Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-10 / nr. 710
„Popoarele tuturor ţărilor doresc cu ardoare pacea“ Interviul acordat de N. S. Hruşciov agenţiei M. T. I. şi redacţiei ziarului „Népszabadság“ BUDAPESTA (Agerpres). Intr-un interviu acordat agenţiei M. T.I. şi redacţiei ziarului „Népszabadság“, N. S. Hruşciov a declarat că situaţia internaţională este în prezent mai bună decît în urmă cu 2-3 ani. Cît priveşte perspectivele, sperăm că ea va fi şi mai bună. Unul din indicii care arată o oarecare îmbunătăţire a situaţiei internaţionale, a spus N. S. Hruşciov, este conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe. Este adevărat că în ţările occidentale se fac acum pronosticuri pesimiste. Unii spun că s-ar apropia un „impas“ în lucrările conferinţei, este folosit chiar cuvîntul de „criză“ etc. Cred că aceste cuvinte sînt folosite de acei care nu doresc slăbirea încordării internaţionale. După cît se pare anumite cercuri se tem ca nu cumva miniştrii Afacerilor Externe, întruniţi la Geneva, să se înţeleagă în problemele principale şi fac totul pentru a împiedica acest lucru. N. S. Hruşciov a subliniat că încrederea în posibilitatea îmbunătăţirii perspectivelor situaţiei internaţionale se întemeiază pe faptul că în prezent raportul de forţe s-a schimbat în favoarea păcii. In condiţiile actualului raport de forţe, a declarat N. S. Hruşciov, este puţin probabil că se vor găsi oameni cu mintea sănătoasă care vor dori să dezlănţuie un nou război pentru a se căpătui de pe urma acaparării altor ţări sau care să încerce să impună ţărilor socialiste rînduielile capitaliste. Politicienii realişti trebuie să înţeleagă că în actualele condiţii un atac împotriva ţărilor socialiste s-ar solda pentru lumea capitalistă cu o catastrofă totală. In conştiinţa popoarelor se înrădăcinează tot mai profund ideea inadmisibilităţii războiului. Popoarele tuturor ţărilor doresc cu ardoare pacea, ele se ridică tot mai activ împotriva cursei înarmărilor, pentru preîntimpinarea unui nou război. De acest lucru forţele agresive trebuie de asemenea să ţină seama. Referindu-se la perspectivele tratativelor de la Geneva, N. S. Hruşciov şi-a exprimat speranţa că la conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe vor fi realizate acorduri asupra unor probleme actuale. In primul rind, a declarat el, trebuie să fie luate hotărîri în legătură cu problema atît de importantă a încheierii Tratatului de pace cu Germania. Aceasta ar însemna un pas important pe calea spre lichidarea războiului rece. Guvernul sovietic, a subliniat N. S. Hrușciov, participă la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe pentru a duce tratative pe o bază rezonabilă, pentru a ajunge la un acord cu privire la încheierea Tratatului de pace cu Germania şi lichidarea rămăşiţelor regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Nici un fel de presiuni nu vor putea determina Uniunea Sovietică să încheie un acord care să eternizeze regimul de ocupaţie în Berlinul occidental. Vorbind despre conferinţa şefilor de guverne, N. S. Hruşciov a subliniat că ea este necesară pentru rezolvarea problemelor internaţionale actuale, probleme care pot fi rezolvate numai de şefii guvernelor. Dacă şefii guvernelor, a declarat el, vor considera necesar să rezolve aceste probleme pentru a împrăştia norii care întunecă relaţiile dintre state, a limpezi orizontul şi a crea într-adevar toate condiţiile pentru coexistenţa paşnică a tuturor statelor cu sisteme social-politice diferite, atunci această întîlnire va avea loc. Dacă şefii guvernelor se vor călăuzi după interesele asigurării păcii, la această întîlnire vor putea fi rezolvate multe probleme. Dar dacă nu se va manifesta o astfel de dorinţă, evident că întîlnirea şefilor de guverne nu va avea loc. In acest caz opinia publică mondială va vedea cine este vinovat de torpilarea conferinţei la nivel înalt. Acest lucru, după cît se vede, nu va trece fără să lase urme pentru cei care vor pune piedici îmbunătăţirii ce s-a conturat în situaţia internaţională, care vor sabota realizarea unor acorduri îndreptate spre destinderea încordării internaţionale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a R. D. Germane a sosit la Moscova MOSCOVA (Agerpres), TASS. Răspunzind invitaţiei C.C. al P.C.U.S. şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la 8 iunie a sosit la Moscova într o vizită de prietenie delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane. Din delegaţie fac parte: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, conducători ai Partidului Socialist Unit din Germania, Uniunii Creştin-Democrate, Partidului Liber-Democrat din Germania, Partidului Democrat- Ţărănesc din Germania, Consiliului Naţional al Frontului Naţional al Germaniei Democrate, Partidului Naţional-Democrat din Germania, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai clasei muncitoare, ai ţărănimii muncitoare şi ai intelectualităţii ieşite din rîndurile poporului. Pe aeroportul Vnukovo delegaţia R.D. Germane a fost salutată de numeroşi locuitori ai Moscovei. Printre oficialităţile sosite în întâmpinarea delegaţiei au fost: Averki Aristov, Nikita Hruşciov, Nicolai Ignatov, Aleksei Kiricenko, Froi Kozlov, Anastas Mikoian, Nurudin Muhidinov, Pjotr Pospelov şi Dmitri Poleanski; miniştri şi mareşali ai Uniunii Sovietice, diplomaţi şi corespondenţi de presă străini. N. S. Hruşciov şi Walter Ulbricht au rostit cuvîntări. Adenauer pleacă... Adenauer nu mai pleacă! Declaraţia lui Konrad Adenauer, că s-a răzgîndit şi nu mai candidează la postul de preşedinte al Republicii preferind să şi-l menţină pe cel de cancelar, a provocat consternare nu numai la Republica Federală Germană ci şi în numeroase alte ţări din lume. Aceasta, pentru că de numele lui Adenauer este legată una dintre cele mai reacţionare linii politice din zilele noastre, Adenauer este cel mai zelos adept al „războiului rece“. El se opune cu înverşunare oricărei acţiuni, care ar putea produce destindere, oricît de mică, în situaţia internaţională. El este duşmanul încheierii tratatului de pace cu Germania, a apropierii dintre cele două state germane, a realizării vreunui acord în domeniul interzicerii armelor termonucleare etc. Exponent al militarismului revanşard şi al imperialismului german, Adenauer şi clica lui sunt creatorii noului Wehrmacht, adepţii înzestrării acestuia cu arme atomice şi rachete, al refacerii şi dezvoltării industriei de război germane. In momentul de faţă, la Geneva, poziţia delegaţiei guvernului Adenauer* constituie principalul obstacol în calea apropierii poziţiilor Est-Vest, în calea adoptării unei politici mai realiste din partea puterilor occidentale. Iată de ce, omenirea iubitoare de pace a primit cu bucurie, cu două luni în urmă, vestea că Adenauer se retrage din postul de cancelar, urmînd să-l ocupe pe cel de preşedinte al Republicii, mult mai puţin important din punct de vedere politic. In legătură cu hotărîrea de retragere a lui Adenauer din postul de cancelar se vorbea de o eventuală schimbare în politica externă a R. F. Germane, de promovarea unei politici mai flexibile, una populare. Această hotărâre a fost salutată nu numai în R.F.G. ci şi peste hotare, chiar şi în ţările aparţinînd N.A.T.O., ca de pildă în Anglia unde, anumite cercuri influente, care manifestă o tendinţă spre destinderea situaţiei internaţionale, au criticat cu tărie politica rigidă negativistă a cancelarului vestgerman. Dar, cercurile reacţionare vestgermane împreună cu cele din alte ţări imperialiste, nu renunţă aşa de uşor la politica „războiului rece“ care, favorizînd cursa înarmărilor, le aduce mari profituri. Anunţînd că părăseşte postul de COMENTAR EXTERN cancelar, Adenauer a declarat totodată că aceasta nu va aduce schimbare în politica externă a ţării. Imediat au început manevrele în jurul desemnării succesorului. Adenauer şi adepţii lui, căutau ca succesor un executant docil al voinţei lor. In acelaşi timp se vorbea de modificarea constituţiei pentru a se lărgi atribuţiile preşedintelui republicii. In toiul acestor frămîntări, care oglindesc criza politică din R.F.G., inclusiv în sinul partidului Uniunii Democrat Creştine, a sosit vestea că Adenauer nu se mai retrage. Unii comentatori leagă această nouă hotărîre de recenta vizită a cancelarului în Statele Unite ale Americii, arătînd că Washingtonul socotește că Adenauer este încă necesar în cadrul „războiului rece“. De asemenea, se spune că bătrînul cancelar nu vrea să cedeze puterea dictatorială ce o deţine actualmente atît în partidul său cît şi în guvern, şi care asigură celor mai reacţionare cercuri, al căror exponent este, acea linie politică care le convine. Dar jongleria lui Adenauer a provocat un puternic curent de reprobare, o adevărată furtună de proteste, pînă şi în conducerea Uniunii Democrat Creştine, nemaivorbind de celelalte cercuri politice. Ziarul vestgerman „General Anzeiger“ scria : ,,Nu trebuie să fii profet pentru a ghici cît de dezgustaţi sînt deputaţii creştinidemocraţi de confuzia provocată de Adenauer prin schimbarea subită a intenţiilor sale“. Ollenhauer, preşedintele partidului social-democrat din Germania a calificat acţiunea lui Adenauer drept „un joc lipsit de răspundere“, iar Reinhold Maier, preşedintele partidului liber-democrat, drept o degradare a funcţiei de preşedinte. Vestea că Adenauer nu mai pleacă a fost primită nefavorabil şi peste hotare la Londra şi în alte capitale occidentale. „Ceea ce s-a întîmplat nu este demn de laudă nici pentru Adenauer, nici pentru colegii săi, nici pentru partidul său“, scrie influentul ziar englez, „Times“. Cum se va termina furtuna de proteste stîrnită de revenirea lui Adenauer asupra hotărîrii adoptate cu două luni în urmă, încă nu se poate cunoaşte. Cert este un singur lucru : fie că pleacă din funcţia de cancelar, fie că rămîne, politica lui Adenauer, îndreptată împotriva intereselor poporului german și a păcii în lume este extrem de nepopulară atît înăuntrul cît și în afara hotarelor Republicii Federale Germane. Această linie — politica „războiului rece“ — se clatină sub presiunea din ce în ce mai mare a maselor populare, care cer nu încordare ci destindere în situaţia internaţională. E. MOLDOVAN Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe GENEVA. — Trimisul special Agerpres, C. Răducanu, transmite: Luni după-amiază, o nouă întîlnire neoficială a celor patru miniştri de Externe la reşedinţa delegaţiei sovietice a reluat şirul convorbirilor diplomatice pe care majoritatea observatorilor le caracterizează ca abordînd „stagiul final al conferinţei“. In acest sens cercuri din preajma delegaţiilor afirmă că s-a început, chiar dacă va mai fi supus unor modificări ulterioare, redactarea comunicatului final şi a documentelor conferinţei. In centrul comentariilor privind Ultimele întîlniri ale miniştrilor continuă să se plaseze problema Berlinului occidental. Comentînd situaţia la care s-a ajuns, ziarul „L‘Humanité“ scrie: „Un acord asupra problemei Berlinului ar putea fi încheiat de pe acum. Nu cumva însă el este pus sub semnul întrebării de intransigenţa occidentalilor, de dorinţa acestora de a considera intangibil un drept de ocupaţie abolit de viaţă însăşi? Aceasta este problema care se pune la Geneva în momentul acesta". Aceeaşi părere o împărtăşesc majoritatea observatorilor cînd con- I sideră că „revizuirea poziţiei occidentale faţă de regimul de ocu- paţie în Berlinul de vest ar înlătura ultimele obstacole în calea unui progres rapid“. Intr-adevăr, noile clarificări aduse de delegaţia sovietică în problema garantării comunicaţiilor Berlinului occidental, ca şi în demonstrarea inconsistenţei argumentelor invocate în privinţa relaţiilor între puterile occidentale şi R. D. Germană, au pus pe miniştrii occidentali în situaţia delicaţi de a nu mai putea evita fondul problemei — abolirea regimului anacronic de ocupaţie. Odată ce va fi dat răspunsul la această chestiune, se va putea vedea dacă este justificat sau nu optimismul pe care-l afişează astăzi „New York Herald Tribune“ cînd afirmă că s-ar fi produs „o părăsire a poziţiilor extreme de la început şi se întrevede un acord asupra mai multor puncte, inclusiv Berlinul“. Ziarul ajunge la concluzia de mai sus după ce recunoaşte că „cele mai multe propuneri sovietice sunt complect acceptabile din punct de vedere american, englez şi francez“. In rîndurile observatorilor de la Geneva îşi face tot mai mult loc ideea că miniştrii occidentali caută acum o „ieşire onorabilă“ din situaţia în care au ajuns în urma repetatelor iniţiative ale delegaţiei sovietice şi care, după cum scrie ziarul „Daily Telegraph“, „ar constitui baza pe care s-ar întruni conferinţa la nivel înalt, cu atît mai mult cu cît aceasta a apărut cu totul inevitabilă“. Aceiaşi observatori sînt însă unanimi în a recunoaşte că „progresul care s-ar putea înregistra“ nu se va confirma decît prin renunţarea la pledoaria insistentă şi fără perspective în favoarea unui statu-quo în Berlinul occidental. Declaraţia guvernului român cu privire la amplasarea în Grecia a rampelor de lansare a rachetelor teleghidate şi problema păcii şi securităţii în Balcani Urmare din pag. l a) ( cu armament nuclear şi cu ramppe pentru lansarea de rachete şi proiectile teleghidate. In cadrul unei întîlniri a şefilor de guverne ai statelor balcanice s-ar putea examina şi adopta hotăriri corespunzătoare în problemele privitoare la colaborarea multilaterală şi dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate intre statele balcanice. Totodată s-ar putea examina şi adopta un Tratat de înţelegere şi securitate colectivă a regiunii balcanice. Prin acest tratat statele din Balcani s-ar angaja să rezolve pe cale paşnică orice problemă litigioasă, să nu recurgă la agresiuni sau la ameninţări cu război in raporturile reciproce ,să nu admită stocarea de armament atomic şi nuclear sau staţionarea unităţilor militare dotate cu armament atomic şi nuclear, aparţinînd unor state străine de regiunea balcanică sau instalarea de rampe pentru lansarea de rachete şi proiectile teleghidate pe teritoriul lor. Consimţind să încheie un astfel de tratat de înţelegere şi securitate colectivă, guvernele statelor balcanice ar putea conveni de asemenea să ceară marilor puteri, care poartă principala răspundere pe plan mondial în ceea ce priveşte problemele păcii şi securităţii, garanţii în sensul respectării hotărîrii statelor din Balcani de a transforma această regiune într-o zonă a păcii şi bunei vecinătăţi şi angajamentul solemn că nici împreună, nici izolat, nu vor folosi forţa, ameninţarea cu forţa sau alte mijloace pentru a impune sau a obţine pe alte căi staţionarea de unităţi militare dotate cu armament atomic şi nuclear sau amplasarea de rampe pentru lansarea rachetelor şi proiectilelor teleghidate pe teritoriul statelor balcanice. Se înţelege de la sine că guvernul român este gata să ia în considerare orice propuneri ale guvernului grec sau ale celorlalte state participante, menite să facă din acest tratat un instrument corespunzător intereselor de pace, progres şi prietenie ale popoarelor din Balcani. Faptul că Republica Populară Romina şi alte ţări socialiste din Balcani fac parte din Organizaţia Tratatului de la Varşovia, iar Grecia şi Turcia fac parte din N.A.T.O., nu trebuie să constituie o piedică în calea încheierii unui astfel de Tratat de înţelegere şi securitate colectivă. Este în afară de orice îndoială că încheierea unui Tratat de înţelegere şi securitate colectivă ar fi aprobată călduros de popoarele statelor din Balcani, de opinia publică mondială. Poporul român este legat de poporul grec prin tradiţii de lupte comune pentru independenţa naţională, prin trainice legături culturale şi economice. El preţuieşte înaltele calităţi şi aportul poporului grec la patrimoniul civilizaţiei omenirii şi are încredere in năzuinţele de pace şi prietenie care unesc cele două ţări. Intre poporul grec şi poporul român nu au existat şi nu există pricini de vrăjmăşie. Cit priveşte problemele litigioase existente intre unele state ale regiunii balcanice, nu numai natura lor, dar înseşi interesele vitale ale tuturor popoarelor balcanice, inclusiv cele ale poporului grec, cer şi fac posibilă rezolvarea acestor probleme pe calea paşnică a tratativelor. Guvernul român va saluta adoptarea de către guvernul grec a unei poziţii constructive cu privire la transformarea regiunii balcanice într-o zonă a păcii, ceea ce ar corespunde în cel mai înalt grad intereselor vitale ale tuturor popoarelor din această regiune şi ar aduce o contribuţie importantă la cauza păcii şi securităţii internaționale. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: 1 2688, 2498. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali si difuzorii voluntari din întreprinderi si instituţii. Comanda Nr. 3034,