Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)
1958-10-22 / nr. 644
Mi saspcatKca, ci tnidarca cifcrÉciKSOT iiiclcirc! De®baám-iée dm Cométefail PoMtic al O. N. W. m proMeam deammă&ii NEW YQ4$K. GoEespondentul special Agerpres la O.N.U tea-tismrte: In şedința sa din dimineaţa zilei de 17 octombrie Comitetul Peac al O.N.U. şi-a consnarat matinite în proterna dezarmării. După reprezentantul Ghattei a luat cuvântul KRISHNA MENON, conducătorul delegaţiei Irdiei. Menon a criticat argumentele cu ajutorul cărora delegaţii occidentali au încercat să justice refuzul de a înceta in mod necondiţionat experienţele cu arma nucleară. India — a spus Menon — consideră că o înţelegere între marile puteri sprijinită de Adunarea Generală în ceea ce priveşte încetarea experienţelor nucleare ar răsturna tendinţa spre război. El a declarat că guvernul Indiei se pronunţă pentru încetare şi nu pentru „suspendarea“ experienţelor cu arma nucleară, aşa cum se propune în rezoluţia puterilor occidentale, întrucît prin suspendarea acestor experienţe se înţelege reluarea lor ulterioară. In cadrul şedinţei din după-amiaza zilei de 17 octombrie a luat cuvîntul F. AIKEN, ministrul Afacerilor Externe al Irlandei. El a adus amendamente proiectului american de rezoluţie şi a prezentat Comitetului un proiect propriu de rezoluţie, care propune constituirea unui comitet special pentru „studierea pericolului pe care îl prezintă extinderea armei nucleare şi recomandă celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale să adopte măsurile necesare pentru preîntîmpinarea acestui pericol“. Reprezentantul R. P. Polone, J. WINIEWICZ, a consacrat o mare parte a cuvîntării sale fundamentării multilaterale a propunerii Poloniei cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Europei. El a arătat că asemenea acorduri regionale pot contribui în mare măsură la dezarmare. Reprezentantul Poloniei a sprijinit propunerea U.R.S.S. cu privire la dezarmare. A luat apoi cuvîntul V. A. ZORIN, delegatul U.R.S.S. El a declarat că nu poate fi de acord cu afirmaţia făcută de ministrul Afacerilor Externe al Suediei că deosebirea care există între cererea de a se „înceta“ experienţele, conţinută în proiectul de rezoluţie sovietic, şi cea de a se „suspenda“ experienţele, conţinută în proiectul american, este de natură „pur lingvistică“, întrucît, după părerea delegaţiei suedeze ,ambele proiecte urmăresc acelaşi scop — încetarea experienţelor cu arma nucleară. Probabil, a spus Zorin, că ministrul Afacerilor Externe al Suediei consideră dorinţa drept realitate Cuvîntul „suspendare" care arată că este vorba de o măsură provizorie, nu a fost introdus întîmplător în rezoluţia puterilor occidentale El reflectă poziţia S.U.A. şi Angliei, ai căror reprezentanţii afirmă în mod deschis că sînt hotăriţi să înceteze experienţele doar provizoriu, pe termen de un an Prin urmare, controversa nu este de ordin lingvistic, ci de ordin politic. Delegaţia sovietică salută propunerea Suediei ca în proiectul american cuvîntul „suspendare“ să fie înlocuit cu cuvîntul „încetare“, a spus reprezentantel Umurm Sovie-» tice. A avut loc apoi unsoliab de replici kite delegaţii S..tkA. şi?. Afragliei «şi. reprezeiriantul UâRfeSîS. Delegatei americao, a.-dfccua marcat profâeatit nedumerire că delegaţia americană nu şfere-ce ar mai putea-, spune- pentru a convinge Uniunea Sovietică de dorinţa sinceră a Statelor Unite de a înceta experienţe,le unde are. Reprezentantul U.R. S.S. a răspuns că aceasta se poate face foarte simplu prin includerea în proiectul american de rezoluţie a cererii de a se înceta experienţele. Delegatul Angliei a dat apoi citire unui fragment din declaraţia reprezentantului englez Noble, în care se vorbea despre propunerea de a se suspenda experienţele pe timp de un an, iar apoi de a se prelungi acest termen din an în an, ceea ce, după părerea sa, este similar cu o încetare. Răspunzînd delegatului Angliei, V .A. Zorin i-a atras atenţia asupra faptului că în declaraţia pe care n-a citit-o în întregime, după cuvîntul „a prelungi“ se află cuvintele „cu condiţia“. Tocmai în aceste cuvinte, a spus Zorin, constă esenţa controversei noastre. Noi ne pronunţăm pentru încetarea necondiţionată a experienţelor, iar dv. îi puneţi o serie întreagă de condiţii. intervenţia «elegatului român în comitetul str. 6 Problema arbitrajului internaţional este obiectul unor discuţii aprinse în comitetul nr. 6 pentru problemele juridice al Adunării Generale. Comisia de drept internaţional, care primise sarcina de a elabora o codificare a procedurii arbitrajului, elaborase sub influenţa marilor puteri imperialiste un proiect care se întemeiază pe ideea arbitrajului impus. Luind cuvîntul în şedinţa din după amiaza zilei de 16 octombrie a Comitetului Juridic, reprezentantul român Edwin Glaser a spus printre altele: ,,Ceea ce este esenţial pentru arbitrajul internaţional este că statele trebuie să i se supună conform dorinţei lor liber exprimate printr-o convenţie specială, să-şi aleagă în mod liber judecătorii, adică pe arbitri, să determine prin acordul lor liber consimţit regulile de fond şi de procedură după care să fie tranşate problemele litigioase. Acordul statelor-părţi în diferend domină de la început şi pină la sfirşit întreaga procedură arbitrată, delegaţia română — a arătat J. Glaser — consideră că dacă proiectul elaborat de către comisia de drept internaţional privind procedura arbitrată nu suferă modificările pe care atîtea delegaţii ie cer, proiectul în chestiune este inacceptabil. In această ipoteză orice dezbatere detailată a acestui proiect ar fi o simplă pierdere de timp. Delegaţia română este gata ca, într-un spirit de cooperare constructivă, să examineze, dacă aceasta este voinţa majorităţii, articol cu articol textele care au fost elaborate de către comisia de drept internaţional, cu scopul, de a aduce modificările necesare". MOSCOVA: Festivitate consacrată, prieteniei sovieto-romîne MOSCOVA. — Corespondentul Agerpres transmite: Peste 500 de lucrători ai Uzinei de rulmenţi nr. 1 din Moscova au participat simbătă la festivitatea organizată de comitetele de partid, sindicat şi comsomolist din uzină. Festivitatea a fost consacrată prieteniei sovieto-romîne. O prietenie trainică leagă colectivul acestei uzine de ţara noastră. Aici a fost proiectată uzina de rulmenţi din Bârlad ;aici şi-au ridicat calificarea foarte mulţi muncitori şi tehnicieni ai tinerei industrii de rulmenţi româneşti. Uzina a dat ţării noastre zeci de mii de rulmenţi de toate dimensiunile. La adunarea festivă de azi primul a luat cuvîntul Alexei Grebnev, vicepreşedinte al consiliului de conducere al Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, care şi-a împărtăşit impresiile despre ţara noastră pe care a vizitat-o în cîteva rînduri. Brigadierul Mihail Rudenko a transmis salutării şi urări de bine din partea colectivului uzinei, muncitorilor şi inginerilor industriei noastre de rulmenţi. Anatoli Gromov, directorul uzinei, membru al consiliului Asociaţiei sovieto-romîne, a citit o telegramă adresată de adunare Consiliului General A.R.L.U.S. şi întregului popor român, unind noi şi noi succese în construirea socialismului. Despre dezvoltarea economică şi culturală a Romîniei democratpopulare a vorbit Traian Şelmaru, consilier al ambasadei R. P. Române la Moscova. După adunarea festivă a avut loc un concert prezentat de un grup de studenţi români care învaţă la Moscova şi de colectivul de artişti amatori al uzinei. © Hft&nifesesre a prieteniei frăţeşti B»tSfe-Bll C Afi Jffc * Ia Cil.« 14» Io aceste zile pe pămîntul Cehoslovaciei prietene se găseşte o delegaţie de partid şi guvernamentală a ţări! noastre, condusă de tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, primsecretar al G. C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, din care fac parte tovarăşii CHIVU SEDICA, preşedintele Consiliului de Miniştri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., PETRE BORILA, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ŞTEFAN VOITEC, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şeful Direcţiei de propagandă şi cultură al C.C. al P.M.R. şi G. GASTON MARIN, preşedintele Comisiei de stat al planificării. Această vizită constituie o nouă manifestare a prieteniei frăţeşti ce s-a statornicit între Republica Populară Romînă şi Cehoslovacia, între poporul român şi poporul cehoslovac. Prietenia romîno-cehoslovacă are o tradiţie bogată. Pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub jugul fascist au luptat alături de igiorioasa Armată Sovietică şi de armata cehoslovacă şi unităţi ale armatei române. Sîngele vărsat în comun a sudat pe vecie prietenia celor două popoare, care şi in trecut s-au găsit alături în lupta de eliberare naţională şi socială. Ambele popoare poartă o recunoştinţă veşnică Uniunii Sovietice, care a avut rolul hotărîtor în eliberarea lor. După cel de-al doilea război mondial popoarele ambelor ţări conduse de partidele lor marxist-leniniste şi avînd sprijinul neprecupeţit al Ţării Socialismului victorios, şi-au luat soarta în propriile lor mîini, scuturând jugul exploatării capitaliste şi al robiei imperialiste. Intre cele două ţări s-au stabilit relaţii strînse de intr-ajutorare frăţească în toate domeniile, cum numai între ţări socialiste nor exista. Cehoslovacia este o ţară cu o puternică industrie. In cadrul legăturilor economice romîno-cehoslovace ţara noastră, aflată în plin avînt al industrializării primeşte un important sprijin din partea Cehoslovaciei. La rîndul lor prietenii cehoslovaci se bucură de ajutorul poporului român în domeniile în care producţia şi experienţa noastră este mai bogată. România şi Cehoslovacia luptă umăr la umăr în cadrul lagărului păcii şi socialismului în frunte ca Uniunea Sovietică, pentru slăbirea încordării internaţionale şi statornicirea unei păci trainice în lume. Relaţii strînse frăţeşti există între cele două partide marxist-leniniste — Partidul Muncitoresc Român şi Partidul Comunist Cehoslovac — care conduc popoarele lor la victorie, pe drumul luminos al socialismului. Oamenii muncii din regiunea noastră alături de întregul nostru popor salută vizita delegaţiei de partid şi guvernamentală a R. P. Romine în Cehoslovacia, fiind convinşi că aceasta va contribui la o şi mai strînsă colaborare între popoarele noastre, la o şi mai puternică sudare a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, la întărirea păcii în lume. „Alianţa, atlantică a devenit inutilă pentru interesele generale ale Greciei“ — scrie ziarul grec ..Elefteria ATENA (Agerpres). — Ziarul grec „Elefteria" publică un articol în care afirmă că in prezent există ,,o criză naţională“ in politica greacă determinată în primul rind de „slăbiciunea ş incapacitatea acesteia de a juca rolu de purtător de cuvint al mişcării de eliberare cipriote“. Faptul că la baza politică greceşti a fost pusă începând din 1952 Organizaţia Pactului Atlantic este considerat de „Elefteria" ca o altă cauză a actualei crize politice din Grecia. „... In Consiliul permanent al N.A.T.O., subliniază ziarul, ne-am dovedit cu consecvenţă solidari cu colonialismul. In cadrul N.A.T.O. am respins emanciparea naţională a popoarelor coloniale .. In continuare ziarul arată că „alianţa atlantică a devenit inutilă pentru interesele generale ale Greciei". Ziarul se referă în continuare la atitudinea Angliei, şi Turciei în probleme Ciprului, problemă în care aceste două ţări,,s-au dovedit a fi duşmane ale Greciei". „Prietenia noastră cu Statele Unite, continuă „Elefteria", se dovedeşte a nu corespunde pînă şi celor mai modeste aşteptări ale poporului grec. Relaţiile greco-americane, arată ziarul, „împiedică refacerea economică a Greciei, o condamnă la actualul stadiu al unei economii contradictorii şi slab dezvoltate şi Lovesc în unitatea istorică şi politică a Ciprului". „Gradul dependenţei politicii greceşti faţă de interese politice străine, subliniază ziarul în încheiere, este demonstrat şi de faptul că nu se caută o, legătură rodnică cu popoarele de milioane de oameni care nu sunt incuse in alianţa militară, a N.A.T.O. Nu este vorba numai de Uniunea Sovietică, ci în general de statele răsăritene, faţă de care — deşi se află în fruntea luptei pentru libertatea Ciprului, — în Grecia nu se aude vreodată înmod oficial vreun cuvint de recunoştinţă. In schimb însă ne dedăm la minciuni propagandistice înpotriva lor ori de cile ori americanii neojenesc".¥■ PARIS (Agerpres). — La întrunirea din ziua de 17 octombrie a Consiliului permanent N.A.T.O. de la Paris nu s-a ajuns încă la nici un acord în problema organizării unei conferințe în cadrul N.A.T.O. pentru Cipru. Reprezentantul Greciei a cerut ca la proiectata conferinţă să participe şi S.U.A., Italia şi Franţa. După cum anunţă agenţia Associated Press, Turcia s-a opus cererilor Greciei, iar Marea Britanie nu a manifestat „un prea mare entuziasm" faţă de propunerea greacă. a fost reluat bombardamentul insulelor de coastă ca o măsură de pedepsire insulei Tzînmîndao, ordinul adresat armatei noastre de a suspenda bombardarea insulei Tzînmîndao încetează de a se mai aplica. Trupele noastre au suspendat în două rîrdluri bombardarea şi totuşi autorităţile din Taiwan nu au adoptat o atitudine mai realistă. Autorităţile din Taiwan au persistat în atitudinea lor de încăpăţînare, au refezuat să adopte o politică paşnică şi au intensificat pregătirile de război anunţînd făţiş o aşa zisă „reîntoarcere“ pe continent. Şi acum, în ajunul sosirii în Taiwan a lui Dulles, pe care l-au invitat pentru a pune la cale îndeplinirea şi pe viitor a „tratatului“ dintre danbaisişti şi americani, autorităţile din Taiwan au introdus în apele insulei Tzînmîndao vase militare americane care au rămas în aceste ape ca escortă timp de cinci ore. Aceasta constituie o încălcare făţişă a condiţiilor suspendării temporare de către trupele noastre a bombardării insulelor de coastă. Dacă lucrul acesta poate fi tolerat, atunci ce nu ar mai fi de tolerat ? Trebuie reînceput aşadar bombardamentul ca o măsură de pedepsire. Este cu totul de nepermis ca americanii să se amestece în treburile chineze. Noi avem în faţa noastră o datorie naţională nobilă. Cei care persistă în greşeală sunt, în definitiv, foarte puţini. Se pare că va sosi timpul cînd autorităţile din Taiwan îşi vor da seama de necesitatea de a părăsi drumul greşit şi de a accepta o reglementare paşnică, şi noi continuăm să nutrim speranţe în această eventualitate. Americanilor nu le ajută — se spune în continuare în ordinul Ministerului Apărării Naţionale — să se agaţe mai departe de Taiwan şi de regiunea strîmtorii Taiwan. Este cu totul de nepermis ca americanii să se amestece în treburile interne ale Chinei şi noi nu vom accepta în nici un caz nici o manevră americană de a se folosi de autorităţile din Taiwan pentru a încălca suveranitatea ţării noastre. Militarii şi civilii patrioţi din Taiwan, Penhuledao, Tzînmîndao şi Matsushan trebuie să se trezească. Taiwanul, Penhuledao, Tzînmîndao şi Matsushan trebuie să se reîntoarcă la patria-mamă. Pîn De-huai, ministru al Apărării Naţionale. 20 octombrie 1958. PEKIN (Agerpres). — China Nouă transmite : La 20 octombrie, Ministerul Apărării Naţionale al R. P. Chineze a dat următorul ordin : Tovarăşi din Armata populară de eliberare de pe frontul Fuzian : Întrucît autorităţile din Taiwan au introdus în cursul nopţii de 19 spre 20 şi în cursul dimineţii de 20 octombrie o escortă militară americană in apele Im prăvălia americană — A trebuit s-o facem, pentru că noi nu recunoaștem China. Desen din ziarul „New Age“, care apare în Uniunea Sud-Africană. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se face oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din îndeprinderi şi instituţii. Comanda Nr. 53,49, •■nfio . oíi/1 Q --- 1 1.