Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)

1958-10-22 / nr. 644

Mi saspcatKca, ci tnidarca cifcrÉciKSOT iiiclcirc! De®baám-iée dm Cométefail PoMtic al O. N. W. m proMeam deammă&ii NEW YQ4$K. GoEespondentul spe­cial Agerpres la O.N.U tea-ti­smrte: In şedința sa din dimineaţa zilei de 17 octombrie Comitetul Peac al O.N.U. şi-a consnarat m­atinite în proterna dezarmării. După reprezentantul Ghattei a luat cuvântul KRISHNA MENON, conducătorul delegaţiei Irdiei. Menon a criticat argumentele cu ajutorul cărora delegaţii occiden­tali au încercat să just­­ice ref­u­zul de a înceta in mod necondiţionat experienţele cu arma nucleară. In­dia — a spus Menon — consideră că o înţelegere între marile puteri sprijinită de Adunarea Generală în ceea ce priveşte încetarea experien­ţelor nucleare ar răsturna tendinţa spre război. El a declarat că gu­vernul Indiei se pronunţă pentru încetare şi nu pentru „suspenda­rea“ experienţelor cu arma nuclea­ră, aşa cum se propune în rezolu­ţia puterilor occidentale, întrucît prin suspendarea acestor experien­ţe se înţelege reluarea lor ulte­rioară. In cadrul şedinţei din după-am­ia­­za zilei de 17 octombrie a luat cu­­vîntul F. AIKEN, ministrul Aface­rilor Externe al Irlandei. El a adus amendamente proiectului american de rezoluţie şi a prezen­tat Comitetului un proiect propriu de rezoluţie, care propune consti­tuirea unui comitet special pentru „studierea pericolului pe care îl prezintă extinderea armei nucleare şi recomandă celei de-a 14-a se­siuni a Adunării Generale să a­­dopte măsurile necesare pentru preîntîmpinarea acestui pericol“. Reprezentantul R. P. Polone, J. WINIEWICZ, a consacrat o mare parte a cuvîntării sale fundamen­tării multilaterale a propunerii Po­loniei cu privire la crearea unei zone denuclearizate în centrul Eu­ropei. El a arătat că asemenea acorduri regionale pot contribui în mare măsură la dezarmare. Repre­zentantul Poloniei a sprijinit pro­punerea U.R.S.S. cu privire la dez­armare. A luat apoi cuvîntul V. A. ZO­RIN, delegatul U.R.S.S. El a de­clarat că nu poate fi de acord cu afirmaţia făcută de ministrul Afa­cerilor Externe al Suediei că deo­sebirea care există între cererea de a se „înceta“ experienţele, conţinu­tă în proiectul de rezoluţie sovietic, şi cea de a se „suspenda“ expe­rienţele, conţinută în proiectul ame­rican, este de natură „pur lingvis­tică“, întrucît, după părerea dele­gaţiei suedeze ,ambele proiecte ur­măresc acelaşi scop — încetarea experienţelor cu arma nucleară. Probabil, a spus Zorin, că minis­trul Afacerilor Externe al Suediei consideră dorinţa drept realitate Cuvîntul „suspendare" care arată că este vorba de o măsură provizo­rie, nu a fost introdus întîmplător în rezoluţia puterilor occidentale El reflectă poziţia S.U.A. şi An­gliei, ai căror reprezentanţii afir­mă în mod deschis că sînt hotă­­riţi să înceteze experienţele doar provizoriu, pe termen de un an Prin urmare, controversa nu este de ordin lingvistic, ci de ordin po­litic. Delegaţia sovietică salută propu­nerea Suediei ca în proiectul ame­rican cuvîntul „suspendare“ să fie înlocuit cu cuvîntul „încetare“, a spus reprezenta­ntel Umurm­­ Sovie-» tice. A a­vut loc apoi un­­sol­iab de replici kite delegaţii S..tkA. şi?. Afragliei «şi. reprezeiri­antul UâRfeSîS. Delegatei americao,­ a.-dfccua mar­cat profâeatit nedumerire că delegaţia­ americană nu şfere-ce ar mai putea-, spune- pentru a convinge Uniunea­ Sovietică de dorinţa sinceră a Sta­telor Unite de a înceta experienţe­,­le unde are. Reprezentantul U.R. S.S. a răspuns că aceasta se poate face foarte simplu prin includerea în proiectul american de rezoluţie a cererii de a se înceta experien­ţele. Delegatul Angliei a dat apoi ci­tire unui fragment din declaraţia reprezentantului englez Noble, în care se vorbea despre propunerea de a se suspenda experienţele pe timp de un an, iar apoi de a se prelungi acest termen din an în an, ceea ce, după părerea sa, este si­milar cu o încetare. Răspunzînd delegatului Angliei, V .A. Zorin i-a atras atenţia asu­pra faptului că în declaraţia pe ca­re n-a citit-o în întregime, după cuvîntul „a prelungi“ se află cu­vintele „cu condiţia“. Tocmai în aceste cuvinte, a spus Zorin, con­stă esenţa controversei noastre. Noi ne pronunţăm pentru încetarea ne­condiţionată a experienţelor, iar dv. îi puneţi o serie întreagă de condiţii. intervenţia «­elegatului român în comitetul str. 6 Problema arbitrajului internaţio­nal este obiectul unor discuţii a­­prinse în comitetul nr. 6 pentru problemele juridice al Adunării Ge­nerale. Comisia de drept interna­ţional, care primise sarcina de a elabora o codificare a procedurii arbitrajului, elaborase sub influen­ţa marilor puteri imperialiste un proiect care se întemeiază pe ide­­ea arbitrajului impus. Luind cuvîntul în şedinţa din du­pă amiaza zilei de 16 octombrie a Comitetului Juridic, reprezentantul român Edwin Glaser a spus printre altele: ,,Ceea ce este esenţial pen­tru arbitrajul internaţional este că statele trebuie să i se supună con­form dorinţei lor liber exprimate printr-o convenţie specială, să-şi aleagă în mod liber judecătorii, adică pe arbitri, să determine prin acordul lor liber consimţit regulile de fond şi de procedură după care să fie tranşate problemele litigioa­se. Acordul statelor-părţi în dife­rend domină de la început şi pină la sfirşit întreaga procedură ar­bitrată, delegaţia română — a arătat J. Glaser — consideră că dacă pro­iectul elaborat de către comisia de drept internaţional privind proce­dura arbitrată nu suferă modifică­rile pe care atîtea delegaţii ie cer, proiectul în chestiune este inaccep­tabil. In această ipoteză orice dez­batere detailată a acestui proiect ar fi o simplă pierdere de timp. Delegaţia română este gata ca, în­­tr-un spirit de cooperare construc­tivă,­­ să examineze, dacă aceasta este voinţa majorităţii, articol cu articol textele care au fost elabora­te de către comisia de drept inter­naţional, cu scopul, de a aduce modificările necesare". MOSCOVA: Festivitate consacrată, prieteniei sovieto-romîne MOSCOVA. — Corespondentul Agerpres transmite: Peste 500 de lucrători ai Uzinei de rulmenţi nr. 1 din Moscova au participat simbătă la festivitatea organizată de comitetele de partid, sindicat şi comsomolist din uzină. Festivitatea a fost consacrată prie­teniei sovieto-romîne. O prietenie trainică leagă colec­tivul acestei uzine de ţara noastră. Aici a fos­t proiectată uzina de rul­menţi din Bârlad ;aici şi-au ridicat calificarea foarte mulţi muncitori şi tehnicieni ai tinerei industrii de rulmenţi româneşti. Uzina a dat ţă­rii noastre zeci de mii de rulmenţi de toate dimensiunile. La adunarea festivă de azi pri­mul a luat cuvîntul Alexei Greb­­nev, vicepreşedinte al consiliului de conducere al Asociaţiei de prie­tenie sovieto-romînă, care şi-a îm­părtăşit impresiile despre ţara noastră pe care a vizitat-o în cî­­teva rînduri. Brigadierul Mihail Rudenko a transmis salutării şi urări de bine din partea colectivu­lui uzinei, muncitorilor şi ingineri­lor industriei noastre de rulmenţi. Anatoli Gromov, directorul uzinei, membru al consiliului Asociaţiei sovieto-romîne, a citit o telegramă adresată de adunare Consiliului General A.R.L.U.S. şi întregului popor român, unind noi şi noi suc­cese în construirea socialismului. Despre dezvoltarea economică şi culturală a Romîniei democrat­­popular­e a vorbit Traian Şelmaru, consilier al ambasadei R. P. Româ­ne la Moscova. După adunarea festivă a avut loc un concert prezentat de un grup de studenţi români care învaţă la Moscova şi de colectivul de artişti amatori al uzinei. © Hft&nifesesre a­ prieteniei frăţeşti B»tSfe-Bll C Afi Jffc * Ia Cil.« 14» Io aceste zile pe pămîntul Cehoslovaciei prietene se găseş­te o delegaţie de partid şi gu­vernamentală a ţări! noastre, condusă de tovarăşul GHEOR­­GHE GHEORG­HIU-DEJ, prim­­secretar al G. C. al P.M.R., membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, din care fac parte tovarăşii CHIVU S­EDICA, preşedin­tele Consiliului de Mi­niştri, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R., PETRE BO­­RILA, vice-preşedinte al Consi­liului de Miniştri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ŞTEFAN VOITEC, vice-preşe­­dinte al Consiliului de Miniştri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şeful Direcţiei de propagandă şi cul­tură al C.C. al P.M.R. şi G. GASTON MARIN, preşedintele Comisiei de stat al planificării. Această vizită constituie o nouă manifestare a prieteniei frăţeşti ce s-a statornicit între Republica Populară Romînă şi Cehoslovacia, între poporul ro­mân şi poporul cehoslovac. Prietenia romîno-cehoslovacă are o tradiţie bogată. Pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub jugul fascist au luptat alături de igiorioasa Armată Sovietică şi de armata cehoslovacă şi uni­tăţi ale armatei române. Sîngele vărsat în comun a sudat pe ve­cie prietenia celor două popoa­re, care şi in trecut s-au găsit a­­lături în lupta de eliberare naţio­nală şi socială. Ambele popoare poartă o recunoştinţă veşnică Uniunii Sovietice, care a avut rolul hotărîtor în eliberarea lor. După cel de-al doilea război mondial popoarele ambelor ţări conduse de partidele lor mar­­xist-leniniste şi avînd sprijinul neprecupeţit al Ţării Socialismu­lui victorios, şi-au luat soarta în propriile lor mîini, scuturând jugul exploatării capitaliste şi al robiei imperialiste. Intre cele două ţări s-au stabilit relaţii strînse de intr-ajutorare frăţeas­că în toate domeniile, cum nu­mai între ţări socialiste nor e­­xista. Cehoslovacia este o ţară cu o puternică industrie. In cadrul legăturilor economice ro­­mîno-cehoslovace ţara noastră, aflată în plin avînt al industria­lizării primeşte un important sprijin din partea Cehoslova­ciei. La rîndul lor prietenii ce­hoslovaci se bucură de ajutorul poporului român în domeniile în care producţia şi experienţa noastră este mai bogată. Româ­nia şi Cehoslovacia luptă umăr la umăr în cadrul lagărului pă­cii şi socialismului în frunte ca Uniunea Sovietică, pentru slă­birea încordării internaţionale şi statornicirea unei păci traini­ce în lume. Relaţii strînse fră­ţeşti există între cele două par­tide marxist-leniniste — Parti­dul Muncitoresc Român şi Par­­tidul Comunist Cehoslovac — care conduc popoarele lor la victorie, pe drumul luminos al socialismului. Oamenii muncii din regiunea noastră alături de întregul nos­tru popor salută vizita delega­ţiei de partid şi guvernamentală a R. P. Romine în Cehoslova­cia, fiind convinşi că aceasta va contribui la o şi mai strînsă co­laborare între popoarele noas­tre, la o şi mai puternică su­dare a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, la întărirea păcii în lume. „Alianţa, atlantică a devenit inutilă pentru interesele generale ale Greciei“ — scrie ziarul grec ..Elefteria ATENA (Agerpres). — Ziarul grec „Elefteria" publică un articol în care afirmă că in prezent există ,,o criză naţională“ in politica greacă determi­nată în primul rind de­ „slăbiciunea ş incapacitatea acesteia de a juca rolu de purtător de cuvint al mişcării de eliberare cipriote“. Faptul că la baza politică greceşti a fost pusă începând din 1952 Orga­nizaţia Pactului Atlantic este conside­rat de „Elefteria" ca o altă cauză a actualei crize politice din Grecia. „... In Consiliul permanent al N.A.T.O., subliniază ziarul, ne-am do­vedit cu consecvenţă solidari cu colo­nialismul. In cadrul N.A.T.O. am res­pins emanciparea naţională a popoa­relor coloniale .. In continuare ziarul arată că „a­lianţa atlantică a devenit inutilă pen­tru interesele generale ale Greciei". Ziarul se referă în continuare la ati­tudinea Angliei, şi Turciei în probleme Ciprului, problemă în care aceste două ţări,,s-au dovedit a fi duşmane ale Greciei". „Prietenia noastră cu Statele Uni­te, continuă „Elefteria", se dovedeşte a nu corespunde pînă şi celor mai modeste aşteptări ale poporului grec. Relaţiile greco-americane, arată zia­rul, „împiedică refacerea economică a Greciei, o condamnă la actualul sta­diu al unei economii contradictorii şi slab dezvoltate şi Lovesc în unitatea istorică şi politică a Ciprului". „Gradul dependenţei politicii gre­ceşti faţă de interese politice străine, subliniază ziarul în încheiere, este demonstrat şi de faptul că nu se cau­tă o, legătură rodnică cu popoarele de milioane de oameni care nu sunt in­cuse in alianţa militară, a N.A.T.O. Nu este vorba numai de Uniunea So­vietică, ci în general de statele răsă­ritene, faţă de care — deşi se află în fruntea luptei pentru libertatea Ci­prului, — în Grecia nu se aude vre­odată în­­mod oficial vreun cuvint de recunoştinţă. In schimb însă ne de­­dăm la minciuni propagandistice î­npo­triva lor ori de cile ori americanii ne­­ojenesc".­­¥■ PARIS (Agerpres). — La întrunirea din ziua de 17 octombrie a Consiliului permanent N.A.T.O. de la Paris nu s-a ajuns încă la nici un acord în problema organizării unei conferințe în cadrul N.A.T.O. pentru Cipru. Reprezentantul Greciei a cerut ca la proiectata conferinţă să participe şi S.U.A., Italia şi Franţa. După cum anunţă agenţia Associated Press, Tur­cia s-a opus cererilor Greciei, iar Ma­rea Britanie nu a manifestat „un prea mare entuziasm" faţă de propunerea greacă. a fost reluat bombardamentul insulelor de coastă ca o măsură de pedepsire insulei Tzînmîndao, ordinul adresat ar­matei noastre de a suspenda bombar­darea insulei Tzînmîndao încetează de a se mai aplica. Trupele noastre au suspendat în două rîr­dluri bombarda­rea şi totuşi autorităţile din Taiwan nu au adoptat o atitudine mai realistă. Autorităţile din Taiwan au persistat în atitudinea lor de încăpăţînare, au re­­fezuat să adopte o politică paşnică şi au intensificat pregătirile de război a­­nunţînd făţiş o aşa zisă „reîntoarcere“ pe continent. Şi acum, în ajunul sosirii în Taiwan a lui Dulles, pe care l-au invitat pentru a pune la cale îndepli­nirea şi pe viitor a „tratatului“ dintre d­anbaisişti şi americani, autorităţile din Taiwan au introdus în apele insu­lei Tzînmîndao vase militare americane care au rămas în aceste ape ca escortă timp de cinci ore. Aceasta constituie o încălcare făţişă a condiţiilor suspendă­rii temporare de către trupele noastre a bombardării insulelor de coastă. Dacă lucrul acesta poate fi tolerat, a­­tunci ce nu ar mai fi de tolerat ? Tre­buie reînceput aşadar bombardamentul ca o măsură de pedepsire. Este cu totul de nepermis ca ameri­canii să se amestece în treburile chi­neze. Noi avem în faţa noastră o da­torie naţională nobilă. Cei care per­sistă în greşeală sunt, în definitiv, foar­te puţini. Se pare că va sosi timpul cînd autorităţile din Taiwan îşi vor da seama de necesitatea de a părăsi dru­mul greşit şi de a accepta o reglemen­tare paşnică, şi noi continuăm să nu­trim speranţe în această eventualitate. Americanilor nu le ajută — se spune în continuare în ordinul Ministerului Apărării Naţionale — să se agaţe mai departe de Taiwan şi de regiunea strîm­­torii Taiwan. Este cu totul de nepermis ca americanii să se amestece în trebu­rile interne ale Chinei şi noi nu vom accepta în nici un caz nici o manevră americană de a se folosi de autorită­ţile din Taiwan pentru a încălca su­veranitatea ţării noastre. Militarii şi civilii patrioţi din Taiwan, Penhuledao, Tzînmîndao şi Matsushan trebuie să se trezească. Taiwanul, Penhuledao, Tzîn­­mîndao şi Matsushan trebuie să se re­întoarcă la patria-mamă. Pîn De-huai, ministru al Apărării Naţionale. 20 octombrie 1958. PEKIN (Agerpres). — China Nouă transmite : La 20 octombrie, Ministerul Apără­rii Naţionale al R. P. Chineze a dat următorul ordin : Tovarăşi din Armata populară de eliberare de pe frontul Fu­zian : Întrucît autorităţile din Taiwan au introdus în cursul nopţii de 19 spre 20 şi în cursul dimineţii de 20 octombrie o escortă militară americană in apele Im prăvălia americană — A trebuit s-o facem, pentru că noi nu recunoaștem China. Desen din ziarul „New Age“,­ care apare în Uniunea Sud-Africană. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se­ fac­e oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din îndeprinderi şi instituţii. Comanda Nr. 53,49, •■nfio . oíi/1 Q --- 1 1.

Next