o posiţie mult mai rea de cit aceea în care se aflau cînd erau clăCAŞi, căci atunci cel puţin proprietatea Cea mare avea înda-