Steaua Roşie, noiembrie 1960 (Anul 9, nr. 857-865)

1960-11-02 / nr. 857

Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. 1-a) In sectorul geologic au f­ost ob­ţinute rezultate însemnate, ca ur­mare a înzestrării cu utilaje şi in­stalaţii moderne, a organizării muncii pe şantierele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Pre­ţul de cost pe tona de rezervă in­dustrială explorată a scăzut la mi­nereu de fier de la 7,1 lei in 1959 la 3,8 lei în 1960, la minereuri ne­feroase de la 12,4 la 9,3 lei, la ţi­ţei de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, ministerele cu activitate geologică trebuie să-şi îmbunătăţească munca în mod con­tinuu, să introducă cu mai multă hotărîre metodele cele mai avan­sate de cercetare geologică, spre a obţine o creştere şi mai mare de rezerve, cu cheltuieli cît mai re­duse. Aceste sarcini se pun cu atît mai imperios cu cît în 1961 se prevede să se execute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decît în 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creşterea volumului de prospec­ţiuni, se prevede să se îmbunătă­ţească în continuare eficienţa eco­nomică a lucrărilor geologice. Pen­tru aceasta, pe lîngă introducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare im­portanţă are buna organizare a muncii pe şantierele geologice, uti­lizarea superioară a instalaţiilor, economiile de materiale, efectuarea lucrărilor cu indici tehnico-econo­­mici cît mai ridicaţi. Trebuie să se ia măsuri pentru a concentra cele mai bune cadre de geologi în sec­toarele principale ale activităţii geologice. . Industria constructoare de maşini va produce în anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 ins­talaţii de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 combine tracta­te pentru cereale, peste 10.000 autocamioane şi autobuze, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p.; producţia de utilaje pentru industria chimică şi pre ■ lucrarea ţiţeiului Va creşte cu peste 60 la sută, de utilaje pen­tru siderurgie şi turnătorii cu cca. 30 la sută, de utilaje pen­tru industria uşoară şi alimen­tară cu 40 la sută. Sarcinile principale pe anul 1961 ale industriei constructoa­re de maşini sunt însuşirea în fabricaţie a unor noi maşini şi utilaje necesare înzestrării eco­nomiei naţionale, lărgirea sorti ■ meritelor şi ridicarea nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor la nivelul celor mai perfecţionate produse similare de pe piaţa mondială. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, Ministerul Industriei Grele şi Întreprinderile con­structoare de maşini trebuie să se preocupe permanent de ale­gerea judicioasă şi perfecţiona­rea produselor fabricate. Pu­nerea în producţie a­­noilor pro­duse nu se va putea face decît după ce va fi aprobată de că­tre conducerea superioară, pe baza unor studii tehnice şi eco­nomice comparative, aprofun­date, care să dea maximum de garanţii in ce priveşte caracte­risticile tehnice, calitatea şi e­­conomicitatea fabricaţiei. Pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ in industria constructoare de ma­şini, Ministerul industriei Grele şi conducerile Întreprinderilor vor trebui să asigure elaborarea documentaţiilor constructive şi tehnologice de către serviciile tehnice ale întreprinderilor, să organizeze producţia de serie în secţii specializate dotate cu toate utilajele şi dispozitivele pentru execuţie şi control. In acest scop trebuie să fie con­centrate cadrele de ingineri, maiştri şi muncitori cu înaltă calificare în secţiile hotărîtoare, unde s® elaborează documenta­ţia tehnică, se pregăteşte fa­bricaţia şi se execută însuşirea noilor maşini şi utilaje. In 1961, Ministerul industriei Grele va trebui să treacă la profilarea mai strictă a între­prinderilor electrotehnice, pe li­nia specializării şi cooperării. Va trebui să realizăm cu toată ho­­tărirea o cotitură în ceea ce pri­veşte îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi a calităţii, rea­lizîndu-se produse de înalt ni­vel tehnic şi cu aspect indus­trial. Pentru asigurarea nevoi­lor crescînde ale industriei şi ale celorlalte ramuri ale economiei, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor tot mai mari ale populaţiei, trebuie să fie lărgite nomenclatura şi sortimentul producţiei industriei electroteh­nice. In industria chimică produc­ţia va creşte cu 37 la sută la sodă calcinată şi caustică, cu 30 la sută la îngrăşăminte chi­mice, cu circa 30 la sută la ce­luloză şi semiceluloză; produc­ţia de fire şi fibre sintetice va fi de 1.700 tone. In anul 1961 vor intra în pro­ducţie noi combinate şi unităţi In industria chimică, combina­tul de la Roznov, cu o capaci­tate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone îngrăşăminte azotoase şi 10.000 tone uree; fabrica de fibre rola­ de la Să­­vineşti cu o capacitate de 5.000 tone, 18.000 tone fenol şi 11.000 tone acetonă la Combinatul de la Borzeşti; vor creşte capacită­ţile de producţie la Uzinele Nă­vodari cu 100.000 tone acid sul­furic şi 300.000 tone superfos­­faţi şi la Ocna Mureşului la 300.000 tone pe an carbonat de sodiu şi altele. Ministerul Industriei Petrolu­lui şi Chimiei trebuie să acorde atenţie sporită punerii in pro­ducţie a noilor întreprinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori şi tehnicieni în vederea asigurării unei calităţi superioare la noile produse chi­mice şi folosirii instalaţiilor la întreaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plastice in întreaga economie şi îndeosebi în industria constructoare de maşini, a construcţiilor şi in producţia bunurilor de consum, ministerele vor trebui să ia mă­suri organizatorice şi să asigu­re utilajele şi mijloacele nece­sare pentru prelucrarea acesto­ra în sortimente cît mai variate şi de calitate superioară. In industria petrolului, prin intrarea în funcţiune a comple­xului de reformare catalitică şi a instalaţiei de absorbţie şi frac­ţionare a gazelor de la rafină­ria Brad 21, a instalaţiei de cocsa­­re la rafinăria Borzeşti ş.a., va spori substanţial producţia de benzină cu cifră octanică ri­dicată, de gaze lichefiate pen­tru chimizare, de uleiuri şi mo­torină de calitate superioară, asigurindu-se o valorificare a tonei de ţiţei cu 7 la sută mai mare decît în 1960. In industria lemnului, efortu­rile vor fi îndreptate in conti­nuare spre valorificare superioa­­ră a masei lemnoase. Se preve­de ca dintr-un m.c. masă lem­noasă să se obţină în 1961 pro­ducţie cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decît in 1960, îndeosebi pe seama creş­terii însemnate a producţiei de placaj, panel, plăci aglomerate şi mobilă. In felul acesta deşi volumul total al masei lemnoase ce se va exploata în 1961 va fi mai mic decit în 1960, valoarea producţiei industriei prelucrării lemnului va creşte cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în pro­ducţie primele secţii ale com­plexelor de industrializare a lemnului de la Blaj şi Gherla, precum şi secţii noi la Rm. Vîl­­cea, la fabricile de mobile de la Tg. Mureş, Timişoara ş.a. De asemenea, se va începe construcţia noilor complexe pentru industrializarea lemnului la Focşa­ni, Comăneşti, Piteşti şi Dej şi a fabricilor de mobilă de la Rădăuţi şi Arad. In industria uşoară producţia va spori la ţesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută şi la confecţii cu aproape 17 la sută. Va trebui să se dea o atenţie şi mai mare sortimentelor supe­rioare — ţesături din fire piep­tănate de calitate superioară din bumbac şi lină, tricotaje şi ţesături din fire sintetice — să se execute finisaje superioare la ţesături şi tricotaje şi să se asigure îmbunătăţirea simţitoa­re a calităţii confecţiilor şi în special a încălţămintei. Pentru realizarea acestor sar­cini, proiectul de plan prevede punerea in producţie in 1961 a unor importante capacităţi de producţie înzestrate cu utilaj modern: dezvoltarea filaturilor la „Filatura Românească de Bumbac“, întreprinderile Texti­le Piteşti, „Ivănuş Constantin“ etc., o fabrică de confecţii la Călăraşi, Tăbăcăria Minerală de la Jilava. In industria alimentară pro­iectul de plan prevede o creşte­re la carne cu 26 la sută, la pre­parate de carne cu 16 la sută, la lapte de consum cu aproape 40 la sută. Vor intra in produc­ţie o fabrică de ulei la Iaşi, 12 fabrici de produse lactate, din­tre care cele de la Reşiţa, Baia Mare, Mediaş, Turda, Călăraşi, un mare abator cu secţii de pre­lucrare la Haţeg. In cursul anului 1961 va con­tinua acţiunea de creştere a spaţiului frigorific; vor fi date în funcţiune 4 mari antrepozite frigorifice în suprafaţă de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la a­­sigurarea bunei calităţi a pro­duselor alimentare şi a condi­ţiilor de igienă şi de bună de­servire a populaţiei. In anul viitor producţia con­servelor de carne va creşte cu 18 la sută, iar a conservelor de legume cu 35 la sută. Vor tre­bui extinse în întreaga indus­trie alimentară rezultatele bune obţinute în acest an de indus­tria conservelor în ce priveşte calitatea, lărgirea sortimentelor Tovarăşi. Proiectul planului de stat pe 1961 prevede o creştere a pro­ducţiei agricole, în condiţii cli­materice normale, cu 19 la sută faţă de 1960. Realizarea acestui obiectiv este întrutotul posibilă, ţinînd seama de condiţiile create prin transformarea socialistă a agriculturii şi creşterea continuă a înzestrării ei. In agricultură se vor investi In anul 1961 din fondurile statu­lui circa 4 miliarde lei. Agricul­tura urmează să primească anul viitor peste 12.000 tractoare, 15.000 semănători, 6.000 combine pentru păioase precum şi alte maşini şi utilaje agricole; tot­odată, se vor livra agriculturii a­­proape 450 mii tone ingrăşămin­te chimice, cu 14 la sută mai mult decît în anul 1960. In toamna aceasta s-au însă­mânţat cca. 3.200.000 ha cu grîu şi secară, prevăzindu-se realiza­rea unei producţii de cca. 4.600.000 tone. In primăvară se vor însămînţa cu porumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha, pentru siloz, se prevede rea­lizarea unei producţii de apro­ximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obţinute in toate regiunile ţării, în anul 1960, de către numeroase gospodării a­­gricole de stat şi gospodării agri­cole colective demonstrează ma­rile posibilităţi de creştere a pro­ducţiei agricole pe baza folosi­rii mai bune a mijloacelor teh­nice şi aplicării corespunzătoare a regulilor agrotehnice. In acest an, 152 gospodării agricole de stat au obţinut, de pe întreaga lor suprafaţă de 114.500 ha. cul­tivate cu griu, o recoltă medie de peste 2.000 kg. la ha.; din acestea, un număr de 39 gospo­dării de stat au realizat în me­die peste 2.500 kg. grîu la hec­tar. Un număr important de gos­podării agricole colective au ob­ţinut, de asemenea, recolte bune. Experienţa anului 1960 a do­vedit importanţa hotărîtoare a executării arăturilor adinei şi în­­sămînţării făcute la timp, a folo­sirii seminţelor selecţionate de înaltă productivitate şi a aplică­rii îngrăşămintelor naturale şi minerale pe suprafeţe tot mai mari. Comitetele regionale de partid, Ministerul Agriculturii şi comite­tele executive ale sfaturilor populare trebuie să­ mobilizeze cadrele tehnice, pe toţi oamenii muncii din a­gricultură pentru aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice, diferenţiat după condiţii specifice ale fiecă­rei zone şi in primul rind pentru executarea arăturilor adinei şi folosirea întregii cantităţi de Îngrăşăminte naturale, şi Îmbunătăţirea prezentării pro­duselor. Cererile sporite ale populaţiei pentru bunuri de consum in­dustriale se prevăd a fi acoperi­te prin creşterea cu peste 25 la sută a producţiei de mobilă, de 2,3 ori a producţiei de bunuri de consum electrotehnice şi cu peste 17 la sută a producţiei de bunuri­­­e consum metalice. In 1961 se vor produce 220.000 aparate de radio, 20.000 televi­zoare, 30.000 răcitoare electrice, 80.000 maşini electrice de spă­lat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 maşini de cusut de uz casnic şi alte produse. Prin Înzestrarea în continuare a industriei cu tehnică moder­nă, prin folosirea mai deplină a utilajelor şi instalaţiilor exis­tente şi prin mai buna organi­zare a­­­uncii, producţia indus­trială va creşte în 1961, ca şi în anii precedenţi, in cea mai ma­re parte, pe seama productivi­tăţii muncii, care va spori cu circa 9 la sută faţă de 1960. Congresul al III-lea s-a ocu­pat în mod deosebit de calita­tea producţiei industriale. Pen­tru înfăptuirea acestei sarcini esenţiale, în etapa actuală de dezvoltare a economiei naţiona­le, dispunem de toate condiţiile necesare. In fiecare Întreprin­dere există un număr apreciabil de oameni calificaţi cu un simţ dezvoltat faţă de tehnică şi de o atenţie deosebită trebuie a­­cordată îmbunătăţirii muncii S.M.T.-urilor pentru executarea arăturilor la adincimea cores­punzătoare solului şi culturilor. Trebuie pus capăt cu toată hotărîrea deficienţelor semnala­te în mai toate regiunile ţării în legătură cu calitatea slabă a lu­crărilor efectuate de S.M.T.-uri, care în goana după cit mai mulţi hantri, fac arături super­ficiale, lasă la capătul terenuri­lor porţiuni goale nelucrate care aduc însemnate pagube econo­miei. Munca S.M.T.-urilor tre- buie apreciată după calitatea lu­crărilor executate, după produc­ţia obţinută la hectar pe terenu­rile lucrate de ele. Actualul sis­tem de salarizare, care este le­gat numai de executarea unui număr cit mai mare de bantri, trebuie îmbunătăţit astfel ca la baza veniturilor lucrătorilor din S.M.T. să stea rezultatele obţi­nute în creşterea producţiei la hectar. Ca urmare a aplicării hotări­­rilor plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1959 cu privire la creşterea animalelor, în primele 9 luni ale acestui an numărul vacilor de lapte a crescut in gos­podăriile agricole de stat cu cir­ca 21.000 capete, iar în gospodă­riile agricole colective cu peste 100.000. In acelaşi timp a sporit contribuţia sectorului socialist la formarea fondului de stat la car­ne, lapte, lină. In 1960, gospo­dăriile agricole de stat dau la fondul de stat 1.600.000 hl. lap­te, cu 600.000 hl. mai mult de­cit in 1959, iar gospodăriile a­­gricole colective au livrat pînă la 1 octombrie 1960, 1.100.000 hl. lapte, de peste 2 ori mai mult decît in întreg anul 1959. Este necesar ca in gospodăriile agricole colective să se acorde o şi mai mare atenţie creşterii efectivului de vaci proprietate obştească, asigurîndu-se astfel sporirea veniturilor băneşti prin folosirea mai intensă a forţelor de muncă în tot cursul anului. In acest scop este necesară se­lecţionarea şi creşterea tineretu­lui bovin bun de prăsilă, de rase superioare şi cu producţii mări, asigurind totodată şi creşterea tineretului bovin inapt reproduc­ţiei pentru sporirea producţiei de carne. Să dezvoltăm cu toată hotărî­­rea baza furajeră în vederea ob­ţinerii unor cantităţi îndestulă­toare de nutreţuri. Vor trebui luate măsuri pentru îngrijirea şi gospodărirea mai bună a celor 4 milioane ha. de păşuni şi fi­neţe naturale, care reprezintă o rezervă însemnată pentru creş­terea bazei furajere. Producţia porumbului siloz a fost im anul acesta cu 1,5 milioa­estetica produsului, care trebuie să fie mobilizaţi pentru a da produse de calitate şi cu costuri cît mai scăzute. In vederea îmbunătăţirii con­tinue a calităţii produselor tre­buie luate un şir de măsuri teh­­nico-organizatorice care să cu­prindă concepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure realizarea unor caracte­ristici, performanţe, precum şi durabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune pro­duse similare din străinătate. La însuşirea produselor noi accentul principal trebuie să cadă pe calitate şi abia după a­­ceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitate, normarea consumurilor mate­riale şi de timp. In centrul o­­biectivelor întrecerii socialiste trebuie să stea problemele lega­te de o calitate superioară a producţiei, care să aducă colec­tivelor din fiecare întreprindere o înaltă apreciere pentru produ­sele livrate, îmbunătăţirea continuă a ca­lităţii producţiei trebuie să con­stituie preocuparea permanentă a tuturor organelor şi organiza­ţiilor de partid, a conducerii ministerelor şi întreprinderilor, a tuturor inginerilor, tehnicieni­lor şi maiştrilor, care trebuie să muncească cu pricepere şi pa­siune pentru a obţine produse de înaltă calitate, de tone mai mare decît in 1959, dar planul pe 1960 nu a fost pe deplin realizat. Trebuie aplicate cu perseverenţă indicaţiile date de partid cu privire la extinde­rea culturii şi folosirii porumbu­lui siloz, asigurindu-se in acest scop maşini pentru recoltare şi însilozare. Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective trebuie să ia măsuri pentru a­­sigurarea construcţiilor necesare adăpostirii efectivelor de anima­le în continuă creştere, folosind în acest scop experienţa acumu­lată în construirea adăposturilor ieftine şi realizabile în termen scurt, utilizînd din plin mate­rialele locale, aplicînd soluţii constructive din cele mai eco­nomicoase, potrivit condiţiilor concrete din fiecare regiune şi raion. Pe măsura dezvoltării creşte­rii animalelor în ferme mari este nevoie să se introducă mecaniza­rea principalelor procese de pro­ducţie şi în mod deosebit a transportului şi pregătirii fura­jelor, precum şi a aprovizionării cu apă. Pentru aceasta să se a­­sigure dotarea acestora cu agre­gatele necesare. In ultimii trei ani statul a in­vestit in lucrări de hidroamelio­raţii 860 milioane lei, pentru executarea lucrărilor de îndiguiri şi desecări pe o suprafaţă de 215.000 ha. şi amenajări pentru irigaţii pe 135.000 ha. Rezulta­tele obţinute de multe gospodă­rii agricole de stat şi colective dovedesc că lucrările de îmbu­nătăţiri funciare atunci cînd sunt judicios efectuate şi raţional ex­ploatate reprezintă un mijloc important pentru obţinera de producţii mari şi constante. Cu toate că sunt evidente spo­rurile de producţie ce se obţin prin irigarea culturilor, impor­tante suprafeţe amenajate nu sunt încă irigate, iar pe alte su­prafeţe irigarea culturilor se face încă în mod defectuos. Folosirea neraţională a supra­feţelor amenajate pentru iriga­ţii, se datorează lipsei de gospo­dărire din partea unor gospodă­rii agricole de stat, trusturi re­gionale şi organe ale sfaturilor populare, precum şi controlului insuficient din partea Ministeru­lui Agriculturii. In domeniul îmbunătăţirilor funciare, eforturile vor trebui concentrate in direcţia termină­rii lucrărilor începute şi folosirii raţionale a s­uprafeţelor amena­jate. Totodată va trebui asigurată punerea in exploatare a tuturor suprafeţelor amenajate pentru (Continuare în pag. 3-a) Creşterea producţiei agricole în 1961 teaua ratis.!

Next