Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)
1964-06-02 / nr. 128
ORGANSI AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 bani Marţi, 2 iunie 1964. Anul Nr. 128. (1.933) Gospodăria colectivă din Iernut acordă o deosebită atenţie extinderii prăşitului mecanizat. Dacă anul trecut tractoriştii au prăşit porumbul pe o suprafaţă de 200 ha, anul acesta lucrarea o efectuează pe 360 ha. In fotografie: Tractoristul Gheorghe Cîndea, din brigada lui Nicolae Olaru, de la S.M.T. Luduș, la prăşitul porumbului. Mai multă atenţie densităţii plantelor In aceste zile, la majoritatea gospodăriilor colective cultivatoare de sfeclă de zahăr e în curs răritul acestei culturi. Colectiviştii din Grebeniş au efectuat răritul pe 88 la sută din suprafaţa cultivată, cei din Fînaţe pe 81 la sută, cei din Luduş (Octombrie roşu) pe 65,5 la sută, Balda 66 la sută etc. Peste tot, sub îndrumarea inginerilor agronomi, colectiviştii efectuează lucrări de calitate, lăsînd la hectar între 100.000—110.000 plante recoltabile. Grija pentru asigurarea unei densităţi optime la efectiv nu se observă însă în toate gospodăriile colective şi la toate brigăzile de cîmp. Zilele trecute, la brigada de cîmp condusă de Francisc Szabó de la gospodăria colectivă din Roşiori, la echipele care lucrau la răritul sfeclei s-a constatat că nu toţi colectiviştii respectau numărul de plante necesar la metru pătrat. Cu toate că brigadierul se afla printre colectivişti, el nu le-a atras atenţia asupra acestui lucru. Mulţi dintre colectivişti lăsau între plante o distanţă de 25—30 cm, în loc de 16— 20 cm cît e necesar. Această situaţie se explică prin faptul că nici brigadierul şi nici un şef de echipă nu dispuneau de nici un fel de măsurătoare cu care ar fi putut verifica distanţa dintre plante. Ei se conduc după principiul că nu lucrează pentru prima dată la sfeclă, deci se pricep. Nu contestăm hărnicia colectiviştilor, dar nu sîntem de acord cu nerespectarea densităţii optime la hectar, care, în ultimă instanţă, dăunează tot colectiviştilor. Se cere deci mai multă atenţie şi îndrumarea tehnică pe teren. îngrijesc bine sfecla de zahăr Colectiviştii din Gălăţeni, raionul Tg.-Mureş, au o bună experienţă în cultivarea sfeclei de zahăr. In condiţiile anului trecut ei au obţinut o producţie de aproape 24 000 kg sfeclă la ha. Aceasta s-a datorat în mare măsură întreţinerii acestei culturi la timp şi asigurării densităţii optime la ha. Şi în acest an ei acordă o atenţie deosebită lucrărilor de întreţinere. Pînă zilele trecute aici s-a terminat prima praşilă la această cultură, trecîndu-se la răritul ifeclei. In scurt timp răritul a fost efectuat pe o suprafaţă de 70 ha ,in cele 180 ha cît se cultivă cuceastă plantă. Tot în ultimele zile au mai fost prăşite 180 ha cu porumb, efectuîndu-se şi cositul luternei pe 30 ha. La lucrările de întreţinere în frunta brigăzilor se situează cea con- p lusă de Szöcs Andrei. HUSZÁR IOSIF | corespondent voluntar | Hi . Prăşesc a 2-a oară sfecla Colectiviştii din oraşul Reghin, acordă mare atenţie executării lucrărilor de întreţinere a culturilor la timpul optim. Paralel cu prăşitul porumbului, al legumelor, colectiviştii de aici lucrează intens şi la răritul sfeclei de zahăr, la praşila a doua, lucrare pe care au efectuat-o pe o suprafață de peste 30 ha. * REICHENBERGER corespondent voluntar D e la ipotezele atomiste ale lui Democrit şi Epicur, de la alchimia evului mediu, lipsită de bază ştiinţifică şi dominată de dogme scolastice şi mistice, chimia, acea ştiinţă despre atomi, care de-a lungul secolelor a încălzit minţile a nenumăraţi savanţi şi oameni de ştiinţă, a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Materiei i-au fost descoperite noi sensuri, noi secrete, pe care omul le foloseşte azi făcîndu-şi viaţa mai bogată, mai plină. Datorită cîmpului extrem de vast pe care-l ocupă chimia acum, în secolul energiilor înalte, s-au dezvoltat şi creat ramuri noi, deosebit de însemnate, cum ar fi: chimia analitică, a combinaţiilor complexe, a coloizilor, chimia tehnică, electrochimia, fotochimia, chimia nucleară şi altele. Istoria consemnează nume de savanţi şi chimişti, de nenumăraţi cercetători care au purtat peste secole, din mină în mînă, ştafeta descoperirilor, a cercetărilor în lumea atomilor. S-au avîntat către această ramură care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare deosebită, mii de tineri entuziaşti, cutezători. La Oneşti, la constelaţia aceea a petrochimiei romîneşti, treburile tehnice au fost încredinţate unor ingineri tineri, crescuţi în anii noştri, întregul colectiv al complexului poartă caracteristica avîntului tineresc. La fel şi la Govora, la Năvodari, la Săvineşti şi Roznov, la Făgăraş şi în multe alte părţi, unde pulsează inimi ale chimiei moderne. Şi dacă mai adăugăm la toţi cei care populează azi halele uzinelor, laboratoarele şi institutele de cercetări ştiinţifice, noile contingente de chimişti care ies de pe porţile şcolilor şi institutelor de învăţămînt superior cu diplome de ingineri, operatori, tehnicieni ori maiştri, numărul celor care îmbrăţişează această ştiinţă a viitorului creşte la modul superlativ. Lor li se alătură şi numeroşi liceeni care răspund în felul acesta la întrebarea: ce să fiu? Mulţi dintre ei se pregătesc pentru una din ramurile chimiei, ale ştiinţei cu perspective atît de largi. Uzinele moderne, laboratoarele, întreaga industrie chimică din ţară îi aşteaptă. Această industrie modernă este creată în scopul valorificării la un nivel superior a materiilor prime din ţară, cum ar fi petrolul, gazul-metan, cărbunele, sarea, lemnul etc. Prelucrarea şi valorificarea superioară a acestor produse, care numai cu două decenii în urmă luau drumul ţărilor străine în stare brută şi la un preţ derizo-4) De la Democrit încoace... 41 Alchimia de altădata % Configuraţii contemporane • Motiv de reportaj # Oamenii viitorului fiu, a impus crearea unor noi ramuri industriale: a maselor plastice, a fibrelor sintetice şi cauciucului sintetic, a coloranţilor şi detergenţilor, a medicamentelor ... Ramuri industriale în care adolescenţii aceştia, cu care discutăm de o jumătate de oră, vor lucra peste cîţiva ani. Pînă atunci însă mai sînt ani de muncă şi de studiu, ani în care cunoştinţele în domeniul chimiei se împletesc cu cele de fizică şi biologie, cu matematica. Sînt ani hotărîtori pentru viaţă. — Am îndrăgit chimia de cînd eram în clasa a Vll-a. Aşteptam şi aştept cu multă nerăbdare orele de laborator. Chimia este un domeniu vast, interesant, aş putea spune spectaculos, în care omul cucereşte zi de zi cîte ceva ... Eleva Melita Simovici vorbeşte cu sobrietate, dînd cuvintelor prin economia lor, forţă sugestivă. La cele de mai sus mai adaugă: Chimia e frumoasă şi pentru că chimiştii înfruntă necunoscutul şi-l înving! — Romantismul tinereţii să fie oare? — Nu. Imi place Beethoven şi el n-a fost un romantic. — Iţi place muzica deci? — Desigur. Sînt în anul III la pian şi vioară. Pe lîngă Beethoven, care-mi place pentru că-l înţeleg cel mai bine, simt o atracţie deosebită şi pentru muzica lui Mozart şi Händel... Şi fără să vrem, părăsim lumea atomilor, a formulelor, a reacţiilor, şi alunecăm în lumea muzicii, despre care se vorbeşte cu aceeaşi competenţă ca şi despre chimie, fizică ori sport. Alături de Melita Simovici, elevă în clasa a X-a A la Şcoala medie „Al. Papiu Ilarian" din Tg.-Mureş, care de mai mulţi ani este printre cei ce poartă ştafeta fruntaşilor la învăţătură, stă un coleg al ei, Gheorghe Marmor. E un tînăr brunet, cu o privire inteligentă. Este tot un pasionat al chimiei şi fizicii. — Deseori repet acasă o seamă de experienţe pe care le facem la şcoală. De mai mult timp mi-am improvizat un mic laborator personal. Imi place mult munca de laborator, experienţele. Şi Gheorghe Marmor e mare amator de muzică. Deseori îl întîlneşti în sala mare a Palatului culturii, prezent la concertele săptămînale ale Filarmonicii de stat, alături de alţi colegi iubitori ai muzicii. Al treilea licean cu care am stat de vorbă, este Marius Gabor, elev în clasa a Vlll-a. Se pare că pe Marius fizica nucleară îl face să se gîndească serios la viitor. Intrăm aşadar într-un domeniu nou al ştiinţei şi încă în unul ce aparţine viitorului... e masa de lucru a tovarăşului director adjunct Gheorghe Coman erau cîteva adrese. Citim una din ele: Societatea de Ştiinţe Fizice şi Chimice din R.P.R. Către Direcţiunea Şcolii medii nr. 1 „Al. Papiu Ilarian" din Tg.-Mureş. Vă facem cunoscut că la olimpiada de chimie, faza republicană, a reuşit de la şcoala dr. eleva Simovici Melita din clasa a X-a, cu premiul III. Biroul S.S.F.C. felicită călduros conducerea şcolii, pe tovarăşii profesori, care au pregătit pe elevi. Adrese similare am citit şi despre Gheorghe Marmor şi Marius Gabor. Tot cu prilejul olimpiadei de la Bucureşti, Liszka Pál a primit o menţiune la fizică. — Intr-un fel suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute de elevii noştri — ne spune tovarăşul Coman. Asemenea competiţie de amploare la chimie a fost organizată pentru prima oară în ţară. Experienţa din acest an ne va fi o călăuză bună în viitor. Din şcoala noastră mulţi elevi sînt atraşi de chimie, mai ales că în regiune perspectivele acestei industrii sînt mari şi ele se conturează zi de zi. Tovarăşa profesoară Lucia Horga, despre care eroii reportajului de faţă afirmă că are un fel de a preda interesant, atractiv şi pe înţelesul nostru, în care se contopesc pasiune, experienţă, perseverenţă, metodă pedagogică adecvată. Urmărind evoluţia elevilor la olimpiadă, a constatat cu satisfacţie: „ Experienţele demonstrative, ca şi lucrările frontale de laborator, le-au folosit în mod deosebit „olimpicilor". Punctaje maxime s-au obţinut la lucrările de laborator. Elevul Marmor, de pildă, a efectuat foarte bine toate experienţele în legătură cu cuprul şi compuşii lui. Eleva Simovici, de asemenea, a demonstrat o seamă de reacţii ionice interesante. Elevii noştri au lucrat frumos, competiţia desfăşurîndu-se la un înalt nivel. ... încă acum, de la vîrsta lor fragedă, ei sînt atraşi în lumea reacţiilor chimice ca de un uriaş magnet. Privindu-i în orele de clasă ori în laborator, concentraţi asupra unei experienţe interesante, nu se poate să nu te gîndeşti banii care vor urma, cînd toţi aceşti pasionati ai chimiei vor cuceri tot mai multe din tainele acestei ştiinţe. AUREL URZICĂ OLIMPICII CHIMIEI . în numărul de azi: — Sport (pag. a 2-a) — Dr. O. UDRIȘTE: Virusul endogen anaerob și geneza cancerului (pag. a 3-a) — Carnet cultural (pag. a 3-a) Munca insufletita la Cipâu Pe o tarla mare, cu sfeclă de zahăr, pe terenul numit Drumul gării, sute de colectivişti din Cipău muncesc cu însufleţire. Organizaţi pe echipe, ei lucrează din zorii dimineţii şi pînă la venirea serii, pentru a termina întreţinerea culturilor în timpul optim. Intr-un timp relativ scurt colectiviştii din Cipău au reuşit să execute rănitul sfeclei de zahăr pe o suprafaţă de peste 100 de hectare. Lucrările executate de colectivişti sunt de calitate. De altfel acesta este şi angajamentul lor luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre. Colectiviştii din Cipău au învăţat din propria experienţă că executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a culturilor are o deosebită însemnătate pentru obţinerea unor recolte bogate. De aceea, brigadierii supraveghează îndeaproape dezvoltarea tuturor culturilor. îndată ce porumbul a răsărit şi s-a dezvoltat suficient, colectiviştii au trecut cu toate forţele la întreţinerea lui. Pînă în prezent au executat praşila întîi la această cultură pe o suprafaţă de peste 150 de hectare. Un preţios ajutor primesc colectiviştii de la mecanizatorii din S.M.T. Luduş care au lucrat pînă acum cu sapa rotativă aproape 200 de hectare cultivate cu porumb. Tractoriştii Gheorghe Covaci şi Dumitru Mărginean au executat numai lucrări de calitate. La lucrările în cîmp s-au evidenţiat echipele conduse de Elena Şerban, Lazăr Ioan, Iosif Sand, Ioniță Vidrăşan şi altele. Au terminat praşila la porumb Colectiviştii din Valea Largă, raionul Luduş, sînt oameni harnici şi de fiecare dată se străduiesc să execute lucrările agricole la timpul optim. Organizîndu-şi bine munca, într-un timp scurt, ei au terminat praşila întîi la porumbul cultivat pe o suprafaţă de peste 650 ha. Fruntaşe la această lucrare sunt brigăzile de cîmp conduse de Mihail Filip şi Ionaş Moldovan. PAVEL CENAN colectivist Cu mijloace mecanice efectuării lucrărilor agricole cu mij- loace mecanizate, la gospodăria agricolă de stat Miheş, praşila întîi la porumb se apropie de sfîrşit. Din cele 350 ha cultivate cu porumb, pînă zilele trecute tractoriştii au prăşit mecanic o suprafaţă de aproape 300 ha. Fruntaşi la această lucrare sînt tractoriştii Grigore Jucan, Alexandru Vancea, Emil Trifu şi alţii. GRIGORE MOLDOVAN corespondent voluntar STROPESC VIŢA DE VIE De curînd viticultorii din G.A.C. Veseuş, raionul Tîrnăveni, au trecut la stropitul viţei de vie cu zeamă bordoleză. Această lucrare au efectuat-o pe o suprafaţă de peste 42 ha. Peste tot colectiviştii au făcut numai lucrări de calitate. GRAPĂ VLAD corespondent voluntar FOLOSIREA REZERVELOR EXISTENTE PENTRU CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Creşterea necontenită a productivităţii muncii este factorul determinant al dezvoltării economiei naţionale şi al ridicării nivelului de trai. Prin creşterea producţiei şi a productivităţii muncii se rezolvă în măsură tot mai mare satisfacerea nevoilor materiale şi culturale ale oamenilor muncii. In politica sa pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în ţara noastră şi pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, Partidul Muncitoresc Român acordă o importanţă deosebită sporirii sistematice a productivităţii muncii. In perioada planului de 6 ani, productivitatea muncii în industria noastră socialistă trebuie să crească cu 60—65 la sută. Creşterea productivităţii muncii în industria constructoare de maşini trebuie să atingă 75—80 la sută, corespunzător unui ritm mediu anual de 9,8—10,2 la sută. In cursul anilor 1960—1963, în industria ţării noastre productivitatea muncii a crescut cu peste 37 la sută. La Fabrica de conductori din Tg.-Mureş, aparţinătoare Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, faţă de realizările anului 1961 productivitatea muncii a crescut cu 12,2 la sută în 1962, cu 45,2 la sută în 1963, iar productivitatea muncii planificată pe anul 1964 întrece cu 62,1 la sută cea realizată în 1961. Sarcina de creştere a productivităţii muncii pe trimestrul I a.c. colectivul nostru a realizat-o în procent de 101,91 la sută, iar cea pe luna aprilie în procent de 102,30 la sută. Depăşirea sarcinii de creştere a productivităţii muncii se concretizează în realizarea şi depăşirea planului producţiei globale şi obţinerea unei producţii ritmice. Planul producţiei globale pe trimestrul I 1964 l-am realizat în procent de 101,91 la sută, din care 32,9 la sută în decada întîia, 32,9 la sută în decada a doua iar 36,11 la sută în decada a treia a lunilor respective. In luna aprilie s-a obţinut o ritmicitate şi mai bună: 35,4 la sută din producţia lunară s-a realizat în decada întîi, 33,4 la sută în decada a doua, iar în decada a treia s-a produs 33,4 la sută din planul lunar. Aceste rezultate s-au obţinut în primul rînd prin ridicarea tehnicităţii producţiei. Măsurile pentru realizarea productivităţii muncii planificate au fost stabilite în planul M.T.O. şi în planul de mici mecanizări. Realizarea acestor sarcini se urmăreşte în mod sistematic. Astfel, în planul M.T.O., din 8 poziţii scadente pentru trimestrul I a.c. s-au realizat 7, iar o poziţie a fost executată în proporţie de 80 la sută. In cursul trimestrului I am pus în funcţiune 2 maşini de extrudare de 62 mm. Capacitatea de producţie a acestor maşini face posibilă realizarea unei productivităţi ridicatela acest loc de muncă. Sub îndrumarea organizaţiei de partid un accent deosebit s-a pus în acest an pe modernizarea utilajelor. Colectivul nostru a construit o maşină de extrudare de 35 mm care din punct de vedere tehnic şi al capacităţii este mult superioară extruderelor de 25 mm, care sînt în funcţiune. La această maşină se realizează produse de calitate superioarăşi are avantajul că prelucrează şi granule de calitate mai slabă. După ce ne-am convins de tehnicitatea superioară a acestei maşini, am planificat construirea in 1964 a încă 6 maşini de extrudare de 35 mm. Prin măsurile luate s-au creat posibilităţi ca piesele componente ale acestor maşini să aibă o execuţie superioară. A fost pusă de asemenea în funcţiune o presă excentrică pentru montarea papucilor la secţia cablaj auto. Şi prin aceasta s-a ridicat productivitatea muncii şi, totodată, s-a mecanizat o fază de muncă grea. La începutul anului 1964 s-a observat o ştrangulare la secţia de izolare a conductorilor electrici din care cauză şi la pregătirea semifabricatelor (la litărie) ca şi la maşinile de măsurat, capacităţile de producţie nu au fost utilizate în întregime. Prin punerea în funcţiune a unor noi maşini şi prin modernizarea celor existente s-a eliminat ştrangularea în producţie. Ridicarea productivităţii muncii depinde în mare măsură şi de utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie existente. Colectivul nostru de maiştri, tehnicieni şi ingineri manifestă interes ca reviziile periodice şi reparaţiile utilajelor să fie executate în timp scurt şi la termenele planificate. Prin aceasta se reduce perioada de stagnare a maşinilor. Faţă de 2,9 la sută, înregistrat în cursul anului 1963, stagnarea maşinilor în trimestrul I 1964 a fost redusă la 2 la sută. In interesul ridicării producţiei şi a productivităţii muncii s-au utilizat pe scară largă posibilităţile oferite Ing. GHEORGHE BEZDADEA directorul Fabricii de conductori din Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 3-a). Noi construcţii în oraşul Piteşti PREOCUPĂRI DE SEZON Lucrătorii cooperaţiei de consum a regiunii noastre au dovedit în acest an o preocupare deosebită în asigurarea bunei aprovizionări cu legume şi fructe a oraşelor şi centrelor forestiere. Semnificativ în această privinţă este faptul că valoarea acestor produse, vîndute pînă acum prin magazinele de specialitate, întrece cu 50 la sută realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut. O simţitoare creştere cunoaşte şi reţeaua de desfacere a legumelor şi fructelor. Numărul magazinelor şi al chioşcurilor specializate va ajunge în acest an la peste 230, faţă de numai 149 în anul trecut. Dintre celelalte măsuri luate pentru ca populaţia să fie aprovizionată din abundenţă cu legume şi fructe mai amintim: amenajarea a 25 de posturi de recepţionare pe grupe de gospodării colective, măsură ce va contribui la o mai rapidă expediere spre unităţile de desfacere a mărfurilor proaspete; dotarea unităţilor contractante cu 50.000 lăzi pentru transportul legumelor şi fructelor; înfiinţarea în oraşele Topliţa, Miercurea Ciuc şi Reghin a unor noi servicii de desfacere, mobilarea şi modernizarea a 72 de magazine. Anul acesta localităţile din regiune vor primi 50.500 de tone de diferite legume şi fructe, cantitate ce reprezintă o creştere de aproape 50 la sută faţă de anul trecut. Prin muncă patriotică In primăvara acestui an, unul din obiectivele principale care au stat în faţa Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Sărmaş, raionul Topliţa, a fost organizarea muncii patriotice pentru curăţirea păşunilor situate la Dealulat, Teasc şi Gruieţ. Sub îndrumarea deputaţilor comunali, cetăţenii comunei au efectuat pînă în prezent 2.842 de zile de muncă patriotică. De menţionat este faptul că, calitatea muncii depuse în acest an este mult superioară celei de anul trecut. ALEXANDRIA CANEA corespondent voluntar Un nou bloc Zilele acestea, în oraşul Reghin s-a dat în folosinţă un nou bloc de locuinţe cu 3 etaje, avînd 18 apartamente. Noul bloc de locuinţe este al şaselea construit la Reghin în ultimii ani. CONSTANTIN CHIOREAN corespondent voluntar A 2-A PROMOŢIE La ora anunţată, sala de festivităţi a devenit neîncăpătoare. Sînt prezenţi sute de studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai organelor regionale de partid, de stat şi U.T.M. Are loc festivitatea organizată în cinstea celei de-a doua promoţii de profesori ai Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş. Cei peste 220 de absolvenţi trăiesc încă emoţiile examenelor ultimului an de studiu. Şedinţa festivă este deschisă de prorectorul Petru Nireşteanu. Cuvintele spuse cu multă căldură de către tov. Alexandru Szekeres, secretar al Comitetului regionale partid, ale rectorului institutului. Margareta Szilágyi, ale vicepreşedintelui Sfatului popular regional, Andrei Antalffy, precum şi ale unor studenţi din anul I ,i II, ale unor absolvenţi, sînt ascultate cu multă atenţie. Fiecare vorbitor a subliniat condiţiile create de partidul şi statul nostru studenţilor, strădania corpului didactic pentru a forma noi promoţii de cadre necesare şcolilor noastre din mediul rural şi urban, pasiunea pentru studiu a studenţilor pentru a deveni educatori de nădejde a noilor generaţii de şcolari, activişti pe tărîm cultural şi obştesc. Iată, intrînd în sală un grup de pionieri de la cele două şcoli vecine institutului — „Unirea" şi „Al. Papiu Ilarian". Pionierii, la fel ca ceilalţi vorbitori, au urat mult succes absolvenţilor la examenul de stat, la catedrele unde-şi vor începe activitatea ca profesori în viitorul an de învăţămînt. Festivitatea organizată ieri la Institutul pedagogic din Tg.-Mureş pentru Cea de-a doua promoţie de profesori a fost un prilej de bucurie şi mîndrie, de satisfacţie pentru studenţii şi cadrele didactice de aici, pentru toţi cei care au luat parte la această sărbătoare tradiţională în viaţa institutelor noastre de învăţămînt superior. CROITORU