Steaua Roşie, februarie 1961 (Anul 10, nr. 26-49)
1961-02-01 / nr. 26
Şi-au realizat planul înainte de termen Primele zile ale noului an prevesteau rezultate frumoase la turnătorie. Antebazinul montat la mijlocul lunii decembrie e folosit din plin in orice moment. Introducerea lui în turnătorie a ridicat simţitor productivitatea muncii, uşurînd totodată şi munca turnătorilor. Masele pe care se fac formele în nisip (prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1961) sînt înşirate de-a lungul pereţilor în secţie, iar muncitorii, execută formele pieselor pentru turnare în condiţiuni optime. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, turnătorii de la „Republica“ Reghin şi-au realizat planul de producţie pe prima lună a anului 1961 în ziua de 26 ianuarie. Pînă acum au dat peste plan 25 tone piese din fontă. Fruntaşii secţiei sînt turnătorii Viorel Petru, Szász Béla, Magyari Ludovic, Suchi Florea și mulți alții. I.R.U.M. Reghin este una din numeroasele obiective industriale înălţate în anii regimului democrat-popular în regiunea noastră. Construită şi utilată după cerinţele tehnicii moderne, această întreprindere execută reparaţii generale la locomotivele C.FIF. şi fabrică cele mai felurite utilaje necesare industriei noastre forestiere. Succesele obţinute în această întreprindere sunt bine cunoscute atît in regiune cit şi în ţară. In clişeu : Secţia fabricaţie de la I.R.U.M Reghin, unde lucrează peste 80 la sută tineri. Această secţie îşi depăşeşte în fiecare lună sarcinile de plan. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AL REGIUNII MURES—AUTONOMA MAGHIARA Anul X, Nr. 26 (900) Miercuri, 1 februarie 1961 4 pagini 20 bani Mica mecanizare — izvorul sporirii producţiei An de an, muncitorii, tehnicienii, inginerii, cit şi conducerile întreprinderilor lucrează cu avînt sporit pentru ridicarea continuă a producţiei şi îmbunătăţirea tehnologiei acesteia. In întreprinderile din regiunea noastră se extinde continuu mica mecanizare şi pe zi ce trece se îmbunătăţeşte tehnologia producţiei. In anul 1960 de pildă au fost efectuate un număr de 280 lucrări tehnice în valoare de 8.537.000 lei, din care pentru mica mecanizare 216 lucrări în valoare de 6.379.000 lei, iar pentru producţia bunurilor de larg consum şi deservire socială 61 de lucrări, în valoare de 2.150.000 lei. Faţă de anul 1959 se constată o depăşire de 71 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către întreprinderile din raioanele Tg. Mureş (inclusiv unităţile din fostul raion Sîngeorgiu de Pădure), care au realizat un număr de 92 lucrări în valoare de 4.055.000 lei (ex. „Lázár Ödön“, Ilefor, „Ludovic Minszki“, I.R.I.C., Topitoria Ghindarî), Miercurea-Ciuc (ex. I.R.E.M.) 32 lucrări în valoare de 1.080.000 lei, Odorhei 23 lucrări în valoare de 932.000 lei (Uzinele Vlăhiţa, Fabrica de confecţii), iar Gheorghieni 20 lucrări în valoare de 410.000 lei. întreprinderile nu s-au limitat însă numai la găsirea unor soluţii tehnice care să ducă la îmbunătăţirea proceselor de producţie şi a calităţii produselor, ci au ales, acele lucrări care au prezentat şi cea mai bună eficienţă economică, cu alte cuvinte lucrările care aduc întreprinderii cele mai mari economii, într-un termen relativ scurt. Iată cîteva exemple în această privinţă: întreprinderea „23 Au-------.-----------------——- v.x” OVIDIU ENĂCICA şeful serviciului plan economic al sucursalei din Tg. Mureş a B. R.P.R. gust“ din Tg. Mureş a construit o bandă rulanta în vederea montării dulapului, în valoare de 22.400 lei.Numai după două luni de la punerea ei în funcţiune, la preţul de cost s-au obţinut economii în valoare de 18.500 lei, prin creşterea productivităţii muncii. Întreprinderea „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş a efectuat o lucrare în valoare de 10.000 lei, care face posibilă spălarea chimică a linei rămase de la tăbăcărie. Datorită acestei lucrări, valoarea lînei vîndute a crescut de la 16 la 25 lei pe kg și, ca urmare, întreprinderea a realizat economii de peste 650.000 lei. La întreprinderea forestieră Sovata, o lucrare executată pentru fabrica de doage și lăzi (Iuhod) în valoare de 88.000 lei, aduce economii antecalculate în valoare de 177.000 lei, ceea ce duce la recuperarea costurilor acestei lucrări în mai puţin de un an. Toate aceste mici mecanizări urmăresc uşurarea şi înlocuirea muncii fizice grele, precum şi ridicarea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. întreprinderile economice din regiunea noastră, sub îndrumarea şi sprijinul organelor locale de partid şi sindicale, au căutat şi pentru anul 1961 noi surse pentru extinderea micii mecanizări şi introducerea tehnicii noi, respectiv pentru lărgirea producţiei bunurilor de larg consum şi dezvoltarea unităţilor de deservire a populaţiei. Volumul acestora este într-adevăr remarcabil, în comparaţie cu anii precedenţi. Numai lucrările de mică mecanizare însumează importanta cifră de 14.444.000 lei (din totalul lucrărilor planificate de 18.364.000 lei) ceea ce constituie o depăşire de 125 la sută faţă de anul 1960. Lucrări importante şi-au înscris în plan întreprinderile din raioanele Tg. Mureş (I.R.I.G., I.L.M.C., I.L.E.F O.R., „Lázár Ödön“), Reghin (C.I.L., „Republica“), Topliţa (întreprinderea forestieră, „Apemin“-Borsec) şi Odorhei (fabrica de confecţii, Iprofil, „Steaua roşie", întreprinderea forestieră) O trăsătură pozitivă a planului pe 1961 faţă de realizările anului 1960 o constituie faptul că în planul pe 1961, pe lingă sectoarele preponderente, participă mult mai multe întreprinderi din sectoarele industriei grele şi cooperaţiei meşteşugăreşti, mai slab preocupate în anul 1960. Rezultatele bune obţinute de majoritatea întreprinderilor, precum şi perspectivele pentru anul 1961, constituie rodul unei munci consecvente şi al străduinţei lor de a da viaţă sarcinilor izvorite din documentele plenarelor C.C. al P.M.R. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre unele întreprinderi care au avut o preocupare foarte slabă faţă de această problemă. Astfel, întreprinderea „Partizanul“ Gheorghieni deşi prevăzuse 3 lucrări de mică mecanizare pe anul 1960, nu a realizat niciuna, întreprinderea „7 Noiembrie“ din Miercurea-Ciuc, de asemenea nu se poate spune că a avut o preocupare în această direcţie, deşi condiţiunile de lucru actuale ar necesita îmbunătăţirea tehnologiei producţiei. Această situaţie se observă, în general, la întreprinderile din industria locală care lucrează cu multe utilaje vechi sau chiar manual. La uzinele de fier Vlăhița, de exemplu, este în studiu de doi ani o lucrare pentru mecanizarea încărcării furnalelor, lucrare foarte importantă, fără însă ca organele tehnice ale întreprinderii să fi reuşit pînă în prezent să întoc- mească calculaţiile respective. Cu toate că pentru anul 1961 sarcinile de plan au fost cunoscute cu mult înainte de începutul anului şi deci pentru întocmirea graficelor de lucrări de mică mecanizare, pentru bunurile de larg consum şi lărgirea reţelei de desfacere şi deservire socială, au fost create condiţiuni mai bune decît în anul 1960, se găsesc încă întreprinderi care nu au făcut nici o propunere în acest sens, ca de exemplu: Topitoria de in Joseni, „7 Noiembrie" Miercurea-Ciuc, F.C.L. „Mureşul“ Remetea, cooperativa meşteşugărească „Textila-Mureş", cooperativa mixtă Sîntgeorgiu de Pădure şi altele. Se recomandă conducerilor întreprinderilor citate mai sus ca şi celorlalte care se află în aceeaşi situaţie, să-şi revizuiască neîntîr- ziat atitudinea în ce privește lucrările de mică mecanizare. ----------------------------- oooo-Se dezvoltă Gospodăria agricolă colectivă din Curteni Satul Curteni este complet colectivizat. Membrii gospodăriei agricole colective de aici au înregistrat şi înregistrează an de an succese tot mai de seamă în creşterea producţiei agricole. In creşterea averii obşteşti şi a veniturilor băneşti. Acest lucru este oglindit cît se poate de limpede în aceste două grafice, care ne înfăţişează creşterea fondului de bază al gospodăriei, precum şi veniturile băneşti realizate. In numărul de azi: — „Lagărul socialist ** forţa conducătoare a dezvoltării internaţionale“ — de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej". (Articol apărut în revista „Probleme ale păcii şi socialismului“ nr. 1 (29) 1961). Artiștii amatori se pregătesc pentru concurs In clişeu, echipa de dansuri a Casei raionale de cultură din Miercurea-Ciuc, pregătindu-se pentru cel«a aleilea Concurs al formațiilor artistice 4» Mtertori. Maistrul Fekete Alexandru Cînd lui Zólyomi Márton i-a venit ideea că ar fi bine să confecţioneze un dispozitiv de frezare a coamelor de bronz, s-a sfătuit mult cu maistrul de secţie Fekete Alexandru, li cunoştea experienţa nn ale inovaţiei şi apoi mai ştia că dacă ideea lui e bună va primi tot sprijinul în înfăptuirea ei. Căci vorba ni mai de secţie, ci mai întîi de toate, de marca fabricii. Inovaţia lui Zolyomi a fost apreciată de cabinetul tehnic şi se aplică cu mult succes, aducînd economii valoroase întreprinderii. Maistrul n-are cu mult peste 40 de ani, dar băieţii îi spun .,Sami bácsi". Asta nu-l supăra cu nimic, deoarece fiecare, atît Şomfăleanu Vasile, cit şi Fogaras Pavel, Puskás Balázs sau Jánosi Béla şi mulţi alţii au crescut sub mina lui, el le-a destăinuit tainele meseriei, i-a îndrumat să devină meşteri pricepuţi. Utemiştii îşi amintesc, cum cu ocazia alegerilor U.T.M. pe secţie, la adunare a venit şi maistrul secţiei. Le-a vorbit atunci despre felul cum a învăţat el meseria pevremea regimului burghezomoşieresc, mai mult pe furate, —cum trebuie să preţuiască ei condiţiile pe care partidul şi statul nostru democrat-popular le-au creat pentru fiii oamenilor muncii, pentru ca aceştia să poată învăţa in condiţii despre care In trecut nu putea fi vorba. Ce-i drept, ciţiva au simţit atunci critica aspră dar principială a maistrului, dar se putea oare supăra pe el? Recent la fabrică, au sosit pentru munca de practică elevii din anul 111 al şcolii profesionale. Câţiva dintre ei au fost repartizaţi în secţia de piese şie schimb, condusă de maistrul Fekete Alexandru. Mai întîi a stat de vorbă cu ei părinteşte, le-a arătat felul cum se munceşte în secţie, cum trebuie să se comporte faţă de tovarăşii mai virstnici, apoi a spus fiecăruia pe lingă cine anume are să-şi însuşească cunoştinţele practice. Grija maistrului faţă de viitoarele cadre se oglindeşte şi aici. Elevii au fost repartizaţi, fiecare pe lingă cei ma buni muncitori, care le împărtăşesc cu dragoste cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor. Aşa e maistrul Fekete Alexandru de la fabrica „Encsel Mauriciu" şi in viaţa din afara fabricii. In cartierul unde locuieşte cetăţenii i se adresează cu încredere pentru rezolvarea treburilor obşteşti. El a fost propus pentru a treia oară candidat al F.D.P.in circumscripţia electorală orăşenească Nr. 61 pentru alegerile de deputaţi care vor avea loc la 5 martie. Alegătorii din circumscripţie l-au susţinut cu încredere, văzînd în el omul care se preocupă cel mai mult de problemele cartierului, care luptă pentru ca viaţa oamenilor muncii să devină tot mai frumoasă, aşa e el, maistrul de secţie. Pune mult suflet în promovarea noului, iar dacă cineva dintre „băieţii lui" vine cu vreo propunere valoroasă, nu se lasă pînă n-o scoate la capăt. Nu-i In raionul Topliţa Activitate bogată la Casele alegătorului La Casele alegătorului din raionul Topliţa, se desfăşoară o activitate bogată. Cele 38 de case ale alegătorului şi-au întocmit programe zilnice de activitate. Pînă în prezent peste 25.000 de cetăţeni au participat la manifestările care au avut loc la casele alegătorului. Planurile cuprind activităţi multilaterale. La Casa alegătorului din Bilbor se fac audiţii colective ile radio şi de citire a presei, se organizează recenzii şi se fac diferite expuneri în legătură cu problemele cele mai actuale. La Casa alegătorului din comuna Sărmaş s-a ţinut conferinţa cu titlul „Despre superioritatea democraţiei socialiste“, iar la Casa alegătorului nr. 2 din Topliţa, brigada artistică de agitaţie a prezentat un program legat de realizările din oraş în domeniul dezvoltării economice, a construcţiilor de şcoli şi a construcţiei de locuinţe muncitoreşti. Trei brigăzi ştiinţifice au dat răspunsuri în faţa alegătorilor la întrebări despre sarcinile deputatului, drepturile lui, numărul deputaţilor care se aleg în întreaga ţară etc. Cu acest prilej brigăzile ştiinţifice au dat răspunsuri şi la întrebări asupra unor probleme agricole, cu caracter ştiinţific sau despre situaţia internaţională. La casele alegătorului, cluburile şi căminele culturale din raion au fost ţinute pînă în prezent aproape 3.000 de expuneri şi conferinţe. Cele 126 formaţii culturale de amatori din raion pregătesc noi programe pe care Ie vor expune în faţa alegătorilor în perioada campaniei electorale. CU 5 ZILE ÎNAINTE DE TERMEN Muncind cu sipor, chimiştii din Tîrnăveni au predat în primele 26 de zile ale lunii ianuarie 86 tone fier vechi, ceea ce reprezintă realizarea şi depăşirea angajamentului pe luna ianuarie cu 3 tone. Pînă la sfârşitul lunii vor mai fi colectate şi predate încă 16 tone fier vechi, ceea ce va însemna realizarea angajamentului pe prima lună a anului 1961 în proporţie de peste 120 la sută. *A 20-A INOVAŢIE Zilele acestea la cabinetul tehnic de la Fabrica de piese de schimb „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş a fost înregistrată cea de-a 20-a propunere de inovaţie din acest an. NOI LOCUINŢE PENTRU OAMENII MUNCII Două blocuri, fiecare cu câte 24 apartamente, din cartierul 7 Noiembrie“ din Tg. Mureş sunt gata pentru a-i primi pe noii locatari. Alte două blocuri urmează să fie date în folosinţă oamenilor muncii în cursul lunii februarie 1961. CONSFĂTUIRE CU ACTIVUL CULTURAL Miercuri, 1 februarie a. c., la orele 18, în sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, va avea loc în cadrul cursului pentru activul cultural din întreprinderi şi instituţii, consfătuirea pe tema : „Principalele sarcini ale activului cultural privind munca cu cartea în rândurile maselor“. Conferenţiar : Mészáros József. CUM VA FI VREMEA? Timpul continuă să se încălzească, cerul înnourîndu-se mai pronunţat. Vor cădea precipitaţii sub formă de ninsoare. Temperatura în creștere, noaptea, minimele vor fi cuprinse între —5 și —12 grade, ziua maximile între —5 și +5 grade. Viat cu intensificări temporare din nord-vest. Era în toamna anului 1956 cînd tînărul inginer Florea Ioan şi-a luat în primire postul la Depoul de locomotive C.F.R. din Tg. Mureş. De atunci, a dovedit multă dragoste şi pricepere în munca sa Tovarăşii săi de muncă l-au apre-----------OOO v --------- ■■ — unimtim ! dat, încredinţîndu-i postul de şefadjunct al Depoului de reparaţii a locomotivelor. Şi aici a dovedit că prin perseverenţa în muncă de care dă dovadă, reuşeşte să obţină rezultate frumoase. In trimestrul 11 al anului 1960, unitatea din care face parte a primit Diploma de onoare pe ramură în Direcţia regională C.F.R. Braşov. El munceşte mult şi pe tărîm obştesc. Sarcinile care-i sunt încredinţate le duce la îndeplinirii cu mult succes. Despre el, feroviarii Complexului C.F.R. din Tg. Mureş, nu pot spune decit cuvinte de laudă. Este un om harnic, cinstit şi priceput. Ca o dovadă a preţuirii de care se bucură, tovarăşii lui de muncă şi cetăţenii circumscripţiei electorale nr. 9 l-au propus candidat al Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi in Sfatul popular al oraşului Tg. Mureş. însemnate cantităţi de masă lemnoasă peste plan Muncitorii de la I. F. Reghin întîmpină alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi Sfaturile populare cu noi succese în muncă. Astfel ei au dat peste plan în primele 29 de zile ale anului 1961, 100 tone mangal de bocşă, 100 mobile manele răşinoase, 300 m c buşteni de ruiaj, 500 m c buşteni de fag pentru fabrică, 1.000 m c lemn rotund răşinoase etc.... La un cerc agrozootehnic Cînd am ajuns la Cotuş peste patruzeci de săteni întovărăşiţi,, în frunte cu preşedintele lor, comunistul Magyari Albert, o aşteptau pe tînâra tehniciană Füöp Borbála, de la Staţiunea experimentală agricolă din Sîngeorgiu de Mureş, pentru ca să asculte şi să discute despre cultura cartofului şi dăunătorii lui. Urma să se ţină cea de-a opta lecţie din planul tematic în cadrul cercului agrozootehnic. Tovarăşa Fülöp Borbála, obişnuind să predea liber lecţiile a ciştigat multă încredere în rîndul auditorilor. Ea foloseşte la predare planşe demonstrative. Regularitatea cu care se pre-oppozintă la ore şi modul ei viu de a preda, au atras de două ori mai mulţi săteni decît s-au înscris prima dată. De obicei vin atâţia cţi încap în sală. Pentru o lecţie e prevăzută o singură oră. In realitate se petrece cu totul altfel. Sătenii, cunoscând subiectul cu o sâptămînă înainte, pun de obicei numeroase întrebări, ba mai pregătesc şi ma- terial didactic. Aşa s-a intimplat şi în seara aceasta. Primele 10 minute tehniciană le-a vorbit celor prezenţi despre cultura unui soi de mere, temă care rămăsese de lămurit din lecţia precedentă. Apoi s-a trecut la agrotehnica culturii cartofului şi la dăunătorii acestuia. La sate, în aceste zile de iarnă, colectiviştii şi întovărăşiţii se adună pentru a asculta lecţiile ce se ţin în cadrul învăţămîntului agrozootehnic de masă. Este un prilej minunat pentru oamenii muncii de pe ogoare de a-şi însuşi noi cunoştinţe, care să-i ajute să sporească producţiaagricolă. Pentru aceasta lectorii trebuie să fie bine pregătiţi. In acest sens candidata de partid Fülöp Borbála de la Staţiunea experimentală agricolă din Sîngeorgiu de Mureș poate fi dată ca exemplu. B. CONSTANTIN ----------- oop---------- Meci de hochei la Tîrnaveni Duminică, a avut loc la Tîrnăveni prima întâlnire amicală de hochei din acest an. Intîlnirea s-a desfăşurat pe noul patinoar amenajat în incinta Stadionului „23 August“ din localitate. S-au întîlnit cu acest prilej formaţiile „Chimia“ Tîrnăveni şi Selecţionata oraşului. Intîlnirea s-a terminat cu scorul de 8—4 în favoarea Chimiei. S-au remarcat cu acest prilej Szabó E., Popa I, Endörfer, Szigeti şi Şuteu. HASAŞI U WAN, corespondent voluntar