Steaua Roşie, septembrie 1962 (Anul 11, nr. 207-232)

1962-09-16 / nr. 220

In opera de construire socialistă din patria noastră un rol deo­sebit revine întreprinderilor care produc materiale de construcţii. De felul cum colectivele acestor întreprinderi se achită de sarcinile tra­sate de partid depinde în mare măsură executarea in termen sau înainte de termen a obiectivelor industriale, social-culturale, a blo­curilor de locuinţe. Ritmul înalt, de construcţii din patria noastră, caracteristic vremurilor pe care le trăim, cere colectivelor de mun­citori, ingineri şi tehnicieni din ramura materialelor de construcţii să-şi înzecească eforturile spre a da marilor şantiere mai multe că­rămizi, ţigle, ciment, var, geamuri etc. O contribuţie demnă de remarcat la aprovizionarea ritmică a şantierelor de construcţii cu materiale necesare a avut-o şi o are co­lectivul Fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni" din Tg.Mureş. Ex­perienţa bună dobîndită în anii trecuţi a făcut posibil ca sarcinile de plan mereu sporite să fie îndeplinite şi chiar depăşite, iar ţiglelor şi cărămizilor produse să li se asigure o calitate tot mai bună. In legătură cu modul cum au fost îndeplinite sarcinile de plan pe perioada expirată şi cu perspectivele realizării planului anual, zilele trecute am adresat cîteva întrebări tovarăşului TIBERIU SZÁSZ, directorul fabricii. — Cum sînt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea planului de producţie pe anul 1962 ? — întrebarea se referă numai la îndeplinirea sarcinilor de plan şi de aceea trebuie să fac de la bun început o remarcă. Harnicul colectiv de muncitor, al fabricii noastre este hotărît nu numai să îndeplinească dar să şi depăşească sarcinile planului pe anul 1962. La baza acestei hotă­­rîri, pe lingă abnegaţia muncito­rilor, în frunte cu comuniştii, stau şi condiţiile optime create. Sunt îndreptăţit să afirm că pla­nul anual va fi depăşit, pornind numai de la realizările obţinute pînă în prezent. Concretizate, realizările noastre sunt următoarele: planurile producţiei globale şi mar­fă au fost depăşite pe cele 8 luni expirate cu 8,38 la sută, respectiv 6,84 la sută, ceea ce în unităţi fi­zice echivalează cu 175.000 buc. materiale de zidărie şi 1.016.000 buc. materiale de învelitori (ţigle şi coame) date peste plan. Preţul de cost al produselor a fost redus (pe 7 luni) cu 0,63 la sută, iar beneficiile realizate sînt cu 10 la sută mai mari decit cele planifi­cate. Rezultatele ,noa­stre sînt cu atît mai valoroase, eu cit planul de producţie pe anul 1962 este majo­rat cu circa 13 la sută faţă de rea­lizările anului 1961. Fiind îndrumaţi în permanenţă de către organizaţia de partid, am reuşit ca în cursul acestui an să desfăşurăm o activitate bogată pen­tru valorificarea tuturor rezerve­lor existente. Comisia formată în acest scop a făcut din timp pro­punerile cuvenite, care au fost in­cluse în planul de măsuri tehni­co-org­anizatorice întocmit în baza preţioasei contribuţii a marii majo­rităţi a muncitorilor noştri. Mai trebuie să arăt că colectivul de in­gineri şi tehnicieni a dat dovadă de multă consecvenţă în aplicarea integrală şi la timp a măsurilor propuse. In actualele condiţii, cu înzestra­rea tehnică de care dispunem şi intensificînd întrecerea socialistă, avem garanţia depăşirii planului pe 1962. Conform calculelor preliminare, planul anual va fi depăşit cu 8,9 la sută şi vom da în plus circa 700.000 buc. materiale de construc­ţii şi 1.400.000 buc. materiale de învelitori. — Aţi amintit că planul M.T.O. a fost aplicat integral. Ce ne pu­teţi spune despre influenţa acestor măsuri asupra îndeplinirii planului de producţie şi asupra îmbunătăţi­rii calităţii produselor ? — Aşa cum am mai arătat o deosebită atenţie am acordat apli­cării fiecărei măsuri înscrise in -----------— CjDUu- ------------­plan, cunoscînd în prealabil efi­cienţa lor economică.­­ Una din măsurile care au con­tribuit direct la ritmicitatea în­deplinirii sarcinilor de plan şi la îmbunătăţirea calităţii cărămizilor, ţiglelor şi coamelor, a fost asigu­rarea unui stoc de argilă mace­rată pentru o perioadă de cel pu­ţin 3 luni. Au fost în schimb pe­rioade cînd era asigurată argila pentru 4 şi chiar 5 luni. Şi este cunoscut că cu cît argila mace­rată se odihneşte mai mult, cu atît omogenitatea şi deci calitatea pro­duselor este mai bună. Tot în scopul aprovizionării con­tinue a fabricii cu materie primă am luat din timp măsuri pentru executarea lucrărilor de descoperta­­re a carierei de argilă. In vederea reducerii rebuturilor la fabricaţie si pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor am luat măsuri ca la toate fazele să se respecte cu , stricteţe procesul tehnologic. Acest lucru a adus du­pă sine rezultatele scontate: în acest an 96 la sută din cantita­tea totală de ţigle a fost de cali­tatea 1, iar la cărămizi întreaga producţie s-a încadrat în aceeaşi clasă. Pe lîngă aceste măsuri mai a­­mintesc: construirea unui tunel de uscare; prelungirea cuptorului de ars Hoffman (care a adus o pro­ducţie suplimentară de un milion de produse); montarea unei pre­se de cărămizi cu vacuum. Prin folosirea la capacitatea to­tală, intensivă, a cuptoarelor noas­tre am reuşit ca numai la cuptoa­rele relative, de pildă, să îmbună­tăţim indicii de utilizare cu 2,12 la sută. Acestea ar fi în linii mari măsu­rile tehnice principale care au in­fluenţat nemijlocit creşterea pro­ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Doresc să mai fac o remarcă. Succesele noastre nu sînt de loc întîmplătoare. Ca dovadă stau di­plomele și mențiunile prin care organele noastre superioare au a­­preciat strădania muncitorilor fa­bricii. Aceste rezultate constituie baza solidă a realizărilor noastre de­­ viitor. Vom căuta să aplicăm şi să extindem tot ceea ce este bun din experienţa noastră, care s-a îm­bogăţit mult şi în acest an. M. BARDAŞAN Ieri, elevii şcolilor de cultu­ră generală, profesionale şi tehnice din regiunea noastră, ca de altfel din toată ţara, s-au întilnit din nou în şcoli. După frumoasa vacanţă plină de amintiri de neuitat, petrecută în tabere de odihnă, în drume­ţii prin patria dragă, întîlnirea cu şcoala, cu profesorii şi în­văţătorii, cu colegii a fost aş­teptată cu nerăbdare. Din nou în curţile şcolilor, pe coridoare şi în sălile de clasă fremătau glasurile voioase ale elevilor. La această sărbătoare — deschiderea noului an şcolar — la toate şcolile din oraşul Tg. Mureş, din oraşele din re­giune şi din mediul sătesc au participat alături de cadrele di­dactice şi părinţii elevilor, care şi-au manifestat recunoştinţa şi mulţumirea faţă de grija pe care o acordă statul nostru de­mocrat-popular copiilor lor. Atît elevilor din clasele mari, cît şi celor care pentru prima dată vor aşterne pe hîrtie cu stîngăcie primele litere din abe­cedar, li s-au creat condiţii tot mai bune de învăţătură. Elevii de pe strada Vida Ár­pád din Tg. Mureş şi de pe cele din împrejurimi ieri au primit ca dar o şcoală nouă, cu 16 săli de clasă, două laboratoare, dotate cu mobilier şi material didactic nou. După festivitatea de deschidere, ele­vii din clasele I—VII de la a­­ceastă şcoală şi-au luat locul în bănci pe care erau frumos amenajate manualele şcolare gratuite. La această şcoală vor învăţa peste 1.100 de elevi. La şcolile medii din oraşul Tîrnăveni şi Luduş deschiderea noului an şcolar a fost înso­ţită de inaugurarea a cite o şcoală nouă, cu 8 săli de clasă. Pînă la sfîrşitul anului cu­rent, prin contribuţia voluntară a populaţiei din mediul rural şi prin împrumuturi de stat, reţeaua şcolară din regiunea noastră va fi lărgită cu încă 154 de săli noi de clasă. Noul an şcolar a început sub semnul înfăptuirii hotărîrilor partidului cu privire la învă­­ţămînt. Pe chipul tuturor elevi­lor, al profesorilor şi învăţăto­rilor, încă din prima zi de şcoală se putea citi hotărîrea de a munci cu mai multă rîvnă şi elan in noul an şcolar, de a fi la înălţimea condiţiilor create de partid şi guvern, de a depune toate eforturile şi pu­terea lor de muncă, astfel incit de pe băncile şcolii noastre să plece cadre bine pregătite, oa­meni capabili, in stare să facă faţă măreţelor sarcini ale con­struirii socialismului și comu­nismului. Elevii clasei I răsfoiesc cu multă curiozitate manualele școlare pri­mite gratuit. PRO­LET­AM DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul XI, Nr. 220 (1.405) | Duminică, 16 septembrie 1962 | 4 pagini 20 bani Sîmbătă la amiază a sosit în Capitală delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Demo­crate Germane în frunte cu tova­răşul WALTER ULBRICHT, prim­­secretar al C.C. al P.S.U.G., pre­şedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, face o vizită de prietenie în ţara noastră. Din de­legaţie fac parte : BRUNO LEUSCHNER, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliu­lui de Stat, DR. LOTHAR BOLZ, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Ex­terne al R.D.G., preşedintele Par­tidului Naţional Democrat din Ger­­mania, HANS REICHELT, minis­trul Agriculturii, Colectărilor şi Silviculturii, GUNTER WYSCOF­­SKY, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, ERWIN KERBER, adjunct al ministrului Comerțului Exterior şi Interger­­man, JOHANNES KÖNIG, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, PROF. DR. WOLFGANG SCHIR­MER, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor ,,Wal­ter Ulbricht“ — Leuna, FRIEDA STERNBERG, preşedinta Coopera­­tivei agricole de producţie ,,Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, ANNEROSE SEIFERT, muncitoare chimistă la Uzinele ,,Walter Ulbricht“ — Leuna şi WILHELM RICK, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al R.D.G. în R.P.R. Tovarăşul Walter Ulbricht este­ însoţit de soţia sa Lotte Ulbricht. Aeroportul Băneasa, era pavoa­zat festiv cu drapelele de stat ale­­ R.D. Germane şi R.P. Romane. Pe clădirea aerogării se aflau portre­tele tovarăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în­ limbile romînă şi germană, urările „Bine aţi venit, oaspeţi dragi!“, „Trăias­că prietenia frăţească dintre Repu­blica Populară Romînă şi Repu­blica Democrată Germană“. Re aeroport se afla un mare nu­măr de reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile Bucureştiului, veniţi să sa­lute sosirea în ţara noastră a înal­ţilor oaspeţi, erau de faţă tineri din R.D. Germană aflaţi la studii în ţara noastră. In întîmpinarea delegaţiei R.D. Germane, au venit tovarăşii GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ION GHEORGHE MAURER, GHEORGHE APOSTOL, EMIL BODNARAS, PETRE BORILA,­­HIVU STOICA, ALEXANDRU DRAGHICI, DUMITRU COLIU, LEONTE RAUTU, LEONTIN SA­­LAJAN, STEFAN VOITEC, MI­HAI DALEA, CORNELIU MA­­NESCU, ministrul Afacerilor Ex­terne, membri ai C.C. al P.M.fi­ai Consiliului de Stat şi­ ai gu­vernului, conducători ai instituţii­lor centrale şi ai organizaţiilor ob­şteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, artă şi litera­tură, ziarişti romîni şi străini. Erau prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R.P. Ro­mînă, membrii ambasadei R.D. Germane, alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 12:15 avionul cu care a călătorit delegaţia, escortat de avioane cu reacţie romîneşti, işi face apariţia deasupra aeropor­tului. La coborîrea din avion, membrii delegaţiei R.D. Germane sînt în­­tîmpinaţi cu puternice aplauze. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Walter Ulbricht se îmbrăţişea­ză. Conducătorii de partid şi de stat ai ţării noastre şi membrii de­legaţiei R. D. Germane, se salută cordial. împreună cu delegaţia a sosit şi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíné la Berlin, Ştefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale R.D. Germane şi R.P. Ro­míné. Răsună 21 salve de tun. Tovarăşii WALTER ULBRICHT şi GHEORGHE GHEORGHIU­­DEJ primesc raportul şi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Membrilor delegaţiei le sînt pre­zentaţi apoi şefii misiunilor di­plomatice şi celelalte persoane ofi­ciale venite în întîmpinare. Tovarăşul GHEORGHE GHEOR­GHIU-DEJ adresează oaspeţilor o cuvîntare de salut. Răspunde to­varăşul WALTER, ULBRICHT. Cuvîntările sînt subliniate de cei prezenţi pe aeroport prin a­­plauze îndelungi şi urale. Se aud lozinci închinate prieteniei frăţeşti dintre cele două ţări, păcii şi prie­teniei între popoare. Garda de onoare defilează apoi în faţa persoanelor oficiale. Un grup de pionieri români şi pionieri germani, copii ai persona­lului Ambasadei R. D. Germane la Bucureşti, îi înconjoară pe oaspeţi, îi îmbrăţişează, le oferă buchete de flori. Membrii delegaţiei R. D. Germa­ne şi conducătorii de partid şi de stat ai ţării noastre iau loc în ma­şini care se îndreaptă apoi spre reşedinţa oaspeţilor. In prima ma­şină deschisa, încadrată de o es­cortată de motociclişti, iau loc to­varăşii Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe întregul traseu străbătut de delegaţie, zeci şi zeci de mii de bucureşteni au salutat cu căldură pe membrii delegaţiei R. D. Ger­mane şi pe conducătorii partidului şi statului nostru. Nenumăratele steaguri ale IR. P Române şi R. D. Germane, arborate de-a lungul şo­selei, miile de steguleţe şi buchete de flori cu care bucureştenii au ve­nit în întîmpinarea oas­peţilor dau Capitalei un aspect sărbătoresc. Ră­sună îndelung ovaţii, urale. Oaspeţii şi conducătorii partidului şi statului nostru răspund saluturilor oameni­lor muncii bucureşteni. Primirea caldă, frăţească, făcută de populaţia Capitalei membrilor delegaţiei de partid şi guverna­mentale a R. D. Germane, a cons­tituit o puternică manifestare a prieteniei trainice dintre cele două popoare. Festivitatea primirii la aeropor­tul Băneasa a fost transmisă de posturile române de radio și tele­viziune. (Agerpres). Cuvîntarea tovarăşului 9 • Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbri­cht, Dragi Tovarăşi membri ai dele­­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămintul patriei noastre, permi­­teţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, In numele întregului nostru popor să vă urez un căl­duros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră în Repu­blica Populară Romina va prilejui incă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noastre. In zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul român în de­­săvirşirea construcţiei socialismu­lui, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidu­lui Muncitoresc Român pentru con­tinua dezvoltare şi înflorire a pa­triei sale. Poporul român dă o înaltă pre­ţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socia­list Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica De­mocrată Germană, în opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consecvenţă o politică externă în­dreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistenţa paş­nică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezar­mării generale şi totale sub un strict control internaţional, pen­­tru reglementarea pe calea trata­tivelor a problemelor internaţio­nale litigioase. Republica Popu­lară Pomină sprijină intrutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor ce­lui de-al­­ doilea război mondial prin încheierea­ Tratatului de pace german şi transformarea pe aceas­ta bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populara Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor con­tribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întă­rirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor so­cialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afir­mare a hotărîrii noastre de a apă­ra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte ne­încetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica De­mocrată Germană ! Trăiască familia frăţească a ţă­rilor socialiste ! Trăiască pacea în lumea întrea­gă ! începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Române şi R.D. Germane siliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe al R. D. Germane, preşe­dintele Partidului Naţional Demo­crat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor şi Silviculturii, Günther Wysschon­­­ky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afa­cerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“—Leuna, Frieda, Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thäl­mann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, munci­toare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“—Leuna,Wilhelm Bick, am­basador extraordinar şi plenipoten­ţiar al R. D. Germane în R. P. Română. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordiala, prietenească. IN PAG A IV-a, ALTE INFORMATII IN LEGĂTURĂ CU VIZITA­ DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMEN­TALE A R. D. GERMANE. Ln, după-amiaza zilei de 15 sep­tembrie, la Palatul R. P. Române au început convorbirile dintre de­legaţiile de partid şi guvernamen­tale ale­­R. P. Romíné şi R. D. Germane. Din, partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, p­rim­­secretar al C.C. al P.M.R., preşe­dintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P­ M.R., președintele Consiliului de Miniş­tri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al­ C. C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P­ M.R., președintele Consi­­liului Superior al Agriculturii, Mi­hail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Petro­lului şi Chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Mihail Petri, adjunct al, ministrului Co­merţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din­ partea R. D. Germane la convorbiri participă : Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U-G., președintele Con­ Cuvîntarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, dragi locuitori ai oraşului bucu­reşti, ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin d­umnea­­voastra întregului popor frate ro­mân cel mai călduros salut fratesc in numele partidului Socialist Unit din Germania, precum si in nume­le tuturor partidelor unite in fron­tul Naţional al Germaniei Demo­crate, in numele Camerei Popu­lare, al Consiliului de Stat, al gu­vernului si al populaţiei Repupncii Democrate Germane. Va mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorgiuu-vel pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două po­poare ale noastre, comunitatea ţe­lurilor şi luptei noastre, puteţi fi siguri ca această pretenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locui­tori ai bucureştiului, pentru primi­rea atît de insufleţita ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanţii frumoasei şi glorioa­sei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guverna­mentalii a Republicii Democrate Germane a sosit in frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, a Consiliului de stat şi a gu­vernului­ Republicii Populare Romi­ne. Vă exprimăm mulţumirile noas­tre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie, ne bucurăm mult să putem ve­dea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale munci­torilor, ţăranilor colectivişti şi in­telectualilor ţării dv. socaliste. Suntem­ ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor intări şi inten­sifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al con­strucţiei socialiste in cele două ţări ale noastre, la întărirea siste­mului mondial socialist şi la asi­gurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv. dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tu­turor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice în­tre state cu orînduiri sociale dife­rite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german şi lichi­darea situaţiei anormale, primej­dioase din Berlinul occidental prin transformarea acestuia intr-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniu­nea Sovietică, Republica Democra­tă Germană, Republica Populară Romînă, precum şi toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluţionării acestor probleme atît de importante pentru pacea celor două popoare ale noastre şi ale tuturor popoarelor Europei. Ultra­­reacţionarii din Germania occiden­tala şi din Berlinul occidental fac toate eforturile in vederea conti­nuării politicii lor revanşarde, sor­tita eşecului, cautind să împiedice o rezolvare paşnică a problemelor internaţionale litigioase­ In acest scop, ei nu se dau în lături de la provocări periculoase. Aceşti uitra­­te acţionari din Germania occiden­tală şi Berlinul occidental sînt principalii tulburători ai păcii in europa. Raportul de forţe pe plan inter­naţional este favorabil forţelor pă­cii şi socialismului; eie vor învin­ge. Sistemul socialist mondial, din care cele două state ale noastre fac parte integrantă, determină astăzi dezvoltarea internaţională, drumul spre pace şi socialism în lumea întreagă. Există un stat german, iubitor de pace, aşezat pe temelii solide .» Republica Democrată Germană, primul stat muncitoresc şi ţără­nesc din Germania. Populaţia Re­publicii Democrate Germane este conştientă de marea ei răspundere şi de sarcina ce-i revine faţă clasa muncitoare internaţională, faţă de toate forţele păcii. Ea ştie că în­tărirea politică şi economică a pri­mului stat muncitoresc şi ţărănesc german prezintă o importanţă ho­­tărîtoare pentru înfrînarea şi înlă­turarea definitivă a aţiţătorilor la război de către forţele păcii din Germania occidentală. Ea ştie că această luptă va fi­ încununată de victorie. In gigantica luptă împotriva duşmanului comun, împotriva mi­litarismului şi revanşismului vest­­german, Republica Democrată Germană şi Republica Populară Română luptă umăr la umăr. Populaţia Republicii Democrate Germane apreciază pe deplin con­­tribuţia importantă pe care o adu­ce la această luptă Republica Populară Romînă prin politica ei externă şi prin succesele ei în construirea socialismului. Suntem­ uniţi prin ideile victorioase ale marxism-leninismului. Baza acţiu­nilor noastre comune o constituie Declaraţia reprezentanţilor parti­delor comuniste şi muncitoreşti din noiembrie 1960- Hotărîri­le din iunie 1962 ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncito­reşti ale ţărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Re­ciproc, precum şi apartenenţa noas­tră la Tratatul de la Varşovia. Permiteţi-mi să transmit încă o dată un salut cordial populaţiei ca- I pitalei dumneavoastră, Bucureşti. Trăiască Republica Populară Romină şi poporul frate romín! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, in frunte cu primul său secretar, iubitul nostru prieten, tovarăşul Gheorghiu-Dej! Trăiască prietenia de nezdrun­cinat dintre Republica Democrată Germană și Republica Populară Romînă! Trăiască pacea în lumea în­­­­treagă! La Palatul R. P. Romíne Sâmbătă la ora 14,00 membrii ■delegaţiei de partid şi guverna­mentale a R.D. Germane în frun­te cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, au fost primiţi la Palatul R.P. Romíne de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al C.C. al P.M.R., preşe­dintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, de membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Pe drumul străbătut de maşinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei germane şi pînă în Piaţa Palatu­lui R.P. Romíne un mare număr de bucureşteni au salutat căldu­ros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie.

Next