Steaua Roşie, august 1957 (Anul 6, nr. 518-525)
1957-08-03 / nr. 518
Intîlniri, vizite şi manifestări ale delegaţiei române MOSCOVA. (De la trimişii speciali Agerpres). In cea de-a 4-a zi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova tinerii delegaţi au asistat la numeroase manifestări. In parcul „Sokolniki“ delegaţia romina a fost oaspetele delegaţiei sovietice. Intîlnirea care a durat peste 3 ore a fost o puternică manifestare a prieteniei care leagă tineretul Romîniei populare de tineretul marii Uniuni Sovietice eliberatoare Un alt grup a! delegaţiei romine a fost oaspetele tinerilor coreeni. In cursul după amiezii delegaţia romînă a primit vizita unui grup de delegaţi din ţările arabe. Astăzi in programul delegaţiei române nu figura nici un spectacol deoarece mulţi dintre artiştii romîni s-au prezentat în faţa juriilor concursurilor internaţionale. S-a întîmplat însă un lucru neprezăvut: delegaţii muncitorilor din raionul Krasnaia Presnna — cartier cu vechi tradiţii revoluţionare — au solicitat delegaţiei române să prezinte un spectacol anunţînd că toate pregătirile sînt făcute, că mii de locuitori doresc să-i cunoască pe artiştii romîni. Astfel seara, orchestra de instrumente populare condusă de Ionel Budişteanu şi ansamblul de dansuri populare U.T.M. au prezentat locuitorilor vechiului raion muncitoresc un program de muzică populară romînească. Artiştii romîni stat profund emoţionaţi de primirea ce le-o rezervă publicul moscovit. Marţi seara, după spectacolul din Piaţa comunei, cei 20.000 de spectatori i-au aclamat îndelung şi au scandat „Spasibo vam, rumînî!“. Deşi nu se pot anticipa rezultatele concursurilor artistice, trebuie să arătăm aprecierea deosebit de favorabilă de care s-au bucurat numeroşi solişti, printre care baritonul Ladislau Konia, dansatorii Ion Cîmpeanu şi Iosif Bereţchi, care au prezentat dansuri naţionale şi care au entuziasmat public din sala de concurs şi pe membrii juriilor. Azi s-au prezentat în faţa juriilor Damian Luca — la nai, N. Albulescu — la xilofon, Guţi Edi — la oboi, ansamblul de dansuri Bucureşti, care a prezentat o suită de dansuri olteneşti etc. In seara de 30 iulie solii tineretului din R. P. Romînă şi Luxemburg au fost oaspeţii tinerilor muncitori de la fabrica de lămpi electrice din Mos- Jocurile sportive de la MOSCOVA MOSCOVA, (prin telefon). — Oraşul Festivalului este străbătut de multe torente, torente de oameni — localnici şi oaspeţi — care se îndreaptă spre diferite estrade, pieţe, săli de concerte etc. Dar torentul cel mai mare — un torent uriaş — are direcţia parcul sportiv „Lujiki“. Miercuri a fost un program mai bogat, întreceri mai dinamice, victorii scontate însă şi surprize. Din cele şase probe atletice ale zilei, cinci au fost de alergări. Cealaltă — săritura în înălţime-femei. La aceste probe atletismul romînesc a fost reprezentat de Iolanda Balaş (la înălţime), Ion Wiesenmayer (400 m. plat), Florica Oţel şi Elisabeta Buda (800 m. plat serii). Seria succeselor — care sperăm să continue — a deschis-o Iolanda. Fosta noastră recordmană mondială a sărit 1,66 m., clasîndu-se pe locul întîi. E adevărat că acest rezultat nu este la nivelul performanţei ei anterioare, dar victoria e victorie! De zece ani recordul ţării noastre la 400 metri plat aparţinea maestrului emerit al sportului I. Moina. (47,8 sec.) Ei bine, ieri acest record a fost doborît. Noul recordman este excelentul nostru atlet Ion Wiesenmayer, care, participînd în finala probei de 400 metri a înregistrat timpul de 47,7 sec. El s-a clasat al doilea, în urma cehoslovacului Jirasek (47,6 sec.). Cei mai rapizi atleţi ai jocurilor sunt cunoscuţi: polonezul Folk (10,5 sec. pe 100 m. plat) şi sovietica Krepkîna (11,9 sec. pe aceeaşi distanţă). Scrimerii noştri (echipa de floretă) au pierdut prima întîlnire din turneu final, cu echipa U.R.S.S. Cum s-a întîmplat? Explicaţiile nu sînt necesare — cel mai bun a învins. Totuşi nu este exclus ca oboseala din prima zi, cind ai noştri au învins pe francezi şi polonezi, să fi avut o oarecare influenţă. In clasamentul final, floretiştii maghiari au ocupat locul întîi,urmaţi de cei sovietici. Românii— pe locul trei. Floretistele române au fost învinse şi ele de redutabila echipă a R. P. Ungare, una din favoritele turneului, precum şi de echipa Uniunii Sovietice. O veste din Iaroslavl. Meciul de fotbal Romînia—R. D Germană s-a terminat la egalitate (2—2). Rezultatul poate fi considerat mulţumitor pentru noi. Echipa romînă, cu o formaţie tînără şi cu cîţiva jucători indisponibili, a avut în faţă un adversar puternic, prima garnitură de fotbal a ţării prietene. Din nou veşti bune despre cei doi boxeri români de la categoria „muscă“. Atît Mircea Dobrescu cît şi Puiu Nicolae au cîştigat şi meciurile susţinute ieri. C. Dumitrescu şi Ilie Dragnea au pierdut, iar M. Stoian, încă suferind, nu s-a prezentat în partida cu iugoslavul Jakovlevic. La lupte, volei, tenis de masă, baschet, handbal, nataţie, tenis, sportivii noştri au obţinut victorii, continuîndu-şî drumul spre un loc cît mai bun în clasamentele finale. Echipele de rugbi au început întrecerile. Prima victorie au înregistrat-o rugbiştii italieni: călătoria lor la Moscova — interzisă la început de autorităţile italiene — le-a fost aprobată. Astfel, acum interesantul turneu de rugbi are cinci formaţii cu mare renume: Franţa, Ralta, Ţara Galilor, Cehoslovacia, şi — ați ghicit — România ÎNŞTIINŢARE Conducerea Băilor Sîngeorgiu de Mureş, de pe lîngă direcţiunea Spitalului clinic Tg. Mureş, aduce la cunoştinţă, că începînd de la data de 5 august a. c. băile calde se vor putea întrebuinţa numai după o consultaţie medicală prealabilă. Propunerile medicale pentru băile calde vor fi eliberate de următorii : Medicul băii (consultă în zile lucrătoare între orele 8—13). Medicii de policlinică şi teren în orele de consultaţii oficiale. Medicii de întreprinderi. Atragem atenţiunea cetăţenilor care folosesc băile calde, că de la 5 august, casieria băilor va elibera bilete de intrare numai pe baza propunerii medicale. Consultaţiile medicale sunt gratuite pentru angajaţi şi membrii lor de familie, pentru pensionari, şi membrii gospodăriilor colective. Pentru particulari costul consultaţiei este de 10 lei. Dispoziţiunile de mai sus sunt aduse în interesul cetăţenilor pentru a exclude şi preîntîmpina orice complicaţii ce s-ar ivi în urma folosirii contraindicate a băilor calde. Băile reci pot fi folosite şi pe mai departe fără consultaţie medicală. Direcţiunea Spitalului clinic Tg. Mureş ATENSIUNE I. S. Loteria anunţă că vineri 6 august a. c. va avea loc o tragere excepţională Loto Central, la care se vor distribui în afara premiilor obişnuite în bani premii suplimentare de cîte 50.000 şi 10.000 Iei. Cu acelaşi bilet se participă atît la tragerea pentru premiile obişnuite în bani cît şi la tragerea premiilor suplimentare, fără a se plăti nimic în plus peste preţul obişnuit al biletului. Detalii găsiţi în prospectul ce se împarte gratuit, la toate unităţile de vîrtizare a biletelor Loto Central. Revedere placute Intr-o zi a festivalului a putut fi văzută o franțuzoaică de 20 de ani la braţul unui sovietic cărunt. Ea e studentă. El e şeful unei secţii a uzinei „Trud" din regiunea Gorki. Ea rîde, rîde şi vorbeşte mereu. El e puţin obosit, căci nu-i mult de cind a coborit din avion. De unde se cunosc? Acum 15 ani. Intr-o noapte, ostaşul sovietic Mihail Poliskalov evada dintr-un lagăr fascist. Casa soţilor Carault (sătucul La Mouriére-Pienne) l-a ascuns citeva zile. Oameni buni, surisul unei fetiţe de 5 ani, Simona Poliskalov s-a dus in maquis. Soţii Carault nu l-au mai văzut niciodată... Duminică, la serbarea deschiderii festivalului, „Komsomolskaia Pravda" publica următoarea scrisoare: „Mai trăieşti, prietene Mihail? Unde eşti? Vreau neapărat să te văd. Mama şi tata mi-au poruncit-o". Semna Simona Carault, delegată franceză la festival. Și prietenul Mihail a venit într-un suflet cu avionul. ANUNŢ La tragerile de amortizare a asigurărilor de viaţă încheiate prin Administraţia Asigurărilor de Stat „ADAS“, ţinute în sala cinematografului „Steagul roşu“ din Tg. Mureş, în ziua de 31 iulie 1957, au ieşit următoarele grupuri de litere : Următoarea tragere va avea loc la 31 august 1957. R.J.W. Y.C.A. N.Y.V. R.U.M. S. I. G. N.E.S. D.W.S. R.D.R. 0 după amiază pe şantierul de construcţii Dacă treceai nu de mult în după amiezile însorite de vară pe strada Dózsa Gheorghe, puteai observa că pe şantierul de construcţii a blocurilor muncitoreşti munca nu mai era dusă in ritmul de dimineaţa. Ici, colo puteai zări cîte o echipă de zidari sau betonişti lucrind, dar parcă fără spor. In după amiaza zilei de 31 iulie, însă, întreg şantierul era în „mişcare“. Pretutindeni se lucrează cu multă tragere de inimă, din cînd In cînd conducătorul grupului de muncă voluntară de la I.C.R.A. (directorul Sândorfy) priveşte la grupul vecin de la O.C.L. produse industriale dacă nu cumva le-a luat-o înainte. In fruntea coloanei ce transporta cu roaba cărămida de la distanța de 50 m la blocul nr 6 se afla directorul întreprinderii I.C.R.A. „Am răspuns chemări muncitorilor de la fabrica de zahăr „Bernăth Andrei“ angajîndu-ne că vom da ajutor prin muncă voluntară la construirea blocurilor muncitoreşti. Am planificat să venim 15 persoane azi după amiază. Dar a mai apărut un tovarăş care s-a ţinut morţiş de noi să ne ajute şi el. Şi într-adevăr am format 2 echipe, una la cărat cărămidă şi alta la cărat pietriş la betonieră. Peste 4.000 buc. de cărămizi şi 50 metri cubi de pietriş am transportat azi după masă — afirmă directorul întreprinderii“. Şi roabele se incărcau şi se descărcau cu repeziciune. Blocul de cărămizi stivuite se înălţa la locul de muncă cu repeziciune. Nu departe, la blocul nr. 7 se puteau vedea cele 41 de persoane venite de la O.C.L. produse industriale transporting la banda rulantă cărămidă. Peste 2 300 bucăţi de cărămidă au fost transportate la etajul II al blocului, iar din camioane s-au descărcat cca. 5.000 bucăţi de cărămidă. Un alt grup tot de la O.C.L produse industriale ajută la montarea unei macarale, iar alţii transportă cherestea de la distanţa de cca. 40 m. Intr-un colţ al şantierului sub conducerea lui Nagy Dionisie de la „Unitatea", cei 25 de muncitori transportau fier de beton pe care-l stivuiau pentru a fi la indemîna betonierilor , peste 15.000 kg au transportat In acea după amiază. Cei 22 de salariaţi de la T.A.P.L. au transportat de la distanţa de 100 m peste 6 metri cubi de deşeuri lemn şi peste 1.000 bucăţi cărămizi. Un alt grup tot de la T.A.P.L. a adunat 300 kg de fier vechi de pe şantier. Cei de la „Ciocanul“ în număr de 30, au dus la blocul nr. 9 peste 4.000 iar pentru blocul 8, 1.000 bucăţi de cărămidă. Această muncă voluntară este prestată în afara celeia din ateliere unde se execută lucrări de fierărie pentru blocuri. Şi cei de la O.R.A.D., I.R.T.A. şi O.C.L. Alimentara au dat prin muncă voluntară un ajutor preţios pentru accelerarea muncii pe şantier. Ajutorul dat este confirmat şi de inginerul Codrea Nicolae şi maistrul zidar Birtalan Gábor. TR. ŞTEFANESCU — CALENDARUL săptămînii —14 august. Se împlinesc 165 de ani de la naşterea marelui poet revoluţionar englez Percy Bysshe Shelley autorul operelor de circulaţie universală ,, o u eier eliberat* 1’. „Carol I.”, „Odă libertăţii", „Victoria vieţii" et*. 5 august; *n .929— începe eroica grevă a muncitorilor de la Lupeni. In 1895, moare marele clasic al marxismului Friedrich Engels, care împreună cu Ka-1 Marx a creat socialismul ştiinţific. | 6 august: Se Împlinesc 65 de ani de la moartea in Grigore Manolescu, fost director de scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti. E primul interpret la noi al lui Hamlet, 7 ?U USÎ: In I®29 s'a n®sci|t marele savant mineralog român Ştefan Micle, fost profesor de fizică şi chimie la Faf cultatea de Ştiinţe din Iaşi. (A murit în 1879) O anoust ,n 1940 apare manifestul C.C. al P.C R., întitulat ° * „Către toţi muncitorii şi ţăranii romini", care chema masele la făurirea frontului unic. 9 august: In 1601 a fost ucis Mihai Viteazul, sub domnia că Suruia (1593—1601) s-a constituit vremelnic un stat centralizat, alcătuit din Muntenia, Moldova şi transilvania. In 1908 izbucneşte greva docherilor din Galaţi, care cereau limitarea zilei de muncă, libertatea de organizare şi întrunire. IO august: Se împlinesc 5 ani de la inaugurarea termocentralei lor „Gh. Gheorghiu-Dej” de la Doiceşti, prima mare lucrare _________ din planul de electrificare a ţării noastre. Intovărăşiţii cer sprijin Ţăranii din Chiheru nu se prea ocupau de agricultură. Ocupaţia lor era cărăuşia. Pentru a cîştiga o bucată de mămăligă pentru copii, cutreierau săptămîni intregi cele mai îndepărtate sate de pe cîmpie cu o căruţă de lemne. Pămîntul rămînea nelucrat. — In anii ce au trecut de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist multe s-au schimbat şi la Chiheru, spune ţăranul muncitor Făgărăşan Ioan. Se naşte o viaţă nouă. Acum nu mai sint pămînturi nelucrate. In sat se construieşte un frumos cămin cultural care se va inaugura în cinstea zilei de 23 August. 14 familii de ţărani muncitori de aici au pornit pe un drum nou, înfiinţînd o întovărăşire zootehnică. • Era în preajma sărbătorii zilei de 1 Mai 1957. La Chiheru se pregătea un mare eveniment, inaugurarea întovărăşirii zootehnice. Urmând sfatul partidului 14 familii de ţărani muncitori şi-au unit 34 de oi şi 8,66 ha pămînt, înfiinţînd la 28 aprilie 1957 întovărăşirea zootehnică ,1 Mai 11. Cel dintîi care a înaintat cerere de înscriere a fost ţăranul muncitor Matei Vasile. S-au înscris apoi şi alte familii ştiind că numai drumul agriculturii socialiste este în stare să ducă ţărănimea muncitoare la o viaţă fericită. Au trecut de atunci trei luni. Şi pe bună dreptate intovărăşiţii nu sunt mulţumiţi de realizările lor. După inaugurare intovărăşiţii Bogdan Vasile şi Făgărăşan Ioan au mai adus în întovărăşire cîte 2 oi, numărul acestora ajungînd astfel la 42. Altceva nu s-a făcut. — Forma aceasta de muncă e nouă pentru noi, spun intovărăşiţii de aici. Nu ştim cum să pornim la muncă. Aşa cum o familie nouă are nevoie de sfatul bătrînilor, « naşilor, tot aşa şi întovărăşirea noastră este o familie tinără care are nevoie de îndrumare. Şi tocmai de îndrumare şi sprijin nu s au bucurat intovărăşiţii de aici de la Chiheru, începînd de la inaugurare şi pină în prezent. Hotărîrea adunării generale, adusă imediat după înfiinţarea întovărăşirii, de a se cumpăra 14 viţepentru a-i creşte şi valorifica, lucru ce ar fi dus la unirea întovărăşiţilor, La crearea fondului obştesc, nu a fost sprijinită de nimeni, rămlnind numai pe hârtie. In sesiunile sfatului popular comunal nu se aminteşte un cuvint despre întovărăşire. — Vom da tot sprijinul întovărăşirii, a spus tovarăşul Pop Ioan, preşedintele sfatului popular comunal, cu ocazia inaugurării. Dar cînd, aceasta nu se ştie. Se ştie atît că Dină în prezent nu a dat nici un ajutor. Ce să mai spunem atunci de organele raionale ? Chiheru a avut „ghinionul" să fie ,.piatră de hotar“ a raionului Reghin. Cum ai ieşit din Chiheru păşeşti pe teritoriul raionului Tg. Mureş. Şi pentru ca nu cumva să se rătăcească, nimeni de la raion, în ruptul capului, nu se deplasează la Chiheru. * Membrii întovărăşirii „1 Maiu din Chiheru aşteaptă. Aşteaptă sprijin şi îndrumare din partea tehnicienilor şi activiştilor de la raion, din partea sfatului popular comunal. Ei sînt hotărîţi să facă paşi înainte pe drumul pe care au pornit cu 3 luni în urmă Aşteaptă şi restul ţăranilor muncitori din sat să vadă primele succese ale Intovărăşirilor ca apoi să pornească și ei pe această cale- P. POPSOR