Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-22 / nr. 91

Anul II. Nr. 91. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIȚI-VA! Miercuri, 22 Iulie 1953. 4 pagini 20 bani Pentru o mai bună organizare a muncii în campania de vară Muncile agricole din perioada actuală sunt cele mai intense din tot cursul anului. In aceste zile trebuesc făcute lucrări multe și diferite. De aceea lucrările tre­buiesc bine organizate. Muncă bine organizată înseamnă ca se­cerişul să se facă în pârgă, sno­pii să fie bine legaţi, desmiriş­­titul să se facă imediat după se­ceriş, iar treerişul să se înceapă nu mai târziu de 5 zile de la în­ceperea secerişului. Peste tot în regiune, cu excep­ţia raioanelor Miercurea-Ciuc şi Gheorgheni au început muncile de strângere a recoltei. Oamenii muncii din agricultură dau bătălia pentru terminarea grabnică, a recoltării. Până la data de 18 iulie, pe întreaga regiune recoltatul păioaselor a fost executat în proporţie de 25,5 la sută. Linele gospodarii colective ca: „Liber­tatea“ din Goreni (raionul Re­ghin), „Scânteia“ din Crăciu­­neşti (raionul Tg.-Mureş) şi al­tele au terminat recoltatul pâioa­­selor în 8—10 zile. Acolo unde lucrările sunt­ bine organizate, ele se desfăşoară simultan, de­odată. Aşa de exemplu, în comu­na Bălăuşeri (raionul Sângior­­giul de Pădure), recoltatul a în­ceput la data de 10 Iulie. Până în ziua de 18 Iulie s-a recoltat 97 la suta din păioase, iar desmirişti­­tul a fost executat în proporţie de 65 la sută. In ziua de 16 Iu­lie a început treerişul, treerându­­se până acum 75 la sută din or­zul recoltat. Pretutindeni, acolo unde a în­ceput, recoltarea se desfăşoară într-un ritm sporit. Totuşi mun­cile agricole de vară nu se des­făşoară peste tot în mod organi­zat. Desmiriştitul şi treerişul nu se desfăşoară în acelaş ritm cu secerişul. In gospodăria agrico­lă colectivă „13 Decembrie“ din Călimâneşti (raionul Sângior­­giul de Pădure), recoltatul a fost executat în proporţie de 85 la sută în timp ce desmiriştitul abia s-a executat în proporţie de 11 la sută. In raionul Tg.-Mureş recoltatul păioaselor a fost exe­cutat în proporţie de 80,5 la su­tă, în timp ce desmiriştitul abia a fost realizat în proporţie de 18,7 la sută, iar treerişul în proporţie de 0,56 la suta. Aceeaş situaţie este şi în raioanele Re­ghin şi Sângiorgiul de Pădure. Rămânerea în urmă la desmi­­riştit şi­ treeriş este o dovadă a lipsei de organizare a muncii. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale şi orga­nizaţiile de bază nu desfăşoară o muncă organizată, nu mobili­zează ţărănimea muncitoare ca odată cu secerişul să înceapă desmiriştitul şi treerişul. Ba mai mult, peste 60 la sută din ariile planificate pe întreaga regiune nu au fost încă amena­jate. Nici SMT-urile nu­ acordă atenţia cuvenită dotării ariilor cu batoze. Astfel, SMT Miercu­­rea-Niraj a trimis la aria gos­podăriei colective din Câlimă­­neşti o batoză cu toba defecta şi şinile strâmbe. După doua zi­le de muncă, fierarul gospodă­riei, nu a reuşit s‘o dea in stare de funcţionare. Această stare de tărăgăneală, de nepăsare faţă de desfăşura­rea muncilor agricole de vară trebue grabnic curmată. Strân­gerea recoltei, executarea des­­miriştitului şi a treerişului ime­diat după seceriş trebue să fie o preocupare de seamă a fiecărui comitet executiv, a fiecărui teh­nician agricol, a fiecărui ţăran muncitor. Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective şi înto­vărăşirile agricole trebue să fie în frunte la toate muncile agri­cole. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, sprijinite de organizaţiile de bază, trebue să desfăşoare o temeinică muncă mobilizatoare pentru realizarea vitezei zilnice la recoltat, desmiriştit şi tree­­riş. întrecerea socialistă şi pa­triotică trebue să fie îndrumată şi sprijinită. Un obiectiv princi­pal al întrecerii să fie executa­rea deodată a tuturor muncilor agricole. In comuna Chendui- Mare, de exemplu, întrecerea patriotică are un caracter de massă. Ţăranii muncitori din această comună au organizat întreceri individuale și pe gru­pe de case. Comitetul executiv al sfatului popular comunal nu s’a interesat ca in obiectivele întrecerii, pe lângă seceriş, să fie cuprins şi desmiriştitul. Ast­fel, din 90 hectare depe care s’a strâns recolta, numai 28 ha. au fost desmiriştite. Unii ţărani muncitori ca Mihai Koncz şi Ioan Kulcsár ,au terminat sece­rişul şi desmiriştitul. Exemplul lor nu este popularizat de comi­tetul executiv al sfatulii popu­lar comunal. Conducerile gospodăriilor a­­gricole de stat, ale gospodării­lor colective și întovărășirilor agricole trebue să analizeze zil­nic desfășurarea muncilor agri­cole de vară. La sate, comitete­le executive ale sfaturilor popu­lare trebue să acorde aceeaş a­­tenţie muncii de strângere a recoltei, desmiriştit şi treerii. In sesiunile sfaturilor populare, problemele campaniei agricole­­de vară trebuiesc larg dezbătu­te. Deputaţii sfaturilor populare trebue să participe activ la în­drumarea muncilor agricole, iar comisiunile permanente agricole de colectări­ să-şi intensifice ac­tivitatea, să atragă massa lar­gă a ţăranilor muncitori în con­ducerea campaniei agricole, asi­gurând astfel succesul campa­niei de strângere a recoltei. Organizaţiile de bază au un rol important în buna desfăşu­rare a campaniei agricole de vară. Desfăşurarea unei munci politice de massă, mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru par­ticiparea la întrecerea patriotică sunt condiţiile de seamă care asigură succesul campaniei de vară. Agitatorii trebue să arate fiecărui muncitor agricol, colec­tivist sau ţăran muncitor că e­­xecutarea la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole este în interesul patriei, al său personal. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfa­turilor populare raionale trebue să-şi intensifice munca de în­drumare pe teren, să controleze şi să sprijine activitatea organi­zaţiilor de bază şi a sfaturilor populare comunale. Să depunem toate forţele pen-­­ tru terminarea la timp şi în bu-­­ ne condiţiuni a muncilor agri-­­ cole de vară! IN INTERIORUL ZIARULUI: Oamenii sovietici construiesc comunismul, (pag. 2-a). — Pentru noi victorii in transformarea socialistă a agriculturii (pag.3-a) — Se apropie Festivalul, (pag. 3-a). — Pe urmele materialelor apărute in „Steaua Roșie", (pag. 3-a). — Colţul Festivalului, (pag. 3-a). — Vie activitate in jurul popularizării documentelor Sesiunii dela Buda­pesta a Consiliului Mondial al Păcii. (pag. 3-a). DE PE ÎNTINSUL REGIUNII Cei care luptă pentru o înaltă productivitate a muncii Muncitorii întreprinderii „805 instalaţii“ din cadrul Trustului de Construcţii Nr. 8 din Tg.­­Mureş desfăşoară cu elan între­cerea socialistă în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului. Planul semestrial al acestei întreprinderi a fost îndeplinit în proporţie de 114,4 la sută. In acelaş timp productivitatea muncii a crescut cu 18 la sută faţă de sarcinile prevăzute în plan. Această strălucită victorie în producţie a fost obţinută datori­tă faptului că paralel cu inten­sificarea întrecerii socialiste, colectivul întreprinderii a dez­voltat mişcarea inovatorilor în­­tr-o adevărată mişcare de massă şi a acordat o atenţie deosebită neşterii cadrelor noi, calificate, in cursul primului semestru al anului în curs au fost calificaţi , profesiile de lăcătuş, sudori, tâmplari, etc. prin metoda Cot­­lear 56 de muncitori. Numai în cursul lunii iunie au fost puse în aplicare 19 ino­vaţii şi raţionalizări, iar în to­­tal, pe întregul semestru au fost introduse peste 40 de inovaţii şi raţionalizări, ceea ce a contri­­bu­it cu mult la îndeplinirea şi depăşirea planului, la realizarea unei productivităţi înalte. Muncitorii nu s-au mulţumit nsă cu aceste rezultate. Cu în­­h­umarea organizaţiei de bază,­­trecerea socialistă a luat un irânit şi mai mare în luna iulie, in cinstea Festivalului Mondial al Tineretului, organizaţia de fază a organizat 4 noi brigăzi de tineret. Astfel, în prezent un număr de 8 brigăzi de tineret se întrec între ele pentru o produc­ţie sporită şi de calitate bună. In prima chenzină a lunii iulie brigada lui Iuliu Boni şi-a depă­şit norma în medie cu 75 la su­tă, iar brigăzile de tineret ale lăcătuşilor Ioan Suciu şi Ştefan Szöcs au realizat zilnic câte o normă şi jumătate. Noile cadre calificate fac faţă de asemeni cu succes sarcinilor de producţie. Aşa de exemplu, utemistul Albert Bartha, care nu de mult şi-a dobândit calificarea de tâmplar îşi depăşeşte zilnic norma cu câte 40—50 la sută. La data de 10 iulie el dădea de­ja produse în contul lunii Au­gust. Rezultate similare obţin zilnic şi sudorii Béla Nemeş, Pavel Todea şi alţi­ muncitori nu de mult calificaţi. Printre angajamentele munci­torilor întreprinderii „805 Insta­laţii“ figura şi construirea din resurse locale a unui club mun­citoresc, în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului. Acest angajament a fost îndeplinit cu cinste. La data de 9 Iulie s-au terminat lucrările de construcţie a clubului cu o capacitate de 400 de persoane, înzestrat cu o scenă spaţioasă. Este în curs şi amenajarea bibliotecii, procura­rea de mese pentru tenis de ma­să, şah şi altele. La construirea clubului muncitorii au depus peste 1.000 de ore muncă volun­tară. In acelaş timp a fost orga­nizat un cor compus din 25 de persoane, a cărui membri ţin re­petiții regulat. Avântul muncitorilor forestieri Bogata experienţă a oameni­lor sovietici arată că una din mijloacele cele mai eficace pen­tru îndeplinirea cu succes a sar­cinilor de producţie este întrece­rea socialistă. Conştienţi de acest fapt, mun­citorii întreprinderii Forestiere pentru Industrializarea Lemnu­lui din Hodoşa, raionului Topli­­ţa, iau parte tot mai activă la întrecerea socialistă. în lupta pentru realizarea cincinalului în 4 ani, ei obţin zilnic noi succese. încărcătorul de vagoane sta­­hanovist Dumitru Moraru, îm­preună cu echipa sa, îşi depă­şeşte zilnic sarcinile de plan cu 45 la sută. Fruntaşul în producţie Ioan Buca realizează zilnic în medie 135 la sută la stivuirea scândurilor. Sortatorii de che­restea, în frunte cu Adalbert Ernfeld, îşi realizează zilnic prevederile în proporţie de 132 la sută. Echipa de la expediţie, în Frunte cu Vasile Hurubă, îşi în­deplineşte planul sistematic în proporţie de 125 la sută. In cinstea celui de al­ IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie au fost organizate două brigăzi noi de tineret. Brigăzile de tineret „Ilie Pintilie“ şi „Va­sile Roaita“, conduse de utemiş­­tii Gavrilă Ţăran şi Trifan Tar­­cău se întrec între ele pentru succese cât mai însemnate în producţie. Coresp. LAZAR URZICĂ Esther Camps, membră a delegaţiei femeilor democrate din Cuba car­­e-a vizitat ţara la invitaţia Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R. printre pionierele din Gospodăria Agricolă Colectivă „Gheorghe Doja“ din Acăţari. Sărbătorirea a 60 de ani de la naşterea lui V. V. Maiacovschi Sâmbătă, 18 iulie a.c. a avut loc în sala mică a Palatului Cultural din Tg.-Mureş serba­rea aniversării a 60 de ani de la naşterea marelui poet re­voluţionar Vladimir Maiacovschi. Adunarea a fost deschisă de către scriitorul Moller Carol din partea Uniunii Scriitorilor care a arătat pe scurt importanţa zi­lei de 19 iulie 1893. Scriitorul Szabédi László a ţinut apoi o conferinţă despre viaţa şi opera marelui poet Maiacovschi. Prin­tre altele, dânsul a spus: „Esen­ţa caracterului popular al ope­rei lui Maiacovschi stă în ex­primarea legăturii indisolubile dintre partidul comunist şi ma­­ssele populare. Maiacovschi, mai mult decât oricare alt poet a ştiut să vadă şi să redea în­treaga bogăţie de idei şi senti­mente noi create de mişcarea revoluţionară a masselor popu­lare“. După terminarea conferinţei au fost recitate câteva poezii din creaţiile marelui poet, fiind viu aplaudate de către cei aproape 300 de oameni ai muncii pre­zenţi la această adunare. La grădiniţa sezonieră Zorii dimineţii se revǎrsaserǎ de mult asupra satului Călimâ­­neşti. Ţăranii muncitori se în­dreptau din toate uliţele satului în­spre sediul gospodăriei agri­cole colective. Pornind la mun­ca câmpului, părinţii îşi luau cu ei şi copiii, pentru a-i duce la grădiniţa sezonieră a gos­podăriei. Copiii mai micuţi se despăr­ţeau de părinţii lor, pe jumăta­te adormiţi, iar cei mai mări­şori dădeau bineţe îngrijitoarei, şi-şi îmbrăţişau cu drag părin­ţii. Copiii urmăreau veseli dru­mul părinţilor lor, de parcă şi-ar fi dat seama şi ei că mun­ca în gospodărie serveşte viito­rului lor fericit. Deodată ca prin farmec ră­sună în curtea şi camerele gră­diniţei zecile de glasuri voioa­se ale copiilor. Fără niciun a­­nunţ, fără nicio îndrumare, co­piii se adună la locurile lor de joacă. Ei îşi iau în primire din nou cuburile, albumele, cărţile cu fotografii, etc. şi-şi încep din nou activitatea abandonată cu o zi în urmă. Ceasurile de joacă se scurg fără a fi luate în seamă; doar mirosul gustos ce se strecoară prin uşa de la bucătărie îi face pe micuţii constructori de ora­şe şi castele să-şi aducă aminte că mai au încă ceva plăcut de făcut: să ia masa... După odihnă, micuţii cons­tructori se adună în sală. Ei sunt mai vioi şi mai veseli. Aici ei învaţă noi cântece şi poezii. Iată-l pe micuţul Albert Domo­kos, care cu vocea lui groasă, ce se aseamănă cu basul băr­bătesc execută cântecul: „Agri­cultura mecanizată este cel mai important lucru”. Copiii din grădiniţă învaţă să cunoască viaţa. Ei ştiu de pe acum cum se datoreşte viaţa bu­nă ce o duc ei, ei iubesc condu­cătorii poporului nostru munci­tor, pe tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, a cărui nume şi fotografie sunt cunoscute de toţi copiii din grădiniţă..

Next