Steaua Roşie, ianuarie 1964 (Anul 13, nr. 1-25)
1964-01-03 / nr. 1
PROLETAri/D/MTOA T£'TÂR[CE,Mtp-\/A! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 1 (1.806) Vineri, 3 ianuarie 1964 4 pagini 20 bani Cuvîntarea tovarăşului Theorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva minute Anul nou ne va trece pragul. Reuniţi, alături de cei dragi, în mijlocul familiilor, prietenilor, tovarăşilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie şi voie buna. In anul de care ne despărţim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările Marii Adunări Naţionale v-au adus la cunoştinţă rezultatele însemnate obţinute în realizarea şi depăşirea planului de stat, în creşterea producţiei industriale şi agricole, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcţiune. Fonduri importante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei materiale a agriculturii socialiste, s-au construit noi cartiere de locuinţe, spitale, şcoli şi alte instituţii de cultură. "Republica noastră populară oferă tabloul unei ţări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoţînd în evidenţă succesele, noi sîntem, totodată, conştienţi de greutăţile ce mai trebuie învinse într-un sector sau altul al activităţii noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulţi. Orice om cinstit, de bună credinţă, care ştie de unde am pornit, ce am realizat, spre ce culmi luminoase păşim, este însufleţit de dorinţa de a depune eforturi neobosite şi perseverente pentru a-şi aduce din plin contribuţia la înfăptuirea obiectivelor măreţe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 1964, în care vom sărbători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcţiei socialiste vor face ţara mai prosperă, viaţa fiecărui om al muncii tot mai bună şi mai îndestulată. In viaţa internaţională, anul de care ne despărţim a marcat importante succese pentru forţele păcii şi socialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenţei paşnice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaţionale şi promovării unor relaţii multilaterale între toate ţările. Republica Populară Romînă, ca şi celelalte state socialiste şi alte state iubitoare de pace, militează pentru înfăptuirea unor noi paşi în această direcţie pe arena internaţională. Ţările socialiste formează o mare familie, însufleţită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut omenirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii şi în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Superioritatea crescîndă a forţelor păcii şi progresului constituie trăsătura caracteristică fundamentală a relaţiilor internaţionale în epoca noastră. Dragi tovarăşi şi prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, adresez eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre ţărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unităţi agricole, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, femeilor, tineretului şi copiilor, întregului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului nou. Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănătate şi fericire! Vă propun ca acum, in clipa cînd se vesteşte Anul nou, să închinăm paharul pentru propăşirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume! Iubiţi tovarăşi şi prieteni, la mulţi ani! Colectivele întreprinderilor dezbat sarcinile de plan pe 1984 Discuţii rodnice, propuneri valoroase Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii orăşeneşti de industrie locală Tg.-Mureş, la data de 13 decembrie au raportat cu mîndrie organelor de partid şi de stat realizarea sarcinilor de plan la producţia globală pe anul 1963. In anul trecut, ei au dat peste plan 32.300 metri pătraţi ţesaturi de bombăr ,440 trvno d a sticlărie, 80.700 kg biscuiţi etc. Producţia globală dată peste plan se ridică la 3.252.000 lei. In acelaşi timp, la preţul de cost s-au realizat economii peste plan în valoare de 2.461.000 lei şi un beneficiu peste cel planificat de 1.400.000 lei. Aceste realizări sunt rodul unei munci politice susţinute, desfăşurate de organizaţia de partid în rîndul salariaţilor, al aplicării în producţie a unui însemnat număr de poziţii din planul M.T.O. şi lucrări de mică mecanizare etc. Zilele trecute, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii s-au întîlnit pentru a dezbate planul de producţie pe anul 1964. Ei au analizat cu mult simţ de răspundere sarcinile de plan sporite ce revin colectivului întreprinderii în privinţa ridicării productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi sporirii cantităţii de produse de calitate superioară. In discuţiile purtate, vorbitorii s-au referit la găsirea unor posibilităţi de utilizare mai bună a utilajelor, la folosirea mai judicioasă a rezervelor interne, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea rebutului, la disciplina în producţie. Maistrul vulcanizator, comunistul Iosif Vincze, a arătat că realizările de seamă obţinute se datoresc în mare măsură strînsei colaborări dintre conducerea administrativă a întreprinderii şi comitetul sindicatului, precum şi entuziasmului tuturor salariaţilor întreprinderii, care n-au prennrv-vţît! ţif£| i.iti pfort în pnn-, tru producţie tot mai multă, mai bună şi la un preţ de cost tot mai scăzut. — La secţia vulcanizare — arăta Iosif Vincze — propun să se mai instaleze încă un valţ pentru prelucrarea cauciucului. Acest lucru ne-ar da posibilitatea să organizăm lucrul în 3 schimburi, ceea ce va duce la creşterea producţiei în atelierul nostru cu peste 50 la sută şi, paralel cu creşterea planului de producţie, va spori mult productivitatea muncii. . Muncitorii de la atelierul central, secţia mecanică, au discutat mult despre posibilităţile sporirii sarcinilor de producţie şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Comunistul Iosif László a propus ca, pe lingă alte maşini-unelte prevăzute în plan pentru a fi instalate aici, secţia să fie dotată şi cu un strung. — Această maşină — spunea Iosif László — ar uşura mult munca noastră şi ne-ar da posibilitatea să dăm lucru de calitate superioară. De la mijlocul sălii se ridică o mină. Tehnicianul Bruno Rettegi de la sectorul sticlă cere cuvîntul. — La secţia noastră — arăta Bruno Rettegi — nu putem spune că în acest an nu s-a muncit bine. Din contră, noi am realizat planul la topitură de sticlă şi i-am şi depăşit cu 44 la sută. Şi cu calitatea am stat bine. In anul 1964, colectivul nostru este hotărît să muncească şi mai bine. Sîntem în întrecere cu alte secţii şi sîntem hotărîţi să fim inimit. Cerem însă, ca la secţia oglindă, încărcarea şi descărcarea maşinilor cu lăzile de materii prime să se facă mecanizat. Aceasta ar uşura mult munca oamenilor de la transport şi ar duce la creşterea simţitoare a productivităţii muncii. Şi încă ceva. Am dori ca această lucrare să se facă încă în primele luni ale anului 1964. Aceasta pentru ca să putem obţine rezultate cît mai bune în tot cursul anului. S-au mai înscris la cuvînt şi Zoltán Berger, Ladislau Schwartz, Emeric Hirchs şi alţii, care au făcut numeroase propuneri, în total peste 50. Propunerile au şi fost înscrise în planul M.T.O. şi au menirea să ducă la realizarea planului de producţie la toţi indicii, la folosirea şi mai judicioasă a maşinilor şi utilajelor şi la descoperirea de noi rezerve interne. O atenţie deosebită s-a acordat calităţii produselor. Vorbitorii au arătat că în prezent în întreprindere sunt create toate condiţiile pentru realizarea unei producţii sporite şi de calitate superioară în anul 1964. VASILE BOARIU In Interiorul ziarului: — Carnavalul tinereţii (pag. a 2-a). — Gînduri pentru Anul nou (pag. a 2-a). — Probleme economice în dezbaterea conferinţei raionale de partid (pag. a 3-a). în prima zi de lucru Revelion lingă furnale Cu cîteva ore înainte ca cele 12 bătăi ale orologiului să vestească naşterea anului 1964, metalurgiştii vlăhiţeni şi-au dat întîlnire în acelaşi loc — noua cantină muncitorească, unde şi-au petrecut Revelionul. In timp ce aici, la graniţa dintre cei doi ani, într-o atmosferă de veselie şi entuziasm se ciocneau pahare, se rostea din zeci de piepturi tradiţionalul „La mulţi ani!“, jos la uzină se pregătea şarja inaugurală. De astă dată echipele prim-jurnaliştilor András Denes şi Filter Dénes au avut marea cinste de a sărbători Anul nou lîngă furnale. Ei au fost cei care la păşirea în anul 1964, au deschis gurile de foc ale furnalelor şi au făcut ca şerpişorii incandescenţi să curgă în zecile de forme rînduite pe platformă. La lumina acestor pîrîiaşe scînteietoare, echipele furnaliştilor s-au îmbrăţişat, şi-au strîns cu putere mîinile pentru primul succes al anului 1964. După cum ne relata corespondenţa MARGARETA MARTON, încărcătorii de furnale Bob Ludovic şi Grigore Ambrus, au pregătit cu multă grijă şarja şi au slobozit, cu 3—4 ore înainte, în pîntecul furnalelor o încărcătură maximă de minereu. Făurită cu migală, cu atenţie şi multă răspundere, şarja anului 1964 a deschis şirul succeselor ce vor urma. Demne de menţionat sunt rezultatele obţinute de jurnaliştii vlăhiţeni încă din prima zi a anului. Ei au dat peste plan 12.000 kg de fontă de cea mai bună calitate. Dezvoltînd realizările obţinute în anul 1963, cînd au economisit 420 tone de metal şi au dat patriei peste plan mai mult de 600 tone de metal, metalurgiştii vlăhiţeni sînt hotărîţi ca chiar din primele zile ale lunii ianuarie să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile celui de-al V-lea an al sesenatului. Cu Dieselul pe linia Braşov—Tg.-Mureş intrarea in cursul locomotivei Diesel cu nr. 100, dezvoltarea tracţiunii cu locomotive Diesel în locul celor cu aburi pe marile artere ale patriei, au dus la creşterea tonajelor remorcate şi la scurtarea timpilor de transport. In dimineaţa zilei de 1 ianuarie 1964, în gara Tg.-Mureş a intrat trenul accelerat remorcat de locomotiva Diesel condusă de mecanicul Baciu Ioan. Prin aceasta şi pe linia Tg.-Mureş— Braşov vor circula accelerate remorcate de locomotive Diesel. Carbid peste plan Prima zi a anului 1964 a însemnat şi primele succese. Colectivul schimbului condus de maistrul Emil Suciu, care deserveşte cuptorul nr. IV, carbid, a dat peste planul primei zile 3,5 tone de carbid. La fabrica de acid sulfuric a Combinatului chimic din Tîrnăveni, schimbul condus de maistrul Ioan Botezan, împreună cu şeful de echipă Medeşan Dumitru, a dat peste planul primei zile 4 tone de acid sulfuric. Cu înflăcărare a muncit din primele ore ale anului şi schimbul de la secţia P.C.V., condus de Ţetcu Vasile, care a dat în plus 200 kg de clorură de polivinil. REVELION 4 Acum, acum cînd din atîtea şi atîtea ferestre fuioare de lumini se revarsă-n văzduh, cînd plinele cupe au un clinchet anume şi cînd petrecerea a atins apogeul veseliei, oamenii — înfăptuitorii izbînzilor şi ai bucuriilor — întîmpină momentul solemn cu sentimente calde, cu mii şi mii de urale. Expresia feţelor, entuziasmul, întreaga atmosferă sărbătorească sînt cele mai fidele oglinzi ale simţămintelor ce-i încearcă acum, cu cîteva minute înainte de momentul cînd, pe porţile pavoazate în lumini, va pătrunde anul 1964. Făurari ai modernelor garnituri de mobilă! Aţi devenit cunoscuţi în întreaga ţară. Mintea şi mîinile voastre creează atîtea şi atîtea bunuri utile tuturor. Hărnicia voastră e lăudată. La capătul celor 11 luni din ’63 aţi repurtat noua izbîndă: aţi realizat planul pe întreg anul! Acum toastaţi fericiţi. Vă bucuraţi din plin de rodul muncii. Valoarea garniturilor de mobilă date peste plan în 1963 atinge suma de trei milioane lei. Neîntrecuţi meşteri ai mobilei! V-aţi dovedit a fi şi talentaţi organizatori ai Revelionului. Incăpătoarea sală a cantinei aţi transformat-o într-un univers al veseliei. Anume, aţi instalat şi televizorul. Nu lipseşte nici brigada artistică de aziUltimii „întîrziaţi" se grăbesc. Ii aşteaptă colegii de muncă la restaurantele „Mureşul“ sau „Harghita“, la un club sau la o cantină. Să-i însoţim? Nu. Ii vom întîlni mai tîrziu, în primele ore ale anului 1964, încotro s-o luăm? Hai să facem o raită prin cele două cartiere ale oraşului în plină dezvoltare — 7 Noiembrie şi Mihai Viteazu. Să vedem cum își petrec noii locatari Revelionul în casă nouă. In ambele cartiere, la numeroase ferestre strălucesc lumini, multe lumini. De această dată, siluetele blocurilor luminează parcă mai puternic ca de taţie cu bogatul ei program. Nu mai vorbim de orchestră, cu variatul ei repertoriu. Împreună sînteţi nu numai la muncă, ci şi la sărbătoare. Peste 200 de oameni petreceţi sub cupole de benzi multicolore, în ritmul cuceritor al muzicii, în jurul meselor încărcate cu bunătăţi. Toastaţi fericiţi! Valsaţi şi cîntaţi. Bucuria muncii voastre e mare şi o simţiţi din plin. Ridicaţi mai sus paharele, felicitaţi-vă reciproc! Toastaţi cu toată inima pentru bucurii, pentru noi succese. Mai sînt cîteva clipe şi Anul nou vă îmbrăţişează. Priviţi cu încredere viitorul. Veţi şti şi în anii care vin să munciţi în aşa fel incit renumele vostru să se întărească. Miile de garnituri ce poartă emblema fabricii voastre, „23 August“ din Tg.-Mureş, înfrumuseţează mii şi mii de apartamente. In lucrul lor, in liniile lor moderne se reflectă hărnicia voastră. Acum, acum în noaptea înflorită, cînd ninge cu conferi şi cînd fuioare de lumini vestesc atîta bucurie, toastaţi! Atîtea şi atîtea familii care vă laudă munca şi vă admiră talentul, atîţia şi atîţia oameni vă urează „Mulţi ani fericiţi“ şi noi succese în munca vostrăl obicei. Becurilor obişnuite, li s-au mai adăugat sclipirile multicolore ale celor de pe pomurile de iarnă. Totul e fermecător şi îmbietor. In interiorul multor apartamente sunt agăţate, în jurul policandrelor şi al globurilor, ramuri de brad şi benzi de hîrtie colorată. Din apartamentele familiilor Ioan Sabău, Marku Lajos, Ioan Oţelea şi încă din multe altele, unde e lumină, se aud pînă în stradă acorduri de veselie, clinchete de pahare, cîntece. Şi, fiecare clinchet de pahar e însoţit de tradiţionala urare: „La mulţi ani!“. Aceeaşi urare le-o spunem şi noi în gînd şi ne continuăm drumul mai departe... Am ajuns în faţa căminelor studenţeşti situate între cele două cartiere amintite. La dormi- C. CROITORU (Continuare în pag. a 2-a) ENTUZIASM ŞI BUCURIE TELEGRAMĂ Tovarăşului Osvaldo Dorticos Torrado, preşedintele Republicii Cuba Tovarăşului Fidel Castro Ruz, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felicitări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluţiei cubane. Poporul român nutreşte o sinceră prietenie faţă de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale in dezvoltarea ţării pe drumul socialismului şi îşi exprimă calda simpatie şi frăţeasca solidaritate cu lupta poporului cuban pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor sale revoluţionare. Sîntem convinşi că prietenia frăţească şi relaţiile de colaborare statornicite între R.P.R. şi Republica Cuba se vor dezvolta în interesul comun al ţărilor noastre şi al victoriei cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R.P. Romina Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut îndelung, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a constatat cu satisfacţie că anul 1963 a fost un an de realizări de seamă pentru ţara noastră, iar pe plan internaţional a marcat un nou progres în destinderea relaţiilor dintre state. Anul care se încheie a demonstrat încă o dată că politica de coexistenţă paşnică este singura viabilă şi trebuie continuată. R. P. Romînă va acorda şi pe viitor întregul sprijin oricărui pas în direcţia destinderii relaţiilor internaţionale şi reglementării pe cale paşnică a problemelor litigioase internaţionale, în scopul consolidării păcii în lume. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au toastat pentru pace şi au adresat celor prezenţi urări de fericire şi prosperitate. Gînduri pentru Anul nou la INIMA DESCHISĂ Ne-am încheiat bilanţul cu Vara anului 1958 va rămîne vie in amintirea mea. Eram cazangiu, întreprinderea se dezvolta continuu, se înzestra cu maşini noi, moderne, de mare productivitate. Cazangiii învăţau mereu, ţineau pasul cu timpul, utilajele moderne trebuiau cunoscute bine şi mânuite cu pricepere. Grijă şi atenţie deosebită acordau cazangiii şi atunci tinerilor. Simţeam grija părintească a oamenilor mai în vîrstă, cu experienţă mai îndelungată în meserie. Comuniştii Alexandru Baba, Lajos Károly şi atîţia alţii ne destăinuiau toate secretele meseriei. In vara anului 1958 mi s-a făcut o propunere: să urmez cursurile Institutului Politehnic din Braşov. Iată de ce vara aceea va rămîne vie în amintirea mea. Astfel am trecut din cazangerie, în amfiteatru ... Au trecut anii. Acei ani minunaţi ai studenţiei fără griji, cu excepţionalele condiţii create prin grija nemărginită a partidului nostru scump. Acum mă aflu din nou în mijlocul colectivului de la lit.U.M. Reghin. La înviembrier 1963 m-am prezentat la post ca inginer. Voi putea oare să redau vreodată în cuvinte simţămintele şi emoţiile care m-au încercat în acele momente din începutul lui noiembrie ...? Am trecut pragul unui an nou. Folosesc prilejul şi mulţumesc încă o dată partidului şi guvernului nostru pentru condiţiile minunate create tineretului spre a se putea avînta către cele mai înalte culmi ale ştiinţei şi tehnicii. Şi în acest an voi de-CONSTANTIN COOŞ inginer I.R.U.M. Reghin (Continuare în pag. a 2-a) Am păşit pragul unui nou an cînd şi noi, ca toate unităţile socialiste, ne facem bilanţul activităţii desfăşurate în cursul anului care a trecut. Fiind unitate profilată pe producerea de grîu, lapte şi struguri, gospodăria noastră a căutat să aplice acele metode avansate care să contribuie la obţinerea unor producţii sporite în toate sectoarele. Un fapt demn de remarcat în activitatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor noştri este că, în anul care s-a scurs, au muncit astfel incit producţiile planificate au fost depăşite la majoritatea culturilor. La griul cultivat pe 610 ha, spre exemplu, producţia medie planificată a fost depăşită cu 644 kg la hectar. Producţii sporite am obţinut şi la porumb, unde media la hectar a fost de 3.848 kg boabe. Pe unele suprafeţe, brigada condusă de Frederic Tanc, de la secţia Găneşti, a obţinut peste 8.000 kg porumb la hectar. Aflîndu-ne într-o zonă favorabilă culturii viţei de vie, gospodăria noastră a obţinut rezultate bune şi în acest sector. Viticultorii noştri au realizat pe o suprafaţă de 150 ha, o producţie medie de 6.702 kg de struguri la ha, cu 1.090 kg mai mult decit prevedea planul. Tot în acest an, la noi s-a dat în folosinţă o cramă modernă. Şi în sectorul zootehnic am înregistrat frumoase succese. Astfel, îngrijitorii de animale au obţinut cite 3.094 litri lapte pa vacă furajată. La TEODOR MARGINEANU directorul G.A.S. Seuca (Continuare în pag. a 2-a) beneficiu