Steaua Roşie, ianuarie 1962 (Anul 11, nr. 1-25)
1962-01-03 / nr. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. I (1.186) Miercuri, 3 ianuarie 1962 1 4 pagini 20 bani Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, CETĂŢENI AI REPUBLICII POPULARE ROMINE, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi în această noapte in mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor şi tovarăşilor de muncă, în faţa aparatelor de radio sau de televiziune, aşteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie şi voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptăţită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru deosebit de bogate. Cunoaşteţi tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfăţişat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale. Planul producţiei industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii pot privi cu satisfacţie rezultatele muncii lor pline de abnegaţie. In toate ramurile economiei au fost puse în funcţiune noi capacităţi de producţie. Economia naţională a primit mai mult metal, mai multe maşini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile şi oraşele ţării iscusiţii noştri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuinţe, aşezăminte de învăţămînt, sănătate, cultură. Milioane de ţărani, uniţi în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belşug de produse necesare bunului trai al populaţiei. Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul culturii şi creaţiei artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări şi spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră Clasa muncnoaie cui trăst misiunea de clasă conducătoare a societăţii, ţărănimea noastră care a păşit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pînă acum. încrezător în capacităţile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîni pe soarta sa și pe roadele muncii sale. , DRAGI TOVARĂȘI, Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arâtînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle raţiunii umane sunt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului şi comunismului pe tot globul pămîntesc. Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie şi progres social, însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menţinută este o nouă dovadă că forţele păcii sunt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist, ţin sus steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită şi hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa şi omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. România îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între toate statele fără deosebire de sistem social. In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenţa, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofiţerii şi ostaşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al Guvernului Republicii Populare Romme, caiac iiiuian uauruiUir mnunsidin patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi succese în munca rodnică pe care o desfăşoară. In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului! LA MULŢI ANI, IUBIŢI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI! Prima şarjă de carbid a anului 1962 Am poposit în secţia carbid a Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, acum, cînd doar puţine minute ne mai despart de sosirea noului an, cu intenţia de a relata cîteva aspecte din munca celor ce fabrică carbidul şi apoi, cînd va sosi momentul, să le facem acestor harnici muncitori o caldă urare. Insecţie multă animaţie. Pe feţele muncitorilor brăzdate din cînd în cînd de străfulgerări de lumină se poate citi că trăiesc momente de emoţie. Ce-i frămîntă? Dacă se va putea realiza scurgerea la ora planificată, ce calitate va avea carbidul de la cuptorul I transformat, şi apoi faptul că tocmai lor le-a revenit cinstea de a încheia un an şi de a produce primele cantităţi de carbid pentru anul 1962. Sărbătoresc de fapt un dublu eveniment : revelionul şi elaborarea primei şarje de carbid de la cuptorul I transformat (montat recent). Privim cum gurile flămînde ale cuptoarelor înghit parcă mai cu poftă tonele de cărbune şi var, care acolo în pîntecul cuptorului de pe vetrele fierbinţi se transformă într-o pastă incandescentă, strălucitoare şi scînteietoare. Se naşte carbidul. Comunistul Dumitru Cucerzan, aproape că aleargă de colo-colo, supraveghind funcţionarea fiecărui cuptor. Cu o grijă părintească însă, nu scapă din priviri cuptorul I, cel care va trebui să-şi inaugureze existenţa cu primele tone de carbid în anul 1962. Au mai rămas doar cîteva minute pînă la miezul nopţii şi oamenii aceştia pe care noul an i-a găsit la post, muncesc de zor, ca ieri sau ca în fiecare zi a anului. Acum însă, pe chipurile lor şi chiar şi în aer parcă pluteşte un iz de sărbătoare. Şeful de echipă, comunistul Gheorghe Hanca, pare a fi stană de piatră lîngă cuptorul I. De cînd a fost pornit nu s-a mai mişcat de lîngă el. Prin vizor, priveşte departe în măruntaiele cuptorului; îl simte cum respiră, cum se plămădeşte şarja. Deodată, un şuier prelung de sirenă vesteşte marele eveniment. In clipa aceasta, clinchetul paharelor de cristal ridicate de mii şi milioane de mîini şi tradiţionala urare „La mulţi ani“ au vestit începerea unui nou an. In secţia carbid, în semn de slavă muncii şi Anului nou, oamenii se opresc pentru cîteva clipe, îşi string mîinile şi-şi zîmbesc, urîndu-şi „La mulţi ani!“. Puţin după miezul nopţii, cînd încă mulţi nu s-au obişnuit cu gîndul că trăiesc în 1962, comunistul Szántó Alexandru, răspunzînd unei comenzi scurte, face prima străpungere şi prima şarjă de carbid din noul an năvăleşte în cuvele vagoneţilor de fier sub privirile pline de mulţumire şi fericire a celor ce l-au fabricat. Fiind pus în funcţie cu 6 zile înainte de termen, cuptorul I transformat a dat în această noapte prima cantitate de carbid în anul 1962. La analiza de laborator a reieşit că volumul de acetilenă degajat de 1 kg de carbid este cu 5 litri mai mare decît media realizată în 1961. Astfel harnicii muncitori ai secţiei carbid au obţinut primul succes în anul acesta. IOAN HASAŞIU Revelion la cîteva gospodării agricole de stat Noul an, 1962, a găsit mesele lucrătorilor gospodăriei agricole de stat din Sîncraiu de Mureş încărcate cu mîncare şi băutură. Şi ei au ciocnit pahare pentru succesele obţinute în anul 1961 şi pentru noi succese în 1962. La 31 decembrie, lucrătorii acestei gospodării şi-au luat rămas bun de la bătrînul 1961 trecînd în revistă succese remarcabile. Obţinerii unor recolte bogate în acest an ei i-au pus baze solide încă în 1961. In sectorul zootehnic, de asemenea sarcinile de plan au fost realizate cu mult înainte de termen. — Cîte 3.780 litri de lapte am obţinut în anul 1961 pe cap de vacă furajată — ne spune tovarăşul Dombi Eugen, inginerul-şef al gospodăriei. Pe 1962 avem sarcina să realizăm o producţie medie de 3.900 litri lapte pe cap de vacă furajată. Succesele obţinute în anul 1961, în comparaţie cu anii anteriori, constituie o garanţie că producţia planificată va fi nu numai realizată, ci şi depăşită. In anul 1962 vor spori simţitor şi efectivele de animale. Numărul bovinelor, bunăoară, va trece de 1.600, faţă de 801 în anul 1961. .Gospodăria va deţine la sfîrşitul acestui an 515 vaci, faţă de 373 în 1961. Succese de seamă sînt hotărîţi să obţină lucrătorii gospodăriei agricole de stat din Sîncrai şi în creşterea producţiei agricole la hectar. La porumb, pe întreaga suprafaţă vor să realizeze cu 800 kg boabe la hectar mai mult decît în 1961. Pe o suprafaţă de 20 ha au prevăzut să obţină cel puţin 5.000 kg boabe la hectar, în teren neirigat. Condiţiile necesare realizării producţiilor prevăzute au fost create. Luînndu-şi rămas bun de la 1961 şi păşind în 1962, lucrătorii acestei gospodării s-au angajat să depăşească cu mult realizările obţinute în anul care a trecut, în toate domeniile de activitate. Spre noi succese în 1982 La gospodăria agricolă de stat din Singeorgiu de Mureş petrecerea Revelionului a durat pînă în dimineaţa de 1 ianuarie. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii gospodăriei au ridicat pahare în cinstea fruntaşilor, în cinstea succeselor obţinute în anul 1961. Peste 4.100 litri de lapte au realizătorii brigăzii din Tirimia, aparţinînd acestei gospodării. încă la 15 noiembrie 1961, lucrătorii din sectorul zootehnic al gospodăriei au raportat realizarea sarcinilor de plan pe anul 1961. —2.317 hectolitri de lapte, 55 tone carne de porc, 366 tone legume şi zarzavaturi etc., iată cantităţile de produse date peste plan în anul care a trecut de moneitorii gospodăriei de stat, iată rodul muncii lor însufleţite, desfăşurate sub conducerea organizaţiei de partid. Ora 24 a anului 1961 a găsit pe lucrătorii gospodăriei cu paharele pline. Ridicîndu-le, ei au ciocnit pentru noi succese în anul 1962. In anul 1961 producţia de lapte planificată a fost depăşită cu peste 2500 litri pe cap de vacă furajată. In acest an ei sînt hotărîţi să depăşească realizările din 1961 cu cel puţin 300 litri de lapte pe cap de vacă furajată. Din cultura mare s-au angajat să dea peste plan 66 tone de grîu, 50 tone de porumb, precum şi însemnate cantităţi de alte produse. Le urăm succese tot mai frumoase în realizarea angajamentem Prima cursă La ora cînd mulţi şî, chiar foarte mulţi oameni veseli, mai gălăgioşi ca de obicei, în urma sărbătorii Revelionului se îndreptau spre locuinţele lor, un autobuz pleca în cursă. La orele şase fix ale primei dimineţi din ’62, autobuzul T.V., cu nr. 50.379 a plecat din Tg. Mureş spre Bistriţa. Călătorii continuau liniştiţi discuţiile începute poate cu ore în urmă în jurul mesei îndestulate. Era întuneric. Farurile luminau puternic. Cu mîini sigure pe volan, şoferul îşi păstra privirile pironite pe şosea. Se luminase de-a binelea. In locul soarelui şi al fulgilor de zăpadă, pe geamurile maşinii au apărut stropi mari şi deşi de ploaie. Şoferul, stăpîn pe volan, conducea nestingherit. După patru ore, conform programului, autobuzul a ajuns la Bistriţa. Aici, împreună cu taxatorul Balog Iosif, au spălat maşina şi apoi... din nou la drurn. Imediat după plecarea din Bistriţa ceaţa se înţesa tot mai puternic. Orele se scurgeau în şir. In fiecare staţie maşina sosea exact la ora fixată. La Reghin a staţionat zece minute. Maşina a fost din nou spălată. O dată cu plecarea de aici s-a făcut seară. Mai erau de străbătut ultimii 32 km. Pe geamuri, cădeau din nou picuri mari. Autobuzul a ajuns în faţa Autogării din Tg. Mureş la orele 18:30. După o care de 188 km, încheind cu exactitate şi succes prima cursă din acest an, şoferul comunist Csalay Mihai şi-a ridicat molcom chipiul, ştergîndu-şi încet de pe frunte stropii deosebiţi de cei de pe fereastră. Ne-am adresat şoferului1, care în această zi a anului împlineşte 33 de ani la volan şi se numără printre cei mai pricepuţi din întreprindere, pentru a ne mărturisi cîteva din planurile sale pentru noul an. — In primul rînd — ne-a spus şoferul Csalay Mihai — mi-am pus în gînd să parcurg cu maşina pe care o conduc 100.000 km fără reparaţii. Mă angajez să respect cu stricteţe şi pe mai departe programul sosirilor şi plecărilor din staţii. Voi munci în aşa fel încît maşina mea să consume cu cel puţin 10 la sută mai puţină benzină faţă de cea planificată, iar la ulei să fac o economie de 1 la sută. Voi face totul ca maşina să fie întreţinută în cele mai bune condiţiuni. Vreau ca şi în acest an călătorii să se simtă cît mai bine în maşina pe care o conduc. Şi, folosindu-mă de acest prilej, permiteţi-mi să urez tuturor călătorilor un nou fericit şi noi succese în muncă, P. GIURGIU LA REGHIN Iată-ne în sala unde îşi petrece Revelionul colectivul de muncă de la I.I.R. „Republica“ Reghin. Se apropie ultimele minute din anul care se încheie. Vorbeşte Antal Ioan, directorul întreprinderii, felicitînd colectivul pentru remarcabilele succese obţinute în producţie în anul 1961. Apoi cei aproape două sute de participanţi toastează fericiţi pentru noi succese. In sala minunat pavoazată, sub cupola împodobită cu zeci şi sute de panglici multicolore, se aud urale, felicitări reciproce. Fruntaşii colectivului de muncă, printre care lăcătuşul Szakács Eugen, frezorul Săcălean Iacob, turnătorul Hie Moldovan şi mulţi alţii se ridică de la mese şi-şi felicită tovarăşii de muncă, urîndu-le noi succese. ★ In sala mare a Şcolii medii „Petru Maior“ am ajuns în primele minute din Anul nou. Aici, în prezenţa a peste 200 de tineri, veselia şi entuziasmul nu conteneau. Vîrtejul dansului i-a cuprins pe toţi. E foarte greu să distingi din această mulţime pe cei mai buni tineri. Aici sunt fruntaşii tinerilor din raion. Printre ei: învăţătorul Tóth Jenő din Glăjărie, soţii Doina şi Alexandru Boariu de la I.P.M. „Sport“, Piri şi Vincze Baiko de la I.R.U.M., Ignat loan şi Nagy Petru de la C.I.L., Suciu Viorel de la I.R.T.A., Trifan Gheorghe, Vultur loan, Cherecheş loan şi atîţia alţii, cunoscuţi prin faptele, prin munca, prin exem Studenţii de cele treiinstitute de învăţămînt superior din oraşul Tg. Mureş, Institutul medico-farmaceutic, Institutul de teatru „Szentgyörgyi István“ şi Institutul pedagogic şi-au petrecut împreună seara de revelion în frumoasa sală a sporturilorde la I.M.F. Dominată de un brad cu ramurile pînă la tavan, împodobit feeric, sala gătită de sărbătoare şi-a primit cu ospitalitate numeroşii invitaţi. Revelionul studenţilor tîrgumureşeni la care au participat în număr mare şi cadrele didactice ale celor trei institute, cît şi lamătelii instituţiilor medico-sanitare din oraş s-a caracterizat printr-o bună dispoziţie generală, voioşie tinerească şi bineînţeles, prin numeroase sursi» Lumini noi la Tîrgu-Mureş An de an oraşul Tg. Mureş îşi schimbă aspectul. Nu mai e de mult un tîrg oarecare, nu mai e demult un orăşel provincial întunecos cu străzi înguste şi întortochiate, nu mai are izul unei localităţi izolate. E un oraş modern, cu blocuri mari, moderne, cu cîte 3-4 şi 6 etaje de o acurateţă plăcută, cu bulevarde largi, scăldate în lumina dulce, fluorescentă. Dar înfrumuseţarea oraşului continuă. Zilnic apare ceva nou, modern. In fotografie, o echipă de electricieni montează ultimele lămpi cu o luminozitate puternică, feerică. Rev@Di@n 10®2 CARNAVALUL TINERETULUI Palatul culturii. Orele 22. In bătrîna clădire ce domină centrul oraşului Tg. Mureş domnea la acea oră o atmosferă tinerească, plină de veselie şi voie bună. Săli, foaiere, coridoare, totul era sărbătoreşte pregătit cu ghirlande multicolore şi sclipitoare, cu bas toane ce se mişcăîntr-o adiere uşoară, abia perceptibilă. Atmosfera caldă, prietenească s-a înfiripat pe nesimţite. Cîteva orchestre umplură sălile palatului cu muzică. Muzică şi veseliei Cei peste 550 de tineri care au participat la revelionul organizat de Comitetul orăşenesc U.T.M. petrec împreună ultima noapte dintr-un an bogat, plin de succese. Luminile încep să pălească uşor. Se ciocnesc pahare, se cumpără bilete de tombolă, muzica îi cheamă pe tineri în sala de oglinzi, la dans. Da, da, exact în sala de oglinzi! In sala în care, sub dominaţia odiosului regim burghezo-moşieresc, sau pe timpul cînd se aflau la putere hortiştii, puteai găsi o galerie întreagă de persoane desfigurate, descompuse, aruncînd cupe de şampanie in oglinzi. Acum In sala de oglinzi cu ferestrele frumos ornamentate cu picturi reprezentînd icene din vechi balade şi basme populare — valsează un lăcătuş cu o textilistă, ori alţi zeci şi zeci de tineri, oameni simpli şi modeşti, muncitori, fruntaşi, studenţi, profesori, funcţionari, activişti; sunt veseli cu toţii. Unii se cunosc între ei, aşa după figură, alţii însă adunaţi laolaltă cu cei mai apropiaţi tovarăşi de muncă se simt în interiorul fastuos al Palatului ca în sinul familiei. Oglinzile reflectă acum profilul unui maharadjan cu turban, prins într-un tango cu un clovn. Uriaşul sombrero e de asemenea prezent printre zecile de măşti din sală. Măşti, măşti şi preocupări: dans, muzică, tombolă şi... bineînţeles paharul cu vin. • La o masă veselă în mijlocul unei săli am întîlnit simpatica familie Florin şi Elena Damian. Sînt veseli. Lenuţa îşi aşează cochet masca. Soţul o invită „Mască, poftiţi la dans". Şi de ce nu? Noul apartament în care de curînd au intrat este îndestulat. Tot la o masă mare şi veselă tînărul Marius Banu, tehnician la P.T.T.R. Tg. Mureş, discută aprins. De data aceasta nu mai este concentrat asupra vreunui aparat complicat dintr-o centrală telefonică, antrenîndu-se în veselia generală. La aceeaşi masă tînărul student Emil Coman de la Institutul pedagogic era preocupat într-o discuţie profesională. E chimist şi... reacţiile nu sînt simple. Aşa că..., o discuţie chiar şi cu acest prilej este bună. Poate e şi pasiunea pentru meserie, nu . Pe foaier, în faţa sălii de oglinzi, Aurel Hidoş activist la U.T.M. discuta cu un grup de tineri. Despre activitatea organizaţiilor U.T.M. din Dumbrăvioara sau Glodeni ? Nu am putut afla. Muzica i-a chemat la dans. Ioan Tohăneanu tînăr inovator, muncitor la „Ludovic Minszki“, Adam Eva ori Demeter Rozalia, prima ţesătoare la persoane, cealaltă elevă la şcoala textilă au uitat pentru moment de preocupările lor de producţie. Sînt veseli, plini de bucurie. Ce le va aduce anul 1962? Bineînţeles, noi succese ! Renunţ să mai fac cunoştinţe. Mai e puţin pînă bate gongul care va vesti cel mai sărbătoresc miez de noapte. Cupele cu vin se consumă pe întuneric. Se aude fredonind tradiţionalul „Mulţi ani trăiască ..." Gînduri, emoţii, proiecte de viitor... Acestea sînt strînse ca într-un mănunchi uriaş de fleri în inimile oricărui tînăr de aici. Păşesc într-un an nou, mai frumos, mai aproape de ţelul nostru final. Şi... emoţii, gîndurile şi proiectele se transformă în explozii de bucurii în sălile Palatului. Se ivesc zorile şi petrecerea încă unu s-a terminat. Tradiţionalul carinaval de An nou continuă. " ★ In sălile Palatului culturii peste 550 de utemişti, fruntaşi în producţie, studenţi, elevi, activişti U.T.M. sărbătoresc ultima noapte din an. Toată bucuria, toată voia bună, toate gîndurile sunt îndreptate către partidul nostru drag, care creează tinerilor tot mai bune condiţii de muncă, de învăţătură şi de... a-şi petrece timpul liber plăcut, educativ, reconfortant AUREL URZICĂ In sala de oglinzi se dansează parcă mai plăcut... Foto: MARX JÓZSEF