Steaua Roşie, iulie 1962 (Anul 11, nr. 155-180)
1962-07-22 / nr. 173
Recoltează v ară şi insămintează Colectiviştii din Valea Largă, raionul Luduş, sub îndrumarea organizaţiei de bază, muncesc cu tot mai mare însufleţire pentru executarea lucrărilor agricole de vară la timp şi în bune condiţii. Organizez bine munca, în ziua de 17 iulie ei au terminat recoltatul orzului de pe cele 15 hectare. De îndată după eliberarea terenului, tractoarele au început arăturile, iar pe 5 hectare s-a insămînţat porumb furajer în cultură dublă. In aceste zile, pe cele 832 de hectare grîul a dat în pîrgă. Colectiviştii sînt bine pregătiţi pentru ca recoltatul griului, cit şi arăturile să fie efectuate într-un timp cit mai scurt. PAVEL CENAN corespondent voluntar Veştile ce le primim zilnic la redacţie, din toate colţurile regiunii, demonstrează hotărîrea colectiviştilor, a lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.uri de a executa lucrările agricole de vară la timp şi de bună calitate, în vederea obţinerii unor producţii cît mai bogate. Corespondentul nostru voluntar ALEXANDRU BARATOŞI ne informează că la gospodăria colectivă din Dumbrăvioara, raionul Tg. Mureş, pe cele 20 de hectare de pe care s-a recoltat orzul, trei tractoare de la S.M.T. Tg. Mureş lucrează de zor la executarea arăturilor adinei de vară. La gospodăria colectivă din Ernei, de asemenea, imediat după recoltarea celor 35 hectare cu orz, terenul eliberat a fost arat şi însămînţat cu porumb pentru siloz. — Noi, colectiviştii din Comneşti, raionul Tîrnăveni — ne scrie DEMIAN BENTIA — muncim din zori de zi şi pînă seara tîrziu pentru buna întreţinere a culturilor. In prezent executăm praşila a patra la porumbul destinat obţinerii unei producţii de 5.000 kg boabe , la hectar. — La gospodăria colectivă din Sălcud, raionul Luduş — ne informează tovarăşul VICTOR HARASTAŞAN — sub îndrumarea orgaii- , zaţiei de bază, consiliul de Conducere al gospodăriei colective a mobilizat toţi colectiviştii la lucrările de întreţinere a culturilor.. Astfel, concomitent, cu prăşitul, aici s-a cosit, uscat, transportat şi înma- gazinat la timp şi în bune condiţii fînul de trifoi de pe cele 150 ha, precum şi de pe fîneţele naturale de pe o mare suprafaţă. Pînăîn prezent s-au, înmagazinat peste 35 de vagoane de fîn de bună calitate. DEAC ARON din Bălcaciu, GYARMATI GH. şi'MILIK ŞTEFAN din Gheţari,' MILNA GHEORGHE din' Luduş şi mulţi alţi corespondenţi ne informează despre stradania colectiviştilor de a strînge recolta de păioase la timp şi iară pierderi. Timpul coloios din luna iulie a făcut ca lucrările agricole săse aglomereze. Acolo unde consiliile de conducere ale , gospodăriilor agricole colective au organizat temeinic munca, cu tot timpul nefavorabil, s-au obţinut rezultate, bune atît la întreţinerea culturilor cît şi la recoltatul furajelor, la recoltatul cerealelor păioase cît,și la alte lucrări agricole. In schimb,, unde consiliile de conducere ale gospodăriilor colective au privit fără simţ de răspundere această importantă campanie, lucrările agricole sînt mult întîrziate. Deunăzi vizitasem comuna Cozma, din raionul Reghin. La sediul gospodăriei, în faţa cooperativei şi pe la porţi zeci de oameni îşi pierdeau timpul fără nici un rost. In acel timp însă, porumbul, sfecla de zahăr şi alte culturi sunt năpădite de buruieni. Suprafeţe întinse cultivate cu porumb şi sfeclă de zahăr au fost prăşite numai o singură dată, iar unele niciodată. Ce a făcut, oare consiliul de conducere al gospodăriei colective (preşedinte Varodi Ioan) pentru buna întreţinere a culturilor ? A afişat tabelul cu brigăzile fruntaşe pe gazeta de stradă şi mai mult nimic. Situaţie asemănătoare întîlnim şi la Tonei şi în numeroase alte gospodării colective. In raionul Reghin, la data de 19 iulie, mai erau peste 2.000 de hectare cu porumb, cărora li s-au aplicat numai o singură praşilă. Praşila a treia s-a efectuat abia pe 3.799 hectare (din cele aproape 15.000 ha cultivate cu porumb), iar praşila a patra încă nu a început. Prăşitul porumbului este întîrziat şi se desfăşoară anevoios şi în raionul Tîrnăveni. Praşila a patra s-a executat şi aici , pe suprafeţe cît se poate de mici, putem spune chiar neînsemnate. Pe o suprafaţă de peste 1.000 de hectare s-a executat doar o singură praşilă. O singură praşilă s-a efectuat pe suprafeţe destul de mari şi la Isla, raionul Tg. Mureş şi la alte gospodării colective. Pe regiune, la data de 19 iulie mai erau peste 4.000 de hectare pe care s-a executat numai o singură praşilă. Rămînerea în urmă laprăşitul porumbului, sfeclei de zahăr şi altor, culturi trebuie grabnic lichidate. In fiecare gospodărie colectivă să se mobilizeze , toate forţele pentru ca pe toate suprafeţele cultivate cu plante prăşitoare să se execute cît mai multe praşile (la porumb şi sfeclă de zahăr cel puţin patru) în vederea asigurării obţinerii, de recolte cît mai bogate la aceste culturi. Eforturi sporite trebuie depuse şi pentru recoltatul finului de pefîneţele naturale, lucrare care este de asemenea mult rămasă în urmă. In raionul Gheorghieni, de pildă, pînă la 20 iulie s-a recoltat fînul numai de pe 25 la sută din fîneţele naturale. Cam în acelaşi procentaj s-a recoltat fînul şi în raionul Ciuc. Mari suprafeţe sînt de recoltat şi în celelalte raioane. In raionul Topliţa, de pildă, din cele 12.799 ha fineţe naturale s-au recoltat abia 1.136 de hectare. In raionul Reghin, de asemenea, din cele aproape 16.000 de ha fîneţe naturale s-au recoltat numai 6.048 ha, iar în raionul Odorhei s-au recoltat numai 13.245 ha din peste 38.000 ha. Cele mai mari suprafeţe de fîneţe naturale trebuie recoltate în raioanele de munte: Ciuc, Gheorghieni, Topliţa, precum şi în raionul Odorhei. Aici, recoltatul cerealelor păioase începe mai tîrziu decit în restul raioanelor. Tocmai de aceea, această perioadă trebuee folosită din plin pentru cositul, uscatul, transportul şi înmagazinatul finului. In fiecare gospodărie colectivă, în fiecare comună, să fie mobilizate toate forţele pentru ca , îrn cel mai scurt timp să se termine recoltatul finului de pe toate suprafeţele. P. POPŞOR Lucrările agricole de vară la timp şi de bună calitate! -----------PQ ZX_i—--------- Culturile duble în mirişte — mijloc important pentru asigurarea unei bogate baze furajere Gospodăria agricolă de stat din Iernut raionul Luduş, a acumulat o experienţă bogată în cultura plantelor furajere în mirişte. Anul trecut, de pildă, cu tot timpul secetos, a obţinut la porumbul cultivat în cultură dublă pentru masă verde cîte 12.000 kg, şi cîte 25.000 kg la hectar la cel destinat pentru siloz. Anul acesta din nou gospodăria de stat de aici cultivă porumb furajer pe suprafeţe întinse. Intre 28 mai—5 iunie, pe terenurile eliberate de orzul pentru masa verde pe o suprafaţă de 87 ha s-a însămînţat porumb. Insămînţatul s-a făcut cu maşina la o distanţa de 80 cm între rînduri, dîndu-se cîte 40 de kg de porumb la hectar. Porumbul a fost semănat în amestec cu soia (10 15 kg la ha). După 10 zile de la însămînţare s-a lucrat cu sapa rotativă, apoi s-au aplicat două praşile printre rînduri cu cultivatorul. Porumbul se dezvolta văzînd cu ochii, promiţînd o producţie de cel puţin 25.000 de kg masă verde la hectar. . Acum, în cadrul gospodăriei este în toi recoltatul cerealelor păioase. Concomitent cu recoltatul se execută şi arăturile şi însămînţările în mirişte. Din cele 162 hectare planificate, pînă în prezent s-au executat însămînţări pe 40 de ha. Pe această suprafaţă, o dată cu arătura s-au încorporat în sol pe fiecare hectar cîte 15.000 kg gunoi de grajd şi 3.000 kg urină, diluată în trei părţi de apă. Insămînţatul s-a executat cu maşina 2 SPC 2 la distanţa de 80 cm între rînduri, folosindu-se la hectar cîte 40 kg de porumb, şi 10—15 kg de soia. Pe suprafaţa însămînţată în mirişte, conducerea gospodăriei a prevăzut obţinerea unei producţii de cel puţin 15.000—20.000 de kg la hectar. ACEASTĂ METODĂ POATE FI APLICATĂ ŞI LA PETELEA Recoltatul cerealelor păioase este în, toi şi la gospodăria agricolă colectivă din Petelea, raionul Reghin. Pînă în ziua de 20 iulie colectiviştii de aici au recoltat orzul de toamnă de pe 50 de hectare. In scopul completării bazei furajere, colectiviştii au hotarît să însămînţeze în mirişte porumb furajer pe 50 de hectare. Este o hotărîre lăudabilă. Nu este în schimb lăudabilă metoda ce au hotărît s-o aplice. Ei vor ca şi anul acesta, ca şi în anii trecuţi, să cultive în mirişte ciolomadă, folosind pentru însămînţarea unui hectar cîte 110 kg de porumb. Or, după cum a arătat practica, prin cultivarea de ciolomadă, colectiviştii îşi fură singuri căciula, adică, fac o mare risipă de sămînţă şi totodată obţin producţii mici, deoarece porumbul fiind des, nu sepoate dezvolta. Dar să facem un mic calcul. Insămînţînd aşa cum şi-au propus, colectiviştii din Petelea au nevoie de 5.500 kg de porumb pentru însămînţarea Celor 50 de ha. Porumbul fiind des, în cel mai bun caz poate da o producţie de 7.000—8.000 kg masă verde la hectar, ceea ce înseamnă că de pe cele 50 de ha se pot obţine 350.000—400.000 kg masă verde. In schimb, dacă porumbul s-ar însămînţa in rînduri rare, aşa cum s-a procedat la G.A.S. Iernat, de pildă, ar fi necesare doar 40 kg de porumb la hectar, adică pentru însămînţarea celor 50 de ha s-ar folosi în total doar 2.000 kg de porumb. însămînţat în felul acesta, porumbul ar putea fi prăşit de două ori printre rînduri cu cultivatorul, iar producţia la hectar ar ajunge la cel puţin 15.000 kg masă verde. Aceasta înseamnă că pe lîngă faptul că la însămînţare se realizează o economie de 3.500 kg de porumb, colectiviştii pot realiza de pe fiecare hectar o producţie care depăşeşte cu 7.000—8.000 de kg masă verde la hectar pe cea care se poate realiza în cazul cînd se cultivă ciolomadă. Colectiviştii din Petelea îşi pot încă schimba hotărîrea, deoarece insămînţatul încă n-a început. Organizaţia de bază, inginerul gospodăriei au datoria de a demonstra colectiviştilor că prin însămînţarea porumbului în rînduri rare, le rămîn 3.500 kg de porumb şi totodată obţin pe cele 50 de ha, cu 350.000—400.000 kg mai multe furaje decit ar obține dacă ar cultiva ciolomadă. Lucrări în vie In această perioadă, colectiviştii din, Valea Largă acordă o mare atenţie şi lucrărilor în vie. întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie a fost prăşită la timp şi s-a efectuat plivitul lăstarilor. Pînă în prezent s-au executat trei stropiri, iar acum se fac pregătiri în, vederea efectuării celui de al patrulea stropit. In aceste munci s-au evidenţiat colectiviştii Vlasa Mihai, Cosma Paraschiva, Panfilie Ion şi alţii. VLASA ILIE corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA ______________ Anul XI, Nr. 173 (1.358) | Duminică, 22 In numărul de azi — Pagină magazin (pag. a 2-a). — In gospodăriile colective grajduri trainice şi cit mai ieftine (pag. a 3-a). şi— Şedinţa de închidere a Conferinţei pentru Laos. A fost făcut un pas important spre întărirea păcii în Asia de sud-est (pag. a 4-a). La gospodăria agricolă colectivă din Ernei, raionul Tg. Mureş, insilozărite sint in toi. Colectiviştii însilozează rogoz un amestec cu vreji de mazăre şi diferite buruieni. Pe această cede ei vor asigura pentru animale peste 200 tone de nutreţ. In total, anul acesta colectiviştii de aici vor insiloza peste 2.000 de tone de furaje_______________________________________ Constituirea Comitetului pentru cultură şi artă al oraşului Tîrgu-Mureş Ieri dimineaţa, în sala de festivităţi a Casei prieteniei romîno-sovietice a avut loc constituirea Comitetului pentru cultură şi artă al oraşului Tg. Mureş. La şedinţa de constituire au participat tovarăşii: VEREŞ NICOLAIE, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R. Tg. Mureş, Kozma Ioan, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi artă, intelectuali, conducători şi activişti ai unor instituţii de cultură şi artă din oraşul Tg. Mureş, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. După ce tovarăşul Kozma Ioan a trecut în revistă munca cultural-artistică şi ştiinţifică ce se desfăşoară în oraşul Tg. Mureş şi satele aparţinătoare, a dat citire deciziilor Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg. Mureş privind constituirea Comitetului orăşenesc pentru cultură şi artă şi a biroului său executiv. Ca preşedinte al Comitetului pentru cultură şi artă a oraşului Tg. Mureş a fost numit tovarăşul BIRTALAN IOSIF, dirijor la Ansamblul de stat de cîntece şi jocuri, iar ca secretar, tovarăşul PASCU GHEORGHE, profesor. Pentru examinarea problemelor culturale şi pentru elaborarea măsurilor corespunzătoare In acest sens, Comitetul de cultură şi artă orăşenesc şi-a constituit două comisii, formate din membrii comitetului şi din alţi oameni de specialitate. — Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice — preşedinte VASIEŞ SIMION, profesor, şi comisia pentru cultură de masă — preşedinte ZOLTÁN ALADAR, compozitor. Cu prilejul şedinţei de constituire a Comitetului pentru cultură şi artă orăşenesc s-au făcut cunoscut membrilor comitetului şi comisiilor cele mai actuale sarcini care le revin în etapa actuală şi s-a supus aprobării planul de muncă al comitetului pe semestrul al H-lea al anului curent. In încheierea discuţiilor, tovarăşul VEREŞ NICOLAIE, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al P.M.R. Tg. Mureş a dat indicaţii preţioase privind principalele domenii înspre care va trebui să-şi îndrepte activitatea Comitetul pentru cultură şi artă şi comisiile acestuia. Congresul al IlI-lea al P.M.R. a trasat ca sarcină principală sectorului forestier continuarea procesului de regenerare a arboretelor şi valorificarea totmai superioară a pădurilor, una din bogăţiile valoroase ale patriei noastre., Muncitorii forestieri, inginerii şi tehneienii din regiunea noastră, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, folosind situaţia geografică extrem de favorabilă economiei forestiere a regiunii, luptă cu forţe sporite pentru regenerarea pădurilor, pentru folosirea completă şi superioară a materialului lemnos, contribuind astfel la asigurarea nevoilor crescînde de material lemnos în toate ramurile industriale ale economiei noastre naţionale. Prin ajutorul multilateral al statului nostru, ,şi în regiunea noastră se creează zi dezi condiţiuni tot mai bune pentru ca muncitorii, plini de iniţiativă creatoare, să poată realiza aceste , sarcini măreţe. In anii regimului, nostru de democraţie populară s-a schimbat complet, aspectul văii Mureşului. Pentru prelucrarea industrială a lemnului s-a construit la Gălluţaş un combinat modern, cu productivitate ridicată,s-au mărit, întreprinderile forestiere şi fabricile de cherestreseidătente, fiind înzestrate cu utilaje moderne, s-au schimbat condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor forestieri, aspecte care în totalitatea lor oglindesc realizările măreţe ale societăţii noastre socialiste. Locurile rămase goale din vremea economiei forestiere burghezomoşiereşti, astăzi sunt ocupate de păduri tinere de răşinoase, de fag şi de diferite specii de foioase. Din anul 1948 s-au împădurit suprafeţe de peste 90.450 ha, fără ca prin aceasta să se micşoreze suprafaţa păşunilor împădurite sau a fîneţelor. Din suprafaţa împădurită arătată mai sus, pe baza Directivelor Congresului al IlI-lea al partidului nostru, în ultimii 2 ani şi 5 luni s-a împădurit suprafaţa de 15.109 ha, din care 14.134 ha cu diferite specii de răşinoase şi 975 ha cu foioase. întreprinderile forestiere din regiunea noastră, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pun un accent mare pe îmbunătăţirea continuă a calităţii lucrărilor de împădurire şi pe micşorarea cheltuielilor. Pe regiune cheltuielile de împădurire planificate pe anul trecut au fost micşorate cu 1,8 la sută. Analizînd indicele de primi importanţă al economiei noaste forestiere (numai datele îrtreprinderilor forestiere fără sectorul de produse finite (din lemn), utilizare completă şi superioară a materialului lemnos, ţinînd seama de sarcina de a ridica pînă în anul 1960 cu 80 la sută valoarea unui m de material lemnos, faţă de valoana sa din anul 1959, constată următoarele: I. Centralizat pe Direcţia economiei forestiere a regiunii, la esenţele răşinoase, fag şi stejar, sau La realizările de mai sus a contribuit mult organizarea raţională a muncii, ridicarea gradului de mecanizare la lucrările de exploatare a pădurii şi la transporturile materialului lemnos, precum şi extinderea reţelelor de drumuri. METODE ÎNAINTATE DE MUNCA IN EXPLOATĂRI Printr-o bună organizare a procesului de productie, prin infiintarealizat următoarele procente de lemn de lucru, faţă de totalul masei lemnoase: : reade brigăzi complexe mari şi mici, în prezent lucrările de ex* I ploatare şi de scos se execută ,în I procent de 71,12 la sută cu bri- S găzi complexe cu plata muncii ,la acord global, faţă de 43,80 la sută realizat în anul 1959. Fazele de doborît şi secţionat se execută me* MATHE IOSIF activist al Comisiei economice a Comitetului regional P.M.R. /'r.intimari» în natr. a 3-a ^ Indicele Indicele de lemn de lemn Creşterea in Esenţe Anul lucru de lucru Faţă de Faţa de planif, realizat pian anul 1959 TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADSKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOSEF CYRANKISWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone V A R Ş O V Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participind din toată inima la această sărbătoare, poporul romín îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romină şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimind năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez noi şimari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GH°ORGH?u-DEJ I0N GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Preşedintele Consiliului de Central al Partidului Muncitoresc Miniştri al Republicii Populare Romin, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Rommne. Romine.a La exploatare și transport — lemn lucru total^_____„„_____________________________________% %______________________ _ . 1959 95,5 97,18 101,75 — Rasinoase I.I.—31.V.1962 96,5 98,18 101,74 101,02 ~ 1959 47,9 55,42 115,69 FaS I.I.—31.V.1962 76,4 81,49 106,66 147,07 , din care lemn 1959 24 7 23,91 _ _ grupa I sort. I.I.—31.V.1962 34,1 46,52 136,42 194,56 superioare___________________________________________ c. . 1959 39,4 62,14 157,75 ~ 5teraT.L.31.V.1962 60,80 83,34 137,07 134,11 Un eveniment pe care nu-l voi uita niciodată De vorbă cu Artistul poporului, Kovács György, întors de la Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace de la Moscova După cum se ştie, la 14 iulie a.c. şi-a încheiat lucrările la Moscova Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace, denumit pe drept cuvint forumul cel mai reprezentativ al mişcării pentru Pd-'e din istoria omenirii, care a întrunit 2.469 delegaţi, oaspeţi şi observatori, din 121 de ţări ale lumii. Congresul a adresat popoarelor lumii un înflăcărat mesaj, in care, printre altele, se arată că: „Noi, cei care dorim pacea, sîntem mulți la număr. Dacă vom acţiona cu toţii şi dacă toţi cei care acţionează vor fi strîns uniţi, vom putea să deschidem calea spre înfăptuirea ţelului nostru comun: menţinerea păcii.“ Din delegaţia mişcării pentru pace din R. P. Romină care a participat la lucrările Congresului a făcut parte şi artistul poporului KOVÁCS GYÖRGY, din oraşul Tg. Mureş, pe care l-am rugat să ne împărtăşească cite ceva din impresiile sale prilejuite de acest mare eveniment al vieţii internaţionale. — încă nu mi-am adunat gîndurile în legătură cu Congresul de la Moscova şi cu călătoria care a durat în total 8 zile, dar pot să vă spun că a fost ceva nespus de impozant, grandios, un eveniment pe care nu-l voi uita niciodată. Numărul mare de delegaţi şi de tari pe care le reprezentau aceştia, multitudinea de oameni de diferite rase, naţionalităţi, cu convingeri politice şi religioase felurite, aderarea tuturor, într-un singur glas, la cauza apărării păcii, a dezarmării generale şi totale, au avut asupra mea un efect deosebit de puternic; toate acestea m-au mişcat profund. Este cît se poate de semnificativ faptul că la acest congres, în ciuda greutăţilor întîmpinate, au venit delegaţii foarte numeroase şi din asemenea ţări ca S.U.A. şi Anglia. In număr foarte mare s-au prezentat la congres şi reprezentanţii popoarelor afro-asiatice ce şi-au scuturat jugul colonial. După cum aţi aflat desigur din ziare, în cadrul Congresului au avut loc întîlniri pe profesii, cereau constituit prilejul unui larg şi rodnic schimb de experientţă — a continuat artistul poporului, Kovács György. Eu am participat la întîlnirea oamenilor de artă. Eram în total vreo 5—600 de artişti, din toate colţurile globului. întîlnirea noastră a fost foarte instructivă, întrucît actorii, cineaştii, regizorii care au luat cuvintul s-au referit la problemele noastre specifice, la felul cum noi, oamenii de artă, putem contribui la apărarea păcii, la înfăptuirea dezarmării generale şi totale.M-a impresionat profund cuvîntul unei actriţe albe din Johannesburg, care a descris în termeni dramatici prigoana rasială din Republica Sud-Africană şi a rugat artiştii din Occident, ca venind un turneu în ţara sa, să nu dea reprezentaţii în săli în care nu sînt admişi spectatori de culoare. * Atît din cuvîntările rostite la Congres, cît şi din convorbirile particulare pe care le-am avut, a reieşit că reprezentanţii tuturor popoarelor sînt hotărîţi ca eforturile pentru salvgardarea păcii, pentru crearea unei lumi fără pericolul unui război nuclear distrugător, să şi le continue şi după încheierea lucrărilor congresului. Cu toţii au confirmat că sunt deplin conştienţi de marea răspundere ce le revine. 41 După ce interlocutorul nostru şi-a încheiat fraza de mai sus, am comis imprudenţa de a-l întreba cum şi-a petrecut timpul liber. — Cum să fi avut timp liber?! a întrebat, aproape indignat artistul Kovăts. Păi mulţi delegaţi au străbătut zeci de mii de kilometri, înfruntînd uneori mari greutăţi, pentrua putea veni la Congresul de la Moscova, spre a da expresie gîndurilor, ideilor lor. Programul a durat în fiecare zi de la orele 9 dimineaţa, pînă seara tîrziu, uneori şi pînă la miezul nopţii. Şi aşa, dacă fiecare participant ar fi spus tot ceea ce avea de spus, Congresul ar fi continuat luni de zile. în orice caz am asistat la o colosală trecere în revistă a forţelor păcii din lumea întreagă, ceea ce mă face sa fiu convins că pacea şi dezarmarea sunt cauze care au apărători vajnici. In încheierea lucrărilor acestui forum internaţional al păcii, î Palatul Congreselor am asistat la un spectacol grandios, foarte emoţionant. Era o îmbinare de dansuri populare, balet, coruri, însoţite de proiectarea unor filme documentare, dedicate toate, ca un imn de slavă, ideii nobile a apărării păcii. Scena cea mai mişcătoare a fost cînd a apărut La rampă o puzderie de copii — să fi fost vreo cîteva sute — executînd dansuri tematice la un înalt nivel artistic. La urmă, copiii au improvizat pe scenă un uriaş rug, aruncînd între flăcări micuţe tancuri, puşti şi alte jucării similare, iar apoi, au scos din foc jucării paşnice: tractoare, automorbile, maşini. Şi nu pot să închei această relatare fără să-mi exprim admiraţia faţă de populaţia Capitalei sovietice, de o ospitalitate cum n am văzut nicăieri în lume. In timpul scurtelor noastre plimbări cu metroul, pe stradă sau în drum spre restaurant, oamenii, copiii, s-au oferit singuri să ne însoţească, să ne ajute. E minunat acest popor e minunată Moscova, care în scurtul interval de 5 ani, de cînd am vizitat-o ultima oară, şi-a schimbat din nou înfăţişarea. .. I.