Steaua Roşie, septembrie 1962 (Anul 11, nr. 207-232)
1962-09-16 / nr. 220
In opera de construire socialistă din patria noastră un rol deosebit revine întreprinderilor care produc materiale de construcţii. De felul cum colectivele acestor întreprinderi se achită de sarcinile trasate de partid depinde în mare măsură executarea in termen sau înainte de termen a obiectivelor industriale, social-culturale, a blocurilor de locuinţe. Ritmul înalt, de construcţii din patria noastră, caracteristic vremurilor pe care le trăim, cere colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din ramura materialelor de construcţii să-şi înzecească eforturile spre a da marilor şantiere mai multe cărămizi, ţigle, ciment, var, geamuri etc. O contribuţie demnă de remarcat la aprovizionarea ritmică a şantierelor de construcţii cu materiale necesare a avut-o şi o are colectivul Fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni" din Tg.Mureş. Experienţa bună dobîndită în anii trecuţi a făcut posibil ca sarcinile de plan mereu sporite să fie îndeplinite şi chiar depăşite, iar ţiglelor şi cărămizilor produse să li se asigure o calitate tot mai bună. In legătură cu modul cum au fost îndeplinite sarcinile de plan pe perioada expirată şi cu perspectivele realizării planului anual, zilele trecute am adresat cîteva întrebări tovarăşului TIBERIU SZÁSZ, directorul fabricii. — Cum sînt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea planului de producţie pe anul 1962 ? — întrebarea se referă numai la îndeplinirea sarcinilor de plan şi de aceea trebuie să fac de la bun început o remarcă. Harnicul colectiv de muncitor, al fabricii noastre este hotărît nu numai să îndeplinească dar să şi depăşească sarcinile planului pe anul 1962. La baza acestei hotărîri, pe lingă abnegaţia muncitorilor, în frunte cu comuniştii, stau şi condiţiile optime create. Sunt îndreptăţit să afirm că planul anual va fi depăşit, pornind numai de la realizările obţinute pînă în prezent. Concretizate, realizările noastre sunt următoarele: planurile producţiei globale şi marfă au fost depăşite pe cele 8 luni expirate cu 8,38 la sută, respectiv 6,84 la sută, ceea ce în unităţi fizice echivalează cu 175.000 buc. materiale de zidărie şi 1.016.000 buc. materiale de învelitori (ţigle şi coame) date peste plan. Preţul de cost al produselor a fost redus (pe 7 luni) cu 0,63 la sută, iar beneficiile realizate sînt cu 10 la sută mai mari decit cele planificate. Rezultatele ,noastre sînt cu atît mai valoroase, eu cit planul de producţie pe anul 1962 este majorat cu circa 13 la sută faţă de realizările anului 1961. Fiind îndrumaţi în permanenţă de către organizaţia de partid, am reuşit ca în cursul acestui an să desfăşurăm o activitate bogată pentru valorificarea tuturor rezervelor existente. Comisia formată în acest scop a făcut din timp propunerile cuvenite, care au fost incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice întocmit în baza preţioasei contribuţii a marii majorităţi a muncitorilor noştri. Mai trebuie să arăt că colectivul de ingineri şi tehnicieni a dat dovadă de multă consecvenţă în aplicarea integrală şi la timp a măsurilor propuse. In actualele condiţii, cu înzestrarea tehnică de care dispunem şi intensificînd întrecerea socialistă, avem garanţia depăşirii planului pe 1962. Conform calculelor preliminare, planul anual va fi depăşit cu 8,9 la sută şi vom da în plus circa 700.000 buc. materiale de construcţii şi 1.400.000 buc. materiale de învelitori. — Aţi amintit că planul M.T.O. a fost aplicat integral. Ce ne puteţi spune despre influenţa acestor măsuri asupra îndeplinirii planului de producţie şi asupra îmbunătăţirii calităţii produselor ? — Aşa cum am mai arătat o deosebită atenţie am acordat aplicării fiecărei măsuri înscrise in -----------— CjDUu- ------------plan, cunoscînd în prealabil eficienţa lor economică. Una din măsurile care au contribuit direct la ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor de plan şi la îmbunătăţirea calităţii cărămizilor, ţiglelor şi coamelor, a fost asigurarea unui stoc de argilă macerată pentru o perioadă de cel puţin 3 luni. Au fost în schimb perioade cînd era asigurată argila pentru 4 şi chiar 5 luni. Şi este cunoscut că cu cît argila macerată se odihneşte mai mult, cu atît omogenitatea şi deci calitatea produselor este mai bună. Tot în scopul aprovizionării continue a fabricii cu materie primă am luat din timp măsuri pentru executarea lucrărilor de descopertare a carierei de argilă. In vederea reducerii rebuturilor la fabricaţie si pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor am luat măsuri ca la toate fazele să se respecte cu , stricteţe procesul tehnologic. Acest lucru a adus după sine rezultatele scontate: în acest an 96 la sută din cantitatea totală de ţigle a fost de calitatea 1, iar la cărămizi întreaga producţie s-a încadrat în aceeaşi clasă. Pe lîngă aceste măsuri mai amintesc: construirea unui tunel de uscare; prelungirea cuptorului de ars Hoffman (care a adus o producţie suplimentară de un milion de produse); montarea unei prese de cărămizi cu vacuum. Prin folosirea la capacitatea totală, intensivă, a cuptoarelor noastre am reuşit ca numai la cuptoarele relative, de pildă, să îmbunătăţim indicii de utilizare cu 2,12 la sută. Acestea ar fi în linii mari măsurile tehnice principale care au influenţat nemijlocit creşterea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Doresc să mai fac o remarcă. Succesele noastre nu sînt de loc întîmplătoare. Ca dovadă stau diplomele și mențiunile prin care organele noastre superioare au apreciat strădania muncitorilor fabricii. Aceste rezultate constituie baza solidă a realizărilor noastre de viitor. Vom căuta să aplicăm şi să extindem tot ceea ce este bun din experienţa noastră, care s-a îmbogăţit mult şi în acest an. M. BARDAŞAN Ieri, elevii şcolilor de cultură generală, profesionale şi tehnice din regiunea noastră, ca de altfel din toată ţara, s-au întilnit din nou în şcoli. După frumoasa vacanţă plină de amintiri de neuitat, petrecută în tabere de odihnă, în drumeţii prin patria dragă, întîlnirea cu şcoala, cu profesorii şi învăţătorii, cu colegii a fost aşteptată cu nerăbdare. Din nou în curţile şcolilor, pe coridoare şi în sălile de clasă fremătau glasurile voioase ale elevilor. La această sărbătoare — deschiderea noului an şcolar — la toate şcolile din oraşul Tg. Mureş, din oraşele din regiune şi din mediul sătesc au participat alături de cadrele didactice şi părinţii elevilor, care şi-au manifestat recunoştinţa şi mulţumirea faţă de grija pe care o acordă statul nostru democrat-popular copiilor lor. Atît elevilor din clasele mari, cît şi celor care pentru prima dată vor aşterne pe hîrtie cu stîngăcie primele litere din abecedar, li s-au creat condiţii tot mai bune de învăţătură. Elevii de pe strada Vida Árpád din Tg. Mureş şi de pe cele din împrejurimi ieri au primit ca dar o şcoală nouă, cu 16 săli de clasă, două laboratoare, dotate cu mobilier şi material didactic nou. După festivitatea de deschidere, elevii din clasele I—VII de la această şcoală şi-au luat locul în bănci pe care erau frumos amenajate manualele şcolare gratuite. La această şcoală vor învăţa peste 1.100 de elevi. La şcolile medii din oraşul Tîrnăveni şi Luduş deschiderea noului an şcolar a fost însoţită de inaugurarea a cite o şcoală nouă, cu 8 săli de clasă. Pînă la sfîrşitul anului curent, prin contribuţia voluntară a populaţiei din mediul rural şi prin împrumuturi de stat, reţeaua şcolară din regiunea noastră va fi lărgită cu încă 154 de săli noi de clasă. Noul an şcolar a început sub semnul înfăptuirii hotărîrilor partidului cu privire la învăţămînt. Pe chipul tuturor elevilor, al profesorilor şi învăţătorilor, încă din prima zi de şcoală se putea citi hotărîrea de a munci cu mai multă rîvnă şi elan in noul an şcolar, de a fi la înălţimea condiţiilor create de partid şi guvern, de a depune toate eforturile şi puterea lor de muncă, astfel incit de pe băncile şcolii noastre să plece cadre bine pregătite, oameni capabili, in stare să facă faţă măreţelor sarcini ale construirii socialismului și comunismului. Elevii clasei I răsfoiesc cu multă curiozitate manualele școlare primite gratuit. PROLETAM DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul XI, Nr. 220 (1.405) | Duminică, 16 septembrie 1962 | 4 pagini 20 bani Sîmbătă la amiază a sosit în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane în frunte cu tovarăşul WALTER ULBRICHT, primsecretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, face o vizită de prietenie în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : BRUNO LEUSCHNER, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, DR. LOTHAR BOLZ, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, HANS REICHELT, ministrul Agriculturii, Colectărilor şi Silviculturii, GUNTER WYSCOFSKY, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, ERWIN KERBER, adjunct al ministrului Comerțului Exterior şi Intergerman, JOHANNES KÖNIG, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, PROF. DR. WOLFGANG SCHIRMER, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor ,,Walter Ulbricht“ — Leuna, FRIEDA STERNBERG, preşedinta Cooperativei agricole de producţie ,,Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, ANNEROSE SEIFERT, muncitoare chimistă la Uzinele ,,Walter Ulbricht“ — Leuna şi WILHELM RICK, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.D.G. în R.P.R. Tovarăşul Walter Ulbricht este însoţit de soţia sa Lotte Ulbricht. Aeroportul Băneasa, era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R.D. Germane şi R.P. Romane. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile romînă şi germană, urările „Bine aţi venit, oaspeţi dragi!“, „Trăiască prietenia frăţească dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană“. Re aeroport se afla un mare număr de reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile Bucureştiului, veniţi să salute sosirea în ţara noastră a înalţilor oaspeţi, erau de faţă tineri din R.D. Germană aflaţi la studii în ţara noastră. In întîmpinarea delegaţiei R.D. Germane, au venit tovarăşii GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, EMIL BODNARAS, PETRE BORILA,HIVU STOICA, ALEXANDRU DRAGHICI, DUMITRU COLIU, LEONTE RAUTU, LEONTIN SALAJAN, STEFAN VOITEC, MIHAI DALEA, CORNELIU MANESCU, ministrul Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.fiai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, artă şi literatură, ziarişti romîni şi străini. Erau prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă, membrii ambasadei R.D. Germane, alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 12:15 avionul cu care a călătorit delegaţia, escortat de avioane cu reacţie romîneşti, işi face apariţia deasupra aeroportului. La coborîrea din avion, membrii delegaţiei R.D. Germane sînt întîmpinaţi cu puternice aplauze. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Walter Ulbricht se îmbrăţişează. Conducătorii de partid şi de stat ai ţării noastre şi membrii delegaţiei R. D. Germane, se salută cordial. împreună cu delegaţia a sosit şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíné la Berlin, Ştefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale R.D. Germane şi R.P. Romíné. Răsună 21 salve de tun. Tovarăşii WALTER ULBRICHT şi GHEORGHE GHEORGHIUDEJ primesc raportul şi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Membrilor delegaţiei le sînt prezentaţi apoi şefii misiunilor diplomatice şi celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ adresează oaspeţilor o cuvîntare de salut. Răspunde tovarăşul WALTER, ULBRICHT. Cuvîntările sînt subliniate de cei prezenţi pe aeroport prin aplauze îndelungi şi urale. Se aud lozinci închinate prieteniei frăţeşti dintre cele două ţări, păcii şi prieteniei între popoare. Garda de onoare defilează apoi în faţa persoanelor oficiale. Un grup de pionieri români şi pionieri germani, copii ai personalului Ambasadei R. D. Germane la Bucureşti, îi înconjoară pe oaspeţi, îi îmbrăţişează, le oferă buchete de flori. Membrii delegaţiei R. D. Germane şi conducătorii de partid şi de stat ai ţării noastre iau loc în maşini care se îndreaptă apoi spre reşedinţa oaspeţilor. In prima maşină deschisa, încadrată de o escortată de motociclişti, iau loc tovarăşii Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe întregul traseu străbătut de delegaţie, zeci şi zeci de mii de bucureşteni au salutat cu căldură pe membrii delegaţiei R. D. Germane şi pe conducătorii partidului şi statului nostru. Nenumăratele steaguri ale IR. P Române şi R. D. Germane, arborate de-a lungul şoselei, miile de steguleţe şi buchete de flori cu care bucureştenii au venit în întîmpinarea oaspeţilor dau Capitalei un aspect sărbătoresc. Răsună îndelung ovaţii, urale. Oaspeţii şi conducătorii partidului şi statului nostru răspund saluturilor oamenilor muncii bucureşteni. Primirea caldă, frăţească, făcută de populaţia Capitalei membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane, a constituit o puternică manifestare a prieteniei trainice dintre cele două popoare. Festivitatea primirii la aeroportul Băneasa a fost transmisă de posturile române de radio și televiziune. (Agerpres). Cuvîntarea tovarăşului 9 • Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi Tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămintul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, In numele întregului nostru popor să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Romina va prilejui incă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noastre. In zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul român în desăvirşirea construcţiei socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă preţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consecvenţă o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale sub un strict control internaţional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Pomină sprijină intrutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe aceasta bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populara Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană ! Trăiască familia frăţească a ţărilor socialiste ! Trăiască pacea în lumea întreagă ! începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Române şi R.D. Germane siliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe al R. D. Germane, preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor şi Silviculturii, Günther Wysschonky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“—Leuna, Frieda, Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“—Leuna,Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Germane în R. P. Română. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordiala, prietenească. IN PAG A IV-a, ALTE INFORMATII IN LEGĂTURĂ CU VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A R. D. GERMANE. Ln, după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R. P. Române au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale aleR. P. Romíné şi R. D. Germane. Din, partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P M.R., președintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C. C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Mihail Petri, adjunct al, ministrului Comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă : Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U-G., președintele Con Cuvîntarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, dragi locuitori ai oraşului bucureşti, ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dumneavoastra întregului popor frate român cel mai călduros salut fratesc in numele partidului Socialist Unit din Germania, precum si in numele tuturor partidelor unite in frontul Naţional al Germaniei Democrate, in numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului si al populaţiei Repupncii Democrate Germane. Va mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorgiuu-vel pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea ţelurilor şi luptei noastre, puteţi fi siguri ca această pretenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai bucureştiului, pentru primirea atît de insufleţita ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanţii frumoasei şi glorioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guvernamentalii a Republicii Democrate Germane a sosit in frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de stat şi a guvernului Republicii Populare Romine. Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie, ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectualilor ţării dv. socaliste. Suntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor intări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcţiei socialiste in cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv. dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase din Berlinul occidental prin transformarea acestuia intr-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Romînă, precum şi toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluţionării acestor probleme atît de importante pentru pacea celor două popoare ale noastre şi ale tuturor popoarelor Europei. Ultrareacţionarii din Germania occidentala şi din Berlinul occidental fac toate eforturile in vederea continuării politicii lor revanşarde, sortita eşecului, cautind să împiedice o rezolvare paşnică a problemelor internaţionale litigioase In acest scop, ei nu se dau în lături de la provocări periculoase. Aceşti uitrate acţionari din Germania occidentală şi Berlinul occidental sînt principalii tulburători ai păcii in europa. Raportul de forţe pe plan internaţional este favorabil forţelor păcii şi socialismului; eie vor învinge. Sistemul socialist mondial, din care cele două state ale noastre fac parte integrantă, determină astăzi dezvoltarea internaţională, drumul spre pace şi socialism în lumea întreagă. Există un stat german, iubitor de pace, aşezat pe temelii solide .» Republica Democrată Germană, primul stat muncitoresc şi ţărănesc din Germania. Populaţia Republicii Democrate Germane este conştientă de marea ei răspundere şi de sarcina ce-i revine faţă clasa muncitoare internaţională, faţă de toate forţele păcii. Ea ştie că întărirea politică şi economică a primului stat muncitoresc şi ţărănesc german prezintă o importanţă hotărîtoare pentru înfrînarea şi înlăturarea definitivă a aţiţătorilor la război de către forţele păcii din Germania occidentală. Ea ştie că această luptă va fi încununată de victorie. In gigantica luptă împotriva duşmanului comun, împotriva militarismului şi revanşismului vestgerman, Republica Democrată Germană şi Republica Populară Română luptă umăr la umăr. Populaţia Republicii Democrate Germane apreciază pe deplin contribuţia importantă pe care o aduce la această luptă Republica Populară Romînă prin politica ei externă şi prin succesele ei în construirea socialismului. Suntem uniţi prin ideile victorioase ale marxism-leninismului. Baza acţiunilor noastre comune o constituie Declaraţia reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din noiembrie 1960- Hotărîrile din iunie 1962 ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, precum şi apartenenţa noastră la Tratatul de la Varşovia. Permiteţi-mi să transmit încă o dată un salut cordial populaţiei ca- I pitalei dumneavoastră, Bucureşti. Trăiască Republica Populară Romină şi poporul frate romín! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, in frunte cu primul său secretar, iubitul nostru prieten, tovarăşul Gheorghiu-Dej! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre Republica Democrată Germană și Republica Populară Romînă! Trăiască pacea în lumea întreagă! La Palatul R. P. Romíne Sâmbătă la ora 14,00 membrii ■delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, au fost primiţi la Palatul R.P. Romíne de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, de membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Pe drumul străbătut de maşinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei germane şi pînă în Piaţa Palatului R.P. Romíne un mare număr de bucureşteni au salutat călduros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie.