Steaua Roşie, decembrie 1960 (Anul 9, nr. 866-874)
1960-12-03 / nr. 866
CHEMAREA Comitetului executiv al Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare CETĂŢENI, CETĂŢENE! In anii regimului democrat-popular, oamenii muncii din ţara noastră, sub conducerea partidului au obţinut realizări însemnate în dezvoltarea economiei noastre socialiste. Ca urmare a politicii juste de industrializare socialistă promovată de partid, ţara noastră dispune astăzi de o industrie puternică, modernă, în plină dezvoltare. Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. cu privire la planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960—1965, constituie un măreţ program de muncă şi de luptă pentru un nou şi puternic avînt în dezvoltarea industriei noastre socialiste şi a celorlalte ramuri ale economiei, în vederea creşterii bunăstării poporului şi înflorirea patriei. Astfel, în 1965 producţia de fontă trebuie să ajungă la circa 2.000.000 tone faţă de 846.000 tone din 1959, producţia de oţel la 3.300.000 tone faţă de 1.419.000 tone în 1959, iar producţia de laminate finite va ajunge la peste 2.000.000 tone. In realizarea sarcinilor legate de creşterea producţiei de oţel şi fontă, o contribuţie însemnată o poate da fiecare cetăţean al regiunii noastre, prin participarea activă la colectarea fierului vechi, resursă importantă şi necesară producţiei. CETĂŢENI, CETĂŢENE! Comitetul executiv al sfatului popular regional, ţinînd seama de nevoile mereu crescînde ale industriei metalurgice, cheamă pe toţi cetăţenii Regiunii Autonome Maghiare să participe activ la strîngerea fierului vechi. In curţi, în poduri, în beciuri, sînt aruncate încă tot felul de bucăţi de fier vechi, care constituie o sursă importantă pentru aprovizionarea industriei noastre socialiste cu materii prime. Să adunăm toate acestea şi să le trimitem celor care le vor transforma în tractoare, combine, obiecte de uz casnic etc. Participaţi cu tot elanul la strângerea fierului vechi, organizez întreceri patriotice pe circumscripţii electorale, cartiere şi străzi. Adunînd şi predînd fierul vechi întreprinderii de Colectare a Metalelor (I.C.M.) sau la centrele de colectare ale cooperativelor săteşti, îndeplinim o îndatorire patriotică şi contribuim la mărirea producţiei de oţel şi fontă, la dezvoltarea industriei noastre metalurgice şi constructoare de maşini. In acest scop, între 1 — 10 decembrie are loc Decada strîngerii fierului vechi, la care sînteţi chemaţi să participaţi cu tot elanul. eooc Nou tip de autobus Un nou tip de autobus, fabricat, la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Bucureşti circulă pe străzile oraşului Tg. Mureş. Noul autobus se distinge prin eleganţă. ......OOO 1 La atelierul de zonă C.F.R. Aspect din fierăria nouă a atelierului de zonă C.F.R. Tg. Mureș, Forjorul Apoltan Dumitru lucrînd la ciocanul pneumatic de 150 kg. ii. .ii.. —. a a —— Prin contribuţie voluntară în cursul acestui an, cetăţenii din raionul Reghin au votat pentru construcţia de noi săli de clase o contribuţie voluntară de 301.670 lei, iar pentru construcţia de cămine culturale 73.647 lei. Astfel în acest an s-au dat în folosinţă 23 săli de clasă şi două cămine culturale. Pentru introducerea curentului electric pe Vraslea Mureşului 13 comune au votat o contribuţie voluntară de 1.607.500 lei. Toate acestea vor contribui la ridicarea niveluli de trai material şi cultural al cetăţenilor din raionul Reghin. Rare sunt comunele din raionul Reghin unde în aceste zile să nu întilneşti ţărani muncitori venind cu cereri de înscriere în gospodării colective. Unii cer înfiinţarea de noi gospodării colective iar alţii intrarea în gospodăriile colective existente în satele lor.* Farcaş Simion, Schertzer Andrei, Kovácsi Bála, Nagy Andrei, Bariu Ioan, Moldovan Mihai, Niculescu Ioan şi alţi ţărani muncitori din Petelea au văzut cum Nyomati Valentin, care la intrarea în gospodărie nu avusese în afară de cei trei , copii aproape nimic şi-au fă cunt ban cut acum case noi, cum Miclea Ştefan şi mulţi alţi colectivişti şi-au cumpărat mobilă, biciclete iar nevoiaşa de altădată, Grindeanu Vasile se pregăteşte acum să-şi facă casă nouă. Agitatorii din rindul colectiviştilor mai vechi, din rindul cadrelor didactice, au explicat celor din cadrul Întovărăşirii avantaje a muncii în gospodăria colectivă, indemnîndu-i să se aăture marii familii a colectiviştilor. In ultimele zile 32 ţărani muncitori din Petelea au ascultat îndemnul lor. Faptele i-au convins. Comuniştii analizează reducerea preţului de cost (însemnări de la conferinţa I. F. Topliţa) S-au adunat cei mai buni dintre cei buni, trimişii comuniştilor din munţii Călimani şi Gurghiului, ai muncitorilor ce valorifică bogăţia pădurilor , aurul verde, pentru a discuta felul cum comuniştii s-au achitat de sarcinile de conducători şi mobilizatori ai oamenilor muncii din cadrul întreprinderii Forestiere din Topliţa. S-au adunat pentru a alege noul comitet de partid pe întreprindere. Darea de seamă şi discuţiile purtate au scos în relief modul în care muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I. F. Topliţa, conduşi de organizaţiile de partid, au reuşit să se achite cu cinste de sarcini în ceea ce priveşte realizarea planului de producţie cit şi îndeplinirea angajamentelor de reducere a preţului de cost. Astfel, prin organizarea tot mai bună a muncii şi prin avîntul muncitorilor, în fruntea cărora în permanenţă au stat comuniştii, forestierii din raionul Topliţa au realizat planul producţiei globale în proporţie de 109,51 la sută, iar al producţiei marfă în proporţie de 110 la sută, reuşind să obţină o producţie globală cu 9,6 la sută mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut şi îndeplinind şi depăşind planul la majoritatea sortimentelor. Lucrările conferinţei au analizat bine mijloacele prin care s-a reuşit ca preţul de cost să fie redus considerabil, insistîndu-se îndeosebi asupra lipsurilor ce se mai manifestă in această privinţă. Conferinţa a scos în evidenţă faptul că reducerea preţului de cost la I. F. Topliţa s-a făcut în deosebi pe seama realizării de economii la consumurile specifice cit şi printr-o organizare mai judicioasă a muncii, şi mai puţm pe seama creşterii productvi căi muncă, domeniu in care deşi s-au obţinut unele rezultau, planul nu a fost îndeplinit decis in proporţie de 98,99 la sută, existei astfel o corelaţie nejustă între indicii de bază. Traducînd in viaţă planul de măsuri tehnico-organizatorice întocmit de către comitetul de hiuruci împreună cu conducerea ing. p .rinderii şi ţinînd cont de preţioasele propuneri ale muncitorilor, forestierii au pus accentul pe realizarea de economii prin reducerea consumurilor specifice ceea ce creează premisele reducerii preţului de cost şi totodată asigură resurse suplimentare de materiale, creînd condiţiile depăşirii planului de producţie. Astfel în loc ca să scoată un metru cub lemn de lucru din 1,516 mc masă lemnoasă, ei l-au realizat din numai 1,497 iv«n.r , lucru ce a făcut posibil ca în cele 10 luni să se realizeze economii la răşinoase de 2.609 mc. Considerabile economii de masă lemnoasă s-au realizat şi prin introducerea de ferăstraie-panglică în unităţile de industrializare, iar acţiunea „centimetrul acuză“ a fost în permanenţă în atenţia efectivelor de muncă. Dar economii s-au realizat şi prin valorificarea superioară a masei lemnoase. La reducerea preţului de cost a contribuit şi lupta împotriva rebuturilor şi a bracului tehnic, precum şi valorificarea deşeurilor. Astfel, prin fabricarea de lăzi „Apemin“ şi lăzi pentru fructe etc., din deşeuri, întreprinderea a realizat beneficii de 116.000 lei, la care se mai adaugă cei 9.000 mc valorificaţi din lemnul destinat pentru foc. Toate acestea ne arată avântul muncitorilor în lupta pentru a obţine la aceeaşi masă lemnoasă o valoare mai mare, lucru ce duce la sporirea cîştigului mediu al muncitorilor dar şi la scăderea cotei salariilor pe unitate de produse şi prin urmare la scăderea preţului de cost al produselor. Movilă Ion, şeful atelierului C.F.F. Răstoliţa a arătat exemple concrete participanţilor la conferinţă cum în sectorul lor, dacă s-ar introduce maşina cu aburi de 150 C. P. care în prezent stă la Topliţa sub nişte VIAŢA DE PARTID seînduri, s-ar economisi peste 80.000 lei anual, sumă cu care s-ar putea cumpăra un strung nou în jocul celor vechi, piesele putîndu-se astfel repara aici. Acest lucru ar contribui la darea în producţie a maşinilor intrate în reparaţie, înainte de termen. Cu toate rezultatele obţinute, aşa cum au arătat lucrările conferinţei, la I. F. Topliţa nu s-a făcut totul pentru o şi mai substanţială reducere a preţului de cost. Realizarea planului de creştere a productivităţii muncii numai în proporţie de 98,99 la sută arată concludent acest lucru. Cu toate că în decursul anului mecanizarea în sectoarele întreprinderii a cucerit teren prin darea în funcţiune a 10 funiculare tip „Mîneciu“, 2 funiculare tip „Wissen“, 40 ferăstraie „Drujba“, 12 ferăstraie electrice, 18 tractoare U.T.O.S. etc., mai există lipsuri ce s-ar fi putut remedia cu posibilităţi locale. Astfel, din suma de 278.980 lei prevăzută a fi cheltuită în lucrări de mică mecanizare, doar 183.000 lei au fost investiţi în vederea ridicării nivelului tehnic al producţiei. Lipsurilor în cea ce priveşte introducerea tehnicii noi li se adaugă deficienţele manifestate în economisirea masei lemnoase. Astfel, se mai observă cazuri de supradimensionări, se observă lipsuri în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime, cazuri de risipă la materiale şi deteriorarea obiectelor de inventar (pături, şube etc.), se întimplă cazuri de locaţii, refuzuri din partea beneficiarilor, In pădure mai rămîn cioate înalte din cauză că marcările se fac la prea mare distanţă de pămînt, se întimplă (la sectorul de industrializare din Hodoşa) timpi morţi, atunci cînd fabrica trece de la prelucrarea bradului la fag şi Invers etc. Conferinţa a trasat ca o sarcină de primă importanţă noului comitet şi tuturor organizaţiilor de bază de a se preocupa şi mai mult de introducerea pe scară largă a mecanizării. Astfel, în 1961 peste 45 la sută din lucrările de doborît şi secţionat se vor efectua mecanizat, 42 la sută din transporturi la faza scos-apropiat vor fi mecanizate şi 75 la sută din lucrări vor fi efectuate de muncitori organizaţi în brigăzi de muncă cu plata în acord global. Noul comitet, organizaţiile de bază, toţi comuniştii, vor trebui să desfăşoare o muncă politică mai intensă în antrenarea muncitorilor în introducerea noului la locul lor de muncă, în îmbrăţişarea celor mai noi metode de lucru, va trebui să îndrume organizaţiile sindicale şi de tineret din cadrul întreprinderii forestiere in antrenarea muncitorilor in întrecerea socialistă, în descoperirea altor rezerve interne, pentru ca în anul viitor să obţină rezultate şi mai însemnate. M. FILIMON INFORMAŢII DE PARTID La gospodăria agricolă colectivă din Petelea Cei 17 membri şi candidaţi de partid prezenţi la adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază din G.A.C. Petelea, au analizat cu mult simţ de răspundere activitatea desfăşurată de biroul organizaţiei de bază şi de comunişti, de la ultimele alegeri, şi pînă în prezent. Atena principală a organizaţiei de bază este îndreptată înspre întărirea economico-organizatorică a gospodăriei. Bilanţul făcut de comunişti cu această ocazie în ce priveşte întărirea economico-organizatorică a gospodăriei lor, este pozitiv. Acest lucru reiese din următoarele cifre: fondul de bază a crescut la aproape 850.000 lei, numărul bovinelor a crescut în acest an de la 60 la 125, din care 65 vaci cu lapte. Deși în anul acesta timpul nu a fost destul de favorabil, datorită executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor s-au obţinut recolte bune. In cuvîntul său, tov. Dumbravă Maria a criticat insă biroul organizaţiei de bază pentru lipsurile manifestate în exercitarea dreptului de control asupra consiliului de conducere al gospodăriei. Din această cauză, a arătat vorbitoarea, au existat unele lipsuri. Conducerea gospodăriei şi biroul organizaţiei de bază, au fost criticate cu tărie pentru că nu au acordat toată atenţia însămînţărilor de toamnă din anul acesta. In hotărîrea adoptată de adunare se prevăd măsuri concrete pentru întărirea pe mai departe a G.A.C.-ului, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii de partid. RÎCEANU IOAN Şi părinţii învaţă intr-o după masă, sala festi- Părinţii au plecat cu multe vă a Şcolii de 7 ani din comu- învăţăminte, hotărîţi să leana Caşva era arhiplină. Părin- plice în educarea copiilor în ţii elevilor, veniseră la „şcoala familie, cu părinţii“ Următoarea şedinţă cu tema S au adunat în număr de 84 -Rolul organizaţiei de pionieri părinţi dornici de a căţa des- * educaţia copilului“, este as- tre educarea copiilor lor şi deş-teptata de Părinţi cu multă nepre legătura pe care trebuie să a MEZEI ŞTEFAN, o păstreze cu şcoala, corespondent. Referatul „Educarea copiilor pentru muncă, sarcină importantă a şcolii şi familiei“ care PâSUili CÎt ÎMI PCOduCLre a fost susţinut de tov. prof. dr Morar Ioan, a fost ascultat cu in scopul măririi suprafeţei viu interes de părinţii elevilor, păşunilor şi îmbunătăţirii lor Referatul a scos în evidenţă, cetăţenii dinn raionul Topliţa sarcina educării la elevi anui- au curăţat şi amenajat în atudinii noi faţă de muncă. Tot a cest an 3.827 ha păşune, efecodată s-a vorbit părinţilor destuînd 92.371 zile-muncă volunt pre educarea politehnică anitară, ceea ce este egal cu înerii generaţii şi despre lega- 1.825.000 lei contribuind în ar rea învăţămîntului cu munca Dest fel şi ei la sporirea canj productivă. uităţii de carne şi lapte la un Au luat cuvîntul mai mulţi preţ de cost cit mai redus, părinţi, dezbătînd diferite probleme de educaţie, împărtăşind din experiența lor și altor părinți.