Steaua Roşie, aprilie 1955 (Anul 4, nr. 268-277)
1955-04-02 / nr. 268
nul IV. Nr. 268 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTI VA/ Sîmbătă, 2 aprilie 1955 14 pag. 20 bani Să folosim din plin timpul favorabil Ţinînd cornt de desprimăvărarea tirzie şi mersul schimbător al vremii, folosirea fiecărui ceas, a fiecărei zi favorabilă are o însemnătate mare în asigurarea bunei desfăşurări a muncilor agricole de primăvară. Folosind din plin timpul favorabil, mulţi oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii noastre au înregistrat succese însemnate în executarea arăturilor şi însămînţărilor de primăvară. La gospodăria agricolă de stat ,,Stahanov“ din Reghin, numai într-o singură zi de lucru s-au însămînţat 13 ha. cu trifoi, 8 ha. cu ovăz, 2 ha. cu borceag şi s-au grăpat 51 ha. arate în toamnă, cît şi 67 ha. păşuni şi fineţe. Aplîcînd metoda graficului orar, tractoristul Vasile Gheorghică, de la S.M.T. Reghin îşi realizează norma zilnică in 6—7 ore de muncă, iar Ioan Anca de la S.M.T. Tg.-Mureş a realizat pînă la 29 martie 69 la sută din sarcinile de plan ce le are pe întreaga perioadă a muncilor agricole de primăvară. însemnate realizări în desfăşurarea muncilor agricole de primăvară au fost obţinute şi în unele gospodării colective, întovărăşiri agricole şi de unii ţărani muncitori cu gospodării individuale. Colectiviştii din Sîntana de Mureş au însămînţat în rînduri încrucişate 33 ha. cu orz şi ovăz şi au arat peste 30 ha. Ţăranii muncitori din comuna Avrămeşti (raionul Odorhei), cei din Sovata şi din alte multe comune şi sate au executat un volum însemnat de lucrări agricole. Zilnic, la redacţie sosesc scrisori din partea corespondenţilor voluntari care ne informează cu deosebită mîndrie despre începerea muncilor agricole de primăvară. Pînă în prezent, cu excepţia raioanelor Gheorgheni şi Cîne, insămînţările de primăvară au început în toate raioanele regiunii. Pînă la 28 martie, pe întreaga regiune s-au însămînţat 850 ha., din care în raionul Tg.Mureş 468 ha., Odorhei 242 ha. etc. Ţinînd cont de specificul climateric, şi pregătirile făcute în iarna acestui an, însămînt anii 3 de primăvară nu se desfăşoară însă în ritmul stabilit. Unele organe invocă ploaia ca pretext pentru rămînerea în urmă. Această afirmaţie însă nu este pe deplin justă. In raionul Tg.-Mureş, de pildă, sunt comune unde s-ar fi putut lucra. Dacă in comuna Oaia s-au arat 110 ha. şi s-au însămînţat 14 hectare, in comuna vecină, Păsăreni, care are acelaşi soi şi condiţii climaterice identice s-au arat abia 8 ha. şi s-au însămînţat doar 2 ha. Condiţii favorabile pentru executarea muncilor agricole de primăvară sunt şi în raioanele Reghin, Singeorgiu de Pădure şi Topliţa. Totuşi ia aceste raioane, din cauză că organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele agricole n-au desfăşurat o suficientă muncă de îndrumare, îmsămînţările de primăvară au început cu intirziere, atelajele nu sunt folosite la întreaga capacitate de lucru, pierzîndu-se ore şi zile preţioase. Nici unii mecanizatori nu contribuie cu toate forţele la desfăşurarea insămîntărilor de primăvară. Tractoriştii Iosif Horváth şi Béla Kacsó de la S.M.T. Tg.-Mureş, lucrînd pe ogoarele întovărăşiţilor din Izland, au părăsit tractoarele în brazdă, mergind la plimbare. Alte tractoare stau ore şi zile in şir din cauza defectelor în cîmp sau a lipsei de combustibil. Timpul nu aşteaptă. In primăvara acestui an avem de executat un volum mare de lucrări într-o perioadă mult mai scurtă decît în alţi ani. Aceasta cere eforturi înzecite, cere o muncă de îndrumare temeinică şi operativă. Intensificarea ritmului însămînţărilor de primăvară este în momentul de faţă sarcina de seamă a tuturor celor ce muncesc în agricultură. Aceasta nu înseamnă însă nicidecum că trebuie să se lucreze în dauna calităţii. O producţie sporită poate fi obţinută numai dacă se lucrează la timp şi în condiţii agrotehnice superioare. Tehnicienii şi inginerii agronomi au datoria să ţină o legătură strînsă cu terenul, să studieze şi să cunoască bine condiţiile de climă şi sol cu toate particularităţile lor şi să-şi desfăşoare munca de îndrumare în funcţie de aceasta, accentuînd asupra extinderii metodelor avansate. Muncile agricole de primăvară sunt hotărîtoare în bătălia pentru obţinerea unui belşug de produse agricole. De aceea, mobilizarea tuturor forţelor şi folosirea din plin a timpului favorabil pentru executarea însămînţărilor de primăvară constituie în momentul de faţă o sarcină de mare răspundere, de la care nimeni nu se poate eschiva. De o mare însemnătate pentru reuşita muncilor agricole de primăvară este desfăşurarea în rîndurile oamenilor muncii de la sate a unei femeinice munci politice de masă. In această perioadă — etapă hotărîtoare în lupta pentru o recoltă bogată — agitatorii organizaţiilor de bază şi activiştii comitetelor raionale de partid trebuie să fie în permanenţă in rîndurile ţăranilor muncitori, să-i ajute şi să-i îndrume în lupta pentru o recoltă îmbelşugată. Comuniştii trebuie să fie in frunte, in primele rînduri ale întrecerii socialiste sau patriotice, exemple de urmat pentru toţi cei ce muncesc pe ogoare. Ei trebuie să lupte neîncetat pentru a da muncilor agricole de primăvară un ritm sporit. Pentru nici un moment nu trebuie uitat că duşmanul de clasă nu doarme. Trebuiesc luate măsuri din timp pentru dumierica oricărei acţiuni ce ar împiedica buna desfăşurare a bătăliei pentru o recoltă bogată. Organizaţiile de bază săteşti trebuiesc îndrumate pentru a urmări şi analiza cu regularitate desfăşurarea însămînţărilor, susţinînd cu tărie aplicarea oricărei iniţiative ,care ar contribui la asigurarea succesului muncilor agricole de primăvară. In numărul de azi: — „Doamna noastră" . Spectacolul Teatrului secuiesc de stat din Tg.Mureş (pag-2-a) — Viaţa de partid. Conferinţa de partid a raionului Topliţa (pag-3-V) ~ — Poporul ungar sărbătoreşte 10 ani de la cnterea patriei sale( pag-4-a) — Evenimentele săptămînii (pag- l-a) 11 000 blocuri de ghicita peste plan Colectivul antrepozitului ,,Frigorifer“ din Tg.-Mureş lucrează cu însufleţire pentru a întîmpina cu noi realizări in producţie Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii. S-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. De pildă, la secţia fabricării gheţei s-a confecţionat un jghiab de scurgere, s-a perfecţionat dispozitivul mecanic folosit la amestecarea soluţiei necesare pentru fabricarea gheţii, s-a aplicat congelarea rapidă a cupelor de ghiaţă, etc., măsuri în urma cărora producţia de ghiaţă a crescut cu 8 la sută. Prin participarea a 98 la sută din numărul total al muncitorilor in întrecerea socialistă precum şi prin folosirea la maximum a capacităţii maşinilor şi utilajelor, în primul trimestru al acestui an productivitatea muncii a crescut cu 71 la sută faţă de sarcinile de plan. Cu toate că în cursul primului trimestru s-au economisit din fondul de salarii planificat peste 27.000 lei, cîştigul mediu al salariaţilor a crescut cu mult. De exemplu, mecanicul Iosif Albert a realizat un cîştig de 230 lei peste salariul lui de bază lunar, iar manipulantul Adalbert Madarász cu 239 de lei mai mult. In lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate prin Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea aprovizionării pe bază de cartele şi raţii, colectivul „Frigoriferului“ a depăşit la toţi indicii cu mult prevederile planului pe primul trimestru, producînd peste plan, printre altele, 11.000 blocuri de ghiaţă. Printr-o gospodărire chibzuită, în intervalul de la 1 ianuarie la 31 martie s-au economisit peste 400.000 de lei. Manipulanţii Adalbert Madarász, Alexandru Vass şi Francisc Balis îşi depăşesc zilnic prevederile planului cu cite 55 la sută, macaragiul Gheorghe Dan cu 35—40 la sută, etc. Cu asemenea realizări întîmpină Ziua de 1 Mai şi mecanicii Iosif Adalbert, Istrate Dumitru şi alţii. Consfătuirea colectivelor de conducere ale staţiunilor balneo-climaterice In sediul Consiliului regional sindical din Tg.-Mureş a avut loc, miercuri 30 martie, o consfătuire convocată pentru analizarea activităţii din staţiunile balneoclimaterice din Regiunea Autonomă Maghiară cu privire la crearea condiţiilor de odihnă şi de tratament cît mai favorabile oamenilor muncii. La consfătuire au participat tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R.; Ilie Kaner, director general al Direcţiei Balneo-Climaterice din Ministerul Sănătăţii, Nicolae Soveja, directorul Direcţiei caselor de odihnă C.C.S., reprezentanţi ai Comitetului regional de partid, ai Consiliului regional sindical şi ai organelor de stat, colectivele de conducere ale staţiunilor balneo-climaterice, etc. După ce Béla Csavar, preşedintele C.R.S., a deschis consfătuirea, Ioan Gábor, directorul întreprinderii de Construcţii a Regiunii Autonome Maghiare a prezentat o dare de seamă despre desfăşurarea construcţiilor în staţiunile balneo-climaterice din regiune în anii 1954—1955, în cadrul cosfătuirii au mai fost prezentate rapoarte din partea direcţiunilor staţiunilor Tuşnad şi Borsec despre măsurile luate pentru amenajarea staţiunilor. La discuţii au participat numeroşi tovarăşi, care au vorbit despre: problemele organizatorice, de aprovizionare, problemele culturale, etc. care frămîntă colectivele staţiunilor. In încheiere, tov. Liuba Chişinevschi a subliniat grija statului democrat-popular faţă de odihna şi sănătatea oamenilor muncii. Numai pentru întreţinerea şi dezvoltarea staţiunilor balneo-climaterice din Regiunea Autonomă Maghiară au fost alocate pentru anul acesta 10 milioane lei. In acelaşi timp însă, după cum a arătat vorbitoarea, mai sunt unele organe de stat şi organizaţii economice care nu acordă atenţia cuvenită staţiunilor balneo-climaterice. Lipsurile manifestate în acest domeniu trebuiesc grabnic lichidate. Ea a subliniat apoi necesitatea unei activităţi multilaterale din partea tuturor, pentru asigurarea condiţiilor optime odihnei şi tratamentului oamenilor muncii în staţiunile balneo-climaterice. Era o dimineaţă posomorită. Cerul acoperit cu nori cenuşii, nu dădea nici o siguranţă că timpul va fi frumos. Totuşi, la subsecţia din comuna Dedrad a gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin se făceau ultimele pregătiri pentru plecarea la semănat. La orele 6,45, patru semănători şi două căruţe trase de cai au părăsit curtea subsecţiei. In prima căruţă se găsea şi responsabilul secţiei, tehnicianul agronom Toader Crişan. Atelajele se îndreptau spre terenul numit „Groapa rece", destinat curti i a semănat vării orzoaicei. Odată ajunşi la cimp, fiecare muncitor ştia ce are de făcut. Ajunşi la marginea răzorului, muncitorii loan Adam şi loan Gottlert au prins caii la grape şi s-au apucat de grăpatul terenului. In acest timp semănătorile frumos aliniate au pornit la însămînţat, una pe urma roţii celeilalte. In fruntea coloanei mergea semănătoarea condusă de muncitorul Aurel Macarie, urmat fiind de cele conduse de Ioan Feindert, Gheorghe Gottfert şi Ioan Keintzel. Ceva mai tirziu, dealurile îndepărtate abia se mai vedeau din cauza ceţii care se lăsase. Ploaia măruntă amestecată cu fulgi de zăpadă şi vîntul care bătea cu tărie au făcut pe muncitori să-şi încheie mai bine hainele, dar nu i-au oprit în muncă. „In această zi — a spus tehnicianul Toader Crişan — trebuie să însăminţăm o suprafaţă de peste 6 ha. Pînă in prezent am însămînţat 14 ha. cu trifoi şi 12 ha. cu ovăz. Pînă miine seară ar fi bine să terminăm şi semănatul orzoaicei". A sosit şi ora primului. Muncitorii au dus boii şi caii să le dea de mincare, după care s-au apucat şi ei să mănince. După prim, munca a continuat cu acelaşi ritm ca şi înainte de masă. Ploaia a stat. Lumina palidă a inserării dispărea incet după zidul negru şi zimţuit al pădurii îndepărtate. întunericul se revărsa peste pămint de pretutindeni. Doar un ochi ager putea să vadă incă departe, desluşind pregătirile pe care le făceau muncitorii in vederea întoarcerii de ac cîmp. Se apropia noaptea in liniştea ei. Tehnicianul Toadis- Crişan se pregătea să raporteze centrului că in această zi, de-i puţin favorabila, la subsecţia din Dedrad, s-a însămînţat o suprafaţă de peste 6 ha. lu orzoaică.