Steaua Roşie, aprilie 1963 (Anul 12, nr. 77-101)

1963-04-02 / nr. 77

PROL STAR! DIN TOATE ŢĂRI­L­E, UNITI-VA F ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ AUTONOMĂ MAGHIARĂ Anul XII. Nr. 77 (1.573) Marţi, 2 aprilie 1963 4 pagini 20 bani Măsuri eficiente - rezultate bune Sarcinile de producţie sporite­ pentru acest an, au făcut ca co­lectivele întreprinderilor forestiere din regiunea noastră să acorde o mai mare atenţie stabilirii şi a­­plicării cu spirit de răspundere a unui complex de măsuri tehnice şi organizatorice. Importanţa şi eficienţa acestor măsuri s-a do­vedit, concret, in practică, prin faptul că s-a putut asigura o mai bună ritmicitate a realizării pla­nului, deşi timpul nefavorabil din cursul primului trimestru a în­greunat mult munca forestierilor. Despre felul şi eficienţa măsuri­lor aplicate ne-a vorbit zilele tre­cute. In cadrul unui interviu, to­varăşul EMIL SPITZER, directo­rul întreprinderii forestiere din Topliţa.­­ Primul trimestru al acestui an a cerut muncitorilor între­prinderii noastre, ca de altfel tuturor forestierilor din ţară, un plus de energie, condiţiile im­puse de iarna grea au necesi­­tat un volum sporit de muncă, atei pentru realizarea sarcinilor ce "le-am avut fiind nevoiţi să mo­bilizăm toate rezervele noastre. De la începutul anului am a­­vut în vedere crearea unor ase­menea condiţii de desfăşurare a producţiei, care să asigure înde­plinirea ritmică a sarcinilor de plan. In ramura industrializării, despre care doriţi să vă vorbesc, experienţa anilor trecuţi ne-a de­monstrat necesitatea stabilirii judicioase a sarcinilor de plan­ pentru fiecare unitate. Crearea unui stoc de producţie pe sorti­mente şi apoi pe mecanisme, a făcut posibil ca fabricile noastre să fie aprovizionate ritmic cu materie primă. Pentru aceasta s-au întocmit grafice de aprovi­zionare pentru fiecare fabrică în parte, cu indicarea sectoarelor furnizoare. Rezultatul acestei mă­suri s-a concretizat în faptul că am fost scutiţi de surprize ne­plăcute, ca unele fabrici să nu aibă asigurată materia primă. In acest an o deosebită atenţie am acordat sortării judicioase a pro­duselor. Aceasta s-a putut­ reali­za prin reinstruirea tuturor sor­­tatorilor­ din fabrici. Dacă în cursul anilor trecuţi problema schimburilor de noap­te şi a realizărilor acestora a fost privită cu unele rezerve, în acest an, îndrumaţi de organi­zaţia de partid, am luat măsuri pentru a ridica şi aceste schim­buri la nivelul celor de zi. Cum am realizat aceasta? Prin reor­ganizarea schimburilor şi înca­drarea acestora, în mod propor­ţional, cu muncitori cu o înaltă calificare. Astăzi putem spune că multe schimburi de noapte au realizat sau chiar depăşit volu- INTERVIUL NOSTRU unul de producţie al schimburilor de zi. Acestea au fost doar o parte din măsurile organizatorice ce le-am aplicat cu succes în aceas­tă perioadă. Altă parte din pla­nul M.T.O. se referă la măsuri tehnice, care la rîndul lor au con­tribuit la realizarea sarcinilor de producţie, reducerea consumurilor specifice şi economisirea materia­lului lemnos. Aşa de pildă, în ba­za studierii situaţiei reale de la secţia de binare s-a ajuns la con­cluzia că consumul specific de cherestea răşinoase mai poate fi redus, iar la unele faze pot fi utilizate materiale înlocuitoare. In cursul trimestrului I, am fo­losit o cantitate mare de che­restea de stejar şi plăci aglo­merate în acest scop. Prin croi­rea mai judicioasă a pieselor de binare s-a putut stabili că in acest an consumul specific poa­te fi redus, atît la răşinoase cît şi la foioase. Numai la cheres­tea fag, în 1963 vom obţine pe această cale o economie de 500 m c buşteni, în valoare de peste 71.000 lei. Ca prim rezultat al aplicării cu consecvenţă a croi­rii economicoase, în primele trei luni din acest an am obţinut o economie de 230 m c buşteni fag şi 80 m c buşteni răşinoase. Urmărirea îndeaproape a îndep­plinirii planului de producţie de­cadal şi lunar, ne a dat posibi­litatea cunoaşterii greutăţilor în­­tîmpinate de fabricile noastre, putînd interveni cu măsuri promp­te şi concrete, ori de cîte ori a fost necesar. Condiţiile reali­zării planului au fost diferite de la o unitate la alta. Aşa de e­­xemplu, fabrica din Topliţa a în­­tîmpinat greutăţi din cauza fri­gului prin lipsa cantităţii nece­sare de energie termică. Cu toate eforturile depuse de muncitorii de aici, planul de producţie nu a putut fi realizat în prima lu­nă a anului. Abia în lunile fe­bruarie şi martie, restanţa a fost recuperată, planul trimestrial fiind realizat integral. Cu cele mai bune rezultate s-a soldat ac­tivitatea colectivului fabricii din Hodoşa. Aici am aplicat un complex de mică mecanizare pri­vind înlocuirea unor gatere şi circulare, fapt care a făcut po­sibil ca planul de producţie să fie depăşit sistematic, lună de lună. Dacă în această perioadă în­deplinirea planului de producţie a stat în centrul atenţiei noas­tre, nu am neglijat însă nici cei­lalţi indicatori de plan. Trebuie să arăt încă o dată că iarna grea ne-a împiedicat în mare măsură să obţinem realizări pe măsura posibilităţilor. Putem to­tuşi remarca că indicatorul de productivitate a muncii a fost realizat la cherestea răşinoase, iar la cherestea fag depăşit cu circa 5 la sută. In privinţa calităţii produselor indicatorii planificaţi sunt de asemenea depăşiţi. In trimestrul I 1963, la răşinoase de calitate superioară, am dat mai mult cu 3,4 la sută, iar la fag cu 6 la sută. In încheiere trebuie să menţio­nez că planul de producţie pe această perioadă a fost îndepli­nit, atît global cît şi pe sorti­mente. In baza unor calcule pre­liminare am produs peste plan cca 200 m c cherestea fag, 1.300 m­p binale, 400 m c lemn de foc etc. In afară de plan am mai produs 80.000 buc cozi mă­tură şi 40 buc şarpante pentru construcţii agrotehnice. Semni­­ficativ este faptul că din acest an a început valorificarea ru­meguşului, din care am şi livrat o cantitate de 250 de ton».. Un nou bloc dat în folosinţă în oraşul Tîrnăveni se ridică tot mai multe blocuri moderne, cu apartamente confortabile. Aşa de pildă, anul trecut au fost construite şi date în folosinţă aici 136 apartamente. Zilele trecute, pe strada Gh. Dimitrov din acest oraş au fost date în folosinţă 24 apar­tamente, moderne şi confortabile. Printre noii locatari ai acestui bloc se numără Şeulean Aurel, tehnician, Szabó Eugen şi alţii. Constructorii de la T.R.C.L., sec­torul Tîrnăveni, muncesc cu spor la executarea a încă 3 blocuri cu ci­te 20 apartamente, care vor fi da­te în folosinţă la începutul semes­trului II al acestui an. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Noi maşini intrate în exploatare Colectivul de muncitori al a­­telierului mecanic de la Fabrica de conductori electrici din Tg. Mureş şi-a depăşit planul lunar şi trimestrial. Muncitorii din atelier au dat în exploatare înainte de termen un extruder executat după proiectul tehni­cienilor şi ingi­nerilor fabricii Atelierul a dat lucrări peste plan în valoare de 140.000 de lei. încă de la data de 28 martie 1962, colectivul nostru munceşte cu însufleţire la terminarea celor două maşini de injectat P.C.V., pentru fişele fle­­xe. Prin lucrările de calitate exe­cutate s-au evi­denţiat Frânase Devila, Vasile Bobletec, Ioan Horváth şi alţii. Printre muncitorii fruntaşi în porme­tul de pro­duse de calitate superioară de la sectorul cazan­­gerie al Uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală se numără şi Petre Bărăgan, Dumitru Ioniţă, Nico­­lae Bobric şi alţii. In fotografie, Cazangii Nicolae Bobric şi Du­mitru Ioniţă lucrind la piesele unui schimbător de căldură, folosit in industria petrolieră. Conferinţa regionala a cooperaţiei de consum Duminică s-au desfăşurat în sala festivă a întreprinderilor comunale Tg. Mureş lucrările conferinţei extraordinare a coopera­ţiei de consum din regiunea noastră. La lucrările conferinţei au participat 353 delegaţi ai coopera­tivelor de consum şi credit, precum şi un număr însemnat de invi­taţi. După alegerea organelor conferinţei şi propunerea delegaţilor la cel de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum, tovarăşul Şte­fan Kocsis, preşedintele consiliului de conducere al U. Reg. C.C., a prezentat darea de seamă a consiliului Uniunii regionale asupra realizărilor obţinute de către unităţile cooperaţiei de consum în cursul anului 1962, asupra sarcinilor de plan pe 1963 şi a măsuri­lor luate în vederea îndeplinirii lor. Pe marginea dărilor de seamă prezentate au luat­ cuvîntul la discuţii 27 delegaţi şi invitaţi. Conferinţa a ales delegaţii pentru cel de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum. In încheierea lucrărilor delegaţii la conferinţă au adoptat un plan de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii coope­raţiei de consum din regiunea noastră. IVntm colectivişti In scopul ridicării continue a ni­velului deservirii populaţiei, în cursul trimestrului 1/1963 în regiu­nea noastră au fost date în folosin­ţă 20 secţii noi de prestări de ser­vicii în mediul rural, printre care secţii de frizerie, cizmărie, croito­rie etc., aparţinînd unităţilor coope­raţiei de consum. Aceste secţii sînt încadrate cu personal de specialitate bine pre­gătit şi deservesc cetăţenii în con­diţii optime, la nivelul cerinţelor actuale. Zile hotărîtoare pentru soarta recoltei Muncă intensă la Vidrasău E*«na le^u ■niculfura Colectiviştii din Vidrasău, raionul Luduş, folosesc cu multă pricepere orice zi favorabilă executării lucrărilor agricole de pri­măvară în cele mai bune condiţiuni. Astfel, pînă In prezent, ei au semănat 40 ha cu trifoi, 13 ha cu floarea-soarelui şi 12 ha cu mazăre păstăi. De asemenea, au amenajat 1.260 m­p de ră­sadniţe, în care au semănat ardei, roşii, gulii, gogoşari etc. Membrii brigăzii de tractorişti, pînă zilele trecute, au pre­gătit peste 140 ha de teren pentru însămînţări, din care 40 ha pentru sfecla de zahăr, 60 ha pentru porumb. Pe terenul destinat culturii porumbului şi sfeclei de zahăr s-au transportat peste 3.800 tone de gunoi de grajd. Concomitent cu aceste lucrări, pe 200 ha păşune colectiviştii au executat curăţatul de mărăcini şi grăpatul. In cadrul lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare, colectiviştii din Vidrasău au exe­cutat peste 2.300 mi de şanţuri, etc. Pentru colectiviştii din Pu­nct, raionul Tg. Mureş, legu­micultura reprezintă o ramură aducătoare de mari venituri. O importanţă deosebită se a­­corda producerii legumelor pe cale forţată. Din timp, colecti­viştii au însămînţat în 10.600 ghivece nutritive castraveţi, iar in 6.000, ardei iuţi. Castrave­ţii sunt deja înfloriţi. Pe 1.400 metri patraţi s-au transplantat deja în răsadniţe. In fotogra­fie, colectiviştii din brigada le­gumicolă la îngrijirea legume­lor cultivate în seră. Şi în gospodăria agricolă colectivă din comuna Suseni, raionul Reghin, unificată cu cea din Lueriu, se munceşte intens pentru recolta bogată din acest an. S-au reparat şi s-au pus la punct maşinile şi uneltele agricole, s-au condi­ţionat seminţele şi s-au trimis probe la laborator pentru în­cercarea puterii lor de germi­naţie. In timpul iernii, co­lectiviştii au transportat pe cîmp peste 1.200 tone de gu­noi de grajd. Totodată, pen­tru obţinerea unei producţii sporite de masă verde pe pă­şuni, în timpul iernii s-au în­grăşat 25 de hectare de pă­şune, prin împrăştierea de must de bălegar. Deoarece gospodăria e si­tuată la marginea oraşului Reghin, o atenţie deosebită se acordă legumiculturii, pentru a contribui în măsură tot mai mare la aprovizionarea oraşu­lui cu legume şi zarzavaturi proaspete. Anul acesta gos­podăria cultivă legume pe 30 de hectare. Din timp s-au luat măsurile necesare pentru asi­gurarea răsadului. IOAN MORARU corespondent voluntar în vederea ridicării nivelului tehnic şi profesional Din iniţiativa comitetului de partid şi comitetului sindicatului, in cadrul cabinetului tehnic de la I.F. Topliţa a luat fiinţă un colectiv de lectori, format din cei mai buni tehnicieni şi ingineri. Acest colectiv are sarcina de a contribui la ridicarea nivelului tehnic şi profesional al munci­torilor. Pe baza unui plan, colectivul amintit întocmeşte conferinţe pe teme profesionale, care se pre­zintă în faţa muncitorilor. Intre aceste conferinţe amintim pe cele cu teme ca­ să cunoaş­tem şi să folosim ferăstraiele mecanice şi funicularele în, lucră­rile de pădure, cum trebuie folo­site pinzele subţiri de gater; im­portanţa ascuţirii şi întreţinerii corecte a pînzelor tăietoare. De asemenea, s-au făcut instructaje practice asupra debitării cheres­telei şi sortarea ei la rampa tw­ insămînţările sunt în toi De cum terenul a permis, tractoriştii care deservesc gos­podăria colectivă din Valea Largă, raionul Luduş, au tre­cut la efectuarea arăturilor. Folosind la maximum zilele bu­ne de lucru, ei au efectuat ară­turi pe o suprafaţă de 120 hec­tare. Paralel cu arăturile pe tarla­lele gospodăriei colective, colec­tiviştii au împrăştiat pe 70 hec­tare îngrăşăminte chimice, dînd cîte 100—150 kg la ha. De ase­menea, au însămînţat ovăzul pe o suprafaţă de 15 hectare, iar în prezent se lucrează la semănatul florii-soarelui pe ce­­i 52 ha. ILIÉ VLASA PAVEL CENAN colectivişti 5.000 kg porumb boabe la hectar pe suprafețe cît mai mari in cadrul gospodăriei noastre, cultura porumbului ocupă un foc de frunte. Avînd în vedere marea importanţă economică a acestei culturi, membrii gospo­dăriei noastre sub îndrumarea organizaţiei de partid, aplică pe scară tot mai largă metodele agrotehnice înaintate, pentru a obţine producţii cît mai mari pe unitatea de suprafaţă. Experienţa anului trecut a ară­tat că prin buna pregătire a te­renului, prin executarea la timp a însămînţărilor şi a lucrărilor de întreţinere, prin asigurarea densităţii necesare, se pot obţine producţii sporite. Anul acesta cultivăm porumbul pentru boa­be pe o suprafaţă de 377 hec­tare. Pe această suprafaţă ne-am propus să obţinem o producţie medie de 3.200 kg porumb boabe la hectar. Pe o suprafaţă de 100 de hectare, ne-am anga­jat să realizăm cel puţin cîte 5.000 kg boabe la hectar, în teren neirigat. Ce facem noi pentru a obţi­ne producţii cît mai mari de porumb boabe la hectar? In primul rînd, eforturile au fost îndreptate spre pregătirea temeinică a terenului destinat culturii porumbului. Pe supra­feţe mari, planta premergătoa­re a fost griul. Imediat după re­coltarea griului, folosind la ma­ximum tractoarele S.M.T.-ului, am executat arături adînci. Pe unele suprafeţe, unde la arătura de bază efectuată în vederea în­­sămmţării griului nu s-au aplicat îngrăşăminte, gunoiul de grajd s-a încorporat în sol o dată cu arătura adîncă de vară. Pe mari suprafeţe am executat arături şi în toamnă. Astfel, în gospodăria noastră, a rămas nearată din toamnă o suprafaţă de numai 80 de hectare. In timpul iernii am continuat arăturile pe încă 35 de hectare. Suprafaţa destinată culturii porumbului, cît şi celorlalte plante, s-a repartizat pe brigăzi. In baza schiţei de amplasare a culturilor, fiecare brigadă cu­noaşte suprafeţele ce le are de însămînţat, cu ce plante şi ce producţii trebuie să realizeze, în funcţie de gradul de fertili­tate al solului din fiecare tarla. Imediat ce terenul va permi­te, voia trece cu toate forţele la grăparea arăturilor de toam­nă şi la lucrarea lor cu cultiva­torul, pentru a asigura semin­ţelor un pat germinativ cît mai corespunzător. întreaga supra­faţă destinată culturii porumbu­lui o vom menţine curată de bu­ruieni şi afinată, pînă la însă­mînţări. Experienţa noastră a arătat că un factor important pentru creş­terea producţiei este sămînţa. De aceea, din timp, consiliul de conducere s-a îngrijit de asigu­rarea seminţelor de mare pro­ductivitate. Dispunem de 10.000 kg de porumb dublu hibrid H. D. 101 şi H. D. 203, care s-au dovedit cele mai corespunză­toare în condiţiile gospodăriei noastre. O mare atenţie acordăm asi­gurării densităţii de plante ne­cesare la hectar. Pe cele 100 de hectare destinate obţinerii unei producţii de cel puţin 5.000 kg boabe la hectar, vom asigura cel puţin 45.000 plante recolta­­bile la hectar. Pe restul supra­feţelor, de asemenea, în funcţie de gradul de fertilitate al solu­lui, vom asigura între 35.000— 45.000 plante la hectar. In aceas­tă privinţă, încă din timpul însă­­mînţeilor vom urmări să asigu­răm o densitate cît mai cores­punzătoare, întreaga suprafaţă se va însămînţa mecanizat, cu maşinile S.M.T.-ului. După cum arătam mai sus, terenul este repartizat pe brigăzi. Pentru cointeresarea colectiviş­tilor în executarea exemplară a lucrărilor de pregătire a solului, însămînţări şi întreţinere a cul­turilor, la cultura porumbului se aplică sistemul de retribuire suplimentară, brigăzile şi echi­pele fiind retribuite suplimentar cu 40 la sută din porumbul ob­ţinut peste plan. Pe o suprafaţă de 150 de hectare prăşitul se va executa mecanizat, cu maşinile S.M.T.-ului. Noi sîntem pregătiţi pentru a trece cu toate forţele la însă­­mînţatul porumbului. Ne-am propus ca pînă la 25 aprilie să terminăm semănatul porumbului pe întreaga suprafaţă. Sîntem hotărîţi ca anul acesta, prin exe­cutarea însămînţărilor şi a lu­crărilor de întreţinere la timp şi la un înalt nivel agrotehnic, să obţinem cîte 5.000 kg po­rumb boabe la hectar nu numai pe cele 100 ha prevăzute în plan, ci pe suprafeţe mult mai mari. VASILE VASU preşedintele G.A.C. Rîciu Duminică la în timpul lunilor de iarnă, co­lectiviştii din comuna Ruşii Munţi au luat parte la numeroa­se manifestări culturale organi­zate la căminul cultural. Confe­rinţele pe teme agricole, poli­tice, ştiinţifice, programele cul­tural artistice pre­zentate de forma­ţiile de amatori din comună etc., le-au îmbogăţit mult cunoştinţele agrotehnice şi de cultură generală. lată că a sosit şi primăvara, ano­timpul cînd co­lectiviştii sunt so­licitaţi mai mult de muncile agri­cole, de treburile gospodăreşti. Cu toate acestea şi a­­cum, în timpul lor liber găsesc de­seori la căminul cultural acţiuni care îi interesează, le plac. Duminica trecută, de pildă, începînd cu ora prînzului şi pî­nă seara tîrziu, colectiviştii din Ruşii Munţi şi-au petrecut tim­pul în mod plăcut şi util. Pro­gramul cultural de duminică a început cu o expunere făcută de preşedintele gospodăriei co­lective Vasile Crăciun, privind realizările obţinute de colecti­viştii din comună în primul an după colectivizare şi sarcinile ce le stau în faţă pentru realiza­rea planului de producţie al gospodăriei stabilit pentru anul acesta. Apoi, pe scena căminu­lui cultural, echipa de dans, formaţia de muzicuţe, soliştii vocali (artişti amatori din comu­nă) au prezentat un frumos şi plăcut program artistic. Interesant a fost şi concursul „Cine ştie cîştigă" cu tema: „Pla­nul de producţie al gospodăriei noastre". Jocurile distractive „Transportul nucilor", „Pescui­tul sticlelor", ş.a.m.d. au stîrnit rîsul celor cîteva sute de colec­tivişti prezenţi în sală. Pînă la căderea serii, pe terenul sportiv amenajat la marginea comunei, echipele de fotbal din comunele A­­luniş, Dum­brava, Deda şi cea a gazde­lor şi-au în­cercat puterile în faţa celor două porţi. Su­porterii? Pasio­naţii sportului din Ruşii Munţi. In fotografiile alăturate: As­pecte de la ma­nifestarea cultu­rală ce a avut loc duminică în comuna Ruşii Munţi, raionul Topliţa.

Next