Steaua Roşie, decembrie 1960 (Anul 9, nr. 866-874)

1960-12-03 / nr. 866

CHEMAREA Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare CETĂŢENI, CETĂŢENE! In anii regimului democrat-popular, oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului au obţinut realizări însemnate în dezvoltarea economiei noastre socialiste. Ca urmare a politicii juste de industrializare socialistă pro­movată de partid, ţara noastră dispune astăzi de o industrie puter­nică, modernă, în plină dezvoltare. Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. cu privire la pla­nul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965, con­stituie un măreţ program de muncă şi de luptă pentru un nou şi puternic avînt în dezvoltarea industriei noastre socialiste şi a ce­lorlalte ramuri ale economiei, în vederea creşterii bunăstării po­porului şi înflorirea patriei. Astfel, în 1965 producţia de fontă trebuie să ajungă la circa 2.000.000 tone faţă de 846.000 tone din 1959, producţia de oţel la 3.300.000 tone faţă de 1.419.000 tone în 1959, iar producţia de la­minate finite va ajunge la peste 2.000.000 tone. In realizarea sarcinilor legate de creşterea producţiei de oţel şi fontă, o contribuţie însemnată o poate da fiecare cetăţean al regiunii noastre, prin participarea activă la colectarea fierului vechi, resursă importantă şi necesară producţiei. CETĂŢENI, CETĂŢENE! Comitetul executiv al sfatului popular regional, ţinînd sea­ma de nevoile mereu crescînde ale industriei metalurgice, cheamă pe toţi cetăţenii Regiunii Autonome Maghiare să participe activ la strîngerea fierului vechi. In curţi, în poduri, în beciuri, sînt aruncate încă tot felul de bucăţi de fier vechi, care constituie o sursă importantă pentru apro­vizionarea industriei noastre socialiste cu materii prime. Să adunăm toate acestea şi să le trimitem celor care le vor transforma în tractoare, combine, obiecte de uz casnic etc. Participaţi cu tot elanul la strângerea fierului vechi, orga­nizez întreceri patriotice pe circumscripţii electorale, cartiere şi străzi. Adunînd şi predînd fierul vechi întreprinderii de Colectare a Metalelor (I.C.M.) sau la centrele de colectare ale cooperativelor săteşti, îndeplinim o îndatorire patriotică şi contribuim la mărirea producţiei de oţel şi fontă, la dezvoltarea industriei noastre meta­lurgice şi cons­tructoare de maşini. In acest scop, între 1 — 10 decembrie are loc Decada strînge­rii fierului vechi, la care sînteţi chemaţi să participaţi cu tot elanul. eooc Nou tip de autobus Un nou tip de autobus, fabricat, la uzinele „Tudor Vladimi­­rescu“ din Bucureşti circulă pe străzile oraşului Tg. Mureş. Noul autobus se distin­ge prin eleganţă. ......OOO 1 La atelierul de zonă C.F.R. Aspect din fierăria nouă a atelierului de zonă C.F.R. Tg. Mureș, Forjorul Apoltan Dumitru lucrînd la ciocanul pneumatic de 150 kg. ii. .ii..­­ —. a a —— Prin contribuţie voluntară în cursul acestui an, cetă­ţenii din raionul Reghin au vo­tat pentru construcţia de noi săli de clase o contribuţie vo­luntară de 301.670 lei, iar pen­tru construcţia de cămine cul­turale 73.647 lei. Astfel în acest an s-au dat în folosinţă 23 săli de clasă şi două cămine culturale. Pentru introducerea curentu­lui electric pe Vraslea Mureşului 13 comune au votat o contribu­ţie voluntară de 1.607.500 lei. Toate acestea vor contribui la ridicarea niveluli de trai ma­terial şi cultural al cetăţenilor din raionul Reghin. Rare sunt comunele din raio­nul Reghin unde în aceste zile să nu întilneşti ţărani munci­tori venind cu cereri de înscrie­re în gospodării colective. Unii cer înfiinţarea de noi gospodă­rii colective iar alţii intrarea în gospodăriile colective existen­te în satele lor.* Farcaş Simion, Schertzer An­drei, Kovácsi Bála, Nagy An­drei, Bariu Ioan, Moldovan Mi­­hai, Niculescu Ioan şi alţi ţă­­r­ani muncitori din Petelea au văzut cum Nyomati Valentin, care la intrarea în gospodărie nu avusese în afară de cei trei , copii aproape nimic şi-au fă­­ cun­t ban­­ cut acum case noi, cum Mi­­clea Ştefan şi mulţi alţi colec­tivişti şi-au cumpărat mobilă, biciclete iar nevoiaşa de altă­dată, Grindeanu Vasile se pre­găteşte acum să-şi facă casă n­ouă. Agitatorii din rindul colecti­viştilor mai vechi, din rindul cadrelor didactice, au explicat celor din cadrul Întovărăşirii a­­vantaje a­ muncii în gospodăria colectivă, indemnîndu-i să se a­­ăture marii familii a colectiviş­tilor. In ultimele zile 32 ţărani muncitori din Petelea au ascul­tat îndemnul lor. Faptele i-au convins. Comuniştii analizează reducerea preţului de cost (însemnări de la conferinţa I. F. Topliţa) S-au adunat cei mai buni dintre cei buni, trimişii comu­niştilor din munţii Călimani şi Gurghiului, ai muncitorilor ce valorifică bogăţia pădurilor , aurul verde, pentru a discuta felul cum comuniştii s-au achi­tat de sarcinile de conducători şi mobilizatori ai oamenilor muncii din cad­rul întreprinde­rii Forestiere din Topliţa. S-au adunat pentru a alege noul co­mitet de partid pe întreprinde­re. Darea de seam­ă şi discuţiile purtate au scos în relief modul în care muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I. F. Topliţa, conduşi de organizaţiile de par­tid, au reuşit să se achite cu cinste de sarcini în ceea ce priveşte realizarea planului de producţie cit şi îndeplinirea an­gajamentelor de reducere a pre­ţului de cost. Astfel, prin orga­nizarea tot mai bună a muncii şi prin avîntul muncitorilor, în fruntea cărora în permanenţă au stat comuniştii, forestierii din raionul Topliţa au realizat planul producţiei globale în pro­porţie de 109,51 la sută, iar al producţiei marfă în proporţie de 110 la sută, reuşind să obţi­nă o producţie globală cu 9,6 la sută mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut şi în­deplinind şi depăşind planul la majoritatea sortimentelor. Lucrările conferinţei au anali­zat bine mijloacele­ prin care s-a reuşit ca preţul de cost să fie redus considerabil, insistîn­­du-se îndeosebi asupra lipsuri­lor ce se mai manifestă in aceas­tă privinţă. Conferinţa a scos în evidenţă faptul că reducerea preţului de cost la I. F. Topliţa s-a fă­cut în deosebi pe seama reali­zării de economii la consumu­rile specifice cit şi printr-o or­ganizare mai judicioasă a mun­cii, şi mai puţ­m pe seama creş­terii produc­t­vi că­­i­ muncă, do­meniu in care deşi s-au obţinut unele rezultau, planul nu a fost îndeplinit decis in proporţie de 98,99 la sută, exist­ei astfel o corelaţie nejustă între indicii de bază. Traducînd in viaţă planul de măsuri tehnico-organizatorice întocmit de către comitetul de hiuru­ci împreună cu conducerea ing. p .rinderii şi ţinînd cont de preţioasele propuneri ale mun­citorilor, forestierii au pus ac­centul pe realizarea de econo­mii prin reducerea consumuri­lor specifice ceea ce creează premisele reducerii preţului de cost şi totodată asigură resurse suplimentare de materiale, cre­­înd condiţiile depăşirii planului de producţie. Astfel în loc ca să scoată un metru cub lemn de lucru din 1,516 m­c masă lemnoasă, ei l-au realizat din numai 1,497 iv«n.r , lucru ce a făcut posi­bil ca în cele 10 luni să se rea­lizeze economii la răşinoase de 2.609 m­c. Considerabile economii de ma­să lemnoasă s-au realizat şi prin introducerea de ferăstraie-pan­­glică în unităţile de industria­lizare, iar acţiunea „centime­trul acuză“ a fost în permanenţă în atenţia efectivelor de mun­că. Dar economii s-au realizat şi prin valorificarea superioară a masei lemnoase. La reducerea preţului de cost a contribuit şi lupta împotriva rebuturilor şi a bracului tehnic, precum şi valorificarea deşeu­rilor. Astfel, prin fabricarea de lăzi „Apemin“ şi lăzi pentru fructe etc., din deşeuri, între­prinderea a realizat beneficii de 116.000 lei, la care se mai a­­daugă cei 9.000 m­c valorificaţi din lemnul destinat pentru foc. Toate acestea ne arată avântul muncitorilor în lupta pentru a obţine la aceeaşi masă lemnoa­să o valoare mai mare, lucru ce duce la sporirea cîştigului me­diu al muncitorilor dar şi la scăderea cotei salariilor pe u­­nitate de produse şi prin urma­re la scăderea preţului de cost al produselor. Movilă Ion, şeful atelierului C.F.F. Răstoliţa a arătat exem­ple concrete participanţilor la conferinţă cum în sectorul lor, dacă s-ar introduce maşina cu aburi de 150 C. P. care în pre­zent stă la Topliţa sub nişte VIAŢA DE PARTID seînduri, s-ar economisi peste 80.000 lei anual, sumă cu care s-ar putea cumpăra un strung nou în jocul celor vechi, piesele putîndu-se astfel repara aici. Acest lucru ar contribui la da­rea în producţie a maşinilor intrate în reparaţie, înainte de termen. Cu toate rezultatele obţinute, aşa cum au arătat lucrările con­ferinţei, la I. F. Topliţa nu s-a făcut totul pentru o şi mai sub­stanţială reducere a preţului de cost. Realizarea planului de creştere a productivităţii mun­cii numai în proporţie de 98,99 la sută arată concludent acest lucru. Cu toate că în decursul anului mecanizarea în sectoarele între­prinderii a cucerit teren prin darea în funcţiune a 10 funicu­­lare tip „Mîneciu“, 2 funiculare tip „Wissen“, 40 ferăstraie „Drujba“, 12 ferăstraie electri­ce, 18 tractoare U.T.O.S. etc., mai există lipsuri ce s-ar fi pu­tut remedia cu posibilităţi loca­le. Astfel, din suma de 278.980 lei prevăzută a fi cheltuită în lucrări de mică mecanizare, doar 183.000 lei au fost inves­tiţi în vederea ridicării nive­lului tehnic al producţiei. Lipsurilor în cea ce priveşte introducerea tehnicii noi li se adaugă deficienţele manifesta­te în economisirea masei lem­noase. Astfel, se mai observă cazuri de supradimensionări, se observă lipsuri în ceea ce pri­veşte aprovizionarea cu materii prime, cazuri de risipă la mate­riale şi deteriorarea obiectelor de inventar (pături, şube etc.), se întimplă cazuri de locaţii, re­fuzuri din partea beneficiarilor, In pădure mai rămîn cioate înalte din cauză că marcările se fac la prea mare distanţă de pămînt, se întimplă (la sectorul de industrializare din Hodoşa) timpi morţi, atunci cînd fabri­ca trece de la prelucrarea bra­dului la fag şi Invers etc. Conferinţa a trasat ca o sar­cină de primă importanţă nou­lui comitet şi tuturor organiza­ţiilor de bază de a se preocupa şi mai mult de introducerea pe scară largă a mecanizării. Ast­fel, în 1961 peste 45 la sută din lucrările de doborît şi secţionat se vor efectua mecanizat, 42 la sută din transporturi la faza scos-apropiat vor fi mecanizate şi 75 la sută din lucrări vor fi efectuate de muncitori organi­zaţi în brigăzi de muncă cu pla­ta în acord global. Noul comitet, organizaţiile de bază, toţi comuniştii, vor trebui să desfăşoare o muncă politică mai intensă în antrenarea mun­citorilor în introducerea noului la locul lor de muncă, în îmbră­ţişarea celor mai noi metode de lucru, va trebui să îndrume or­ganizaţiile sindicale şi de tine­ret din cadrul întreprinderii fo­restiere in antrenarea muncito­rilor in întrecerea socialistă, în descoperirea altor rezerve in­terne, pentru ca în anul viitor să obţină rezultate şi mai însem­nate. M. FILIMON INFORMAŢII DE PARTID La gospodăria agricolă colectivă din Petelea Cei 17 membri şi candidaţi de partid prezenţi la adunarea gene­rală de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază din G.A.C. Petelea, au analizat cu mult simţ de răspundere activitatea desfă­şurată de biroul organizaţiei de bază şi de comunişti, de la ultime­le alegeri, şi pînă în prezent. Aten­­a principală a organiza­ţiei de bază este îndreptată înspre întărirea economico-organizatorică a gospodăriei. Bilanţul făcut de comunişti cu această ocazie în ce priveşte întă­rirea economico-organizatorică a gospodăriei lor, este pozitiv. Acest lucru reiese din următoarele cifre: fondul de bază a crescut la aproa­pe 850.000 lei, numărul bovinelor a crescut în acest an de la 60 la 125, din care 65 vaci cu lapte. Deși în anul acesta timpul nu a fost destul de favorabil, datori­tă executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor s-au obţi­nut recolte bune. In cuvîntul său, tov. Dumbravă Maria a criticat insă biroul orga­nizaţiei de bază pentru lipsurile manifestate în exercitarea dreptu­lui de control asupra consiliului de conducere al gospodăriei. Din această cauză, a arătat vorbitoa­rea, au existat unele lipsuri. Conducerea gospodăriei şi bi­roul organizaţiei de bază, au fost criticate cu tărie pentru că nu au acordat toată atenţia însămînţări­­lor de toamnă din anul acesta. In hotărîrea adoptată de adu­nare se prevăd măsuri concrete pentru întărirea pe mai departe a G.A.C.-ului, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii de partid. RÎCEANU IOAN Şi părinţii învaţă intr-o după masă, sala festi- Părinţii au plecat cu multe vă a Şcolii de 7 ani din comu- învăţăminte, hotărîţi să le­a­na Caşva era arhiplină. Părin- plice în educarea copiilor în ţii elevilor, veniseră la „şcoala familie, cu părinţii“ Următoarea şedinţă cu tema S au adunat în număr de 84 -Rolul organizaţiei de pionieri părinţi dornici de a căţa des- * educaţia copilului“, este as- tre educarea copiilor lor şi deş-­teptata de Părinţi cu multă ne­pre legătura pe care trebuie să a MEZEI ŞTEFAN, o păstreze cu şcoala, corespondent. Referatul „Educarea copiilor­­ pentru muncă, sarcină impor­tantă a şcolii şi familiei“ care PâSUili CÎt ÎMI PCOdu­CLre a fost susţinut de tov. prof. d­r Morar Ioan, a fost ascultat cu in scopul măririi suprafeţei viu interes de părinţii elevilor, păşunilor şi îmbunătăţirii lor Referatul a scos în evidenţă, cetăţenii dinn raionul Topliţa sarcina educării la elevi a­nui- au curăţat şi amenajat în a­­tudinii noi faţă de muncă. Tot a cest an 3.827 ha păşune, efec­­odată s-a vorbit părinţilor des­­tuînd 92.371 zile-muncă volun­­t pre educarea politehnică a­ni­­tară, ceea ce este egal cu î­nerii generaţii şi despre lega- 1.825.000 lei contribuind în a­­r rea învăţămîntului cu munca Dest fel şi ei la sporirea can­­j productivă. uităţii de carne şi lapte la un Au luat cuvîntul mai mulţi preţ de cost cit mai redus, părinţi, dezbătînd diferite pro­bleme de educaţie, împărtăşind din experiența lor și altor pă­rinți.

Next