Steaua Roşie, ianuarie 1965 (Anul 17, nr. 1-25)
1965-01-03 / nr. 1
DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţională, prin munca entuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă, alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale, ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie au încheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă, este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă .-------------------------------------COC cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omenieşti. Alături de celelalte ţări socialiste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militînd cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. DRAGI PRIETENI ŞI TOVARĂŞI, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul și vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. ]□----------------------------------— PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 1 (2.116) Duminică, 3 ianuarie 1965 4 pagini, 25 bani DOC Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă Preşedintele Cornsiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, au primit joi la amiază la Palatul Consiliului de Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Şefii misiunilor diplomatice au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului nou, şi urări de prosperitate poporului romîn. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au intreprint, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor ţi a toaitit pen.tru, prietenie, colaborare internaţională şi pace. In numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, Arso Milatovici. (Agerpres) In mijlocul alegătorilor Zilele trecute, clubul muncitoresc de la Vlăhiţa s-a dovedit neîncăpător. Muncitorii uzinelor de fier au venit aici să se întîlnească cu deputaţii lor, cu ing. Petru Tanko, deputat în Marea Adunare Naţională şi cu Ioan Benkö, deputat în sfatul popular regional. In cadrul acestei întîlniri s-au discutat pe larg problemele ce-i frămîntă pe muncitori şi în primul rînd iluminatul străzii de la uzină şi pînă la spital, canalizarea localităţii, înfiinţarea unui oficiu poştal, construirea unui complex comercial etc. MARGARETA MARTON corespondent voluntar Ultima seară a anului 1964. O seară plină de forfotă şi animaţie. Străzile tîrgumureşene sunt adevărate covoare vii. Trecătorii sunt grăbiţi şi mai veseli ca de obicei. In prag de An nou peste timpla oraşului n-a căzut nici măcar un fulg de nea. Totuşi, imaginea lui e plină de farmec E feerică. Vitrinele şi nesfîrşitul colier de tuburi fluorescente Inundă cu lumină întregul oraş. li imprimă prospeţime. ... Continuînd o frumoasă tradiţie, tinerii din Tg.-Mureş întîmpină Anul nou în somptuosul Palat cultural. Peste 600 de evidenţiaţi în întrecerea socialistă, profesori, studenţi şi ingineri, actori, medici şi funcţionari, utemişti de cele mai diferite profesii, s-au întîlnit în palatul plin de lumină. Acum, cînd reflectoarele s-aprind, în sala mare, asistă la un frumos spectacol de varietăţi. Actorii Constantin Diplan şi Vasile Vasiliu prezintă numeroşilor spectatori un program atractiv şi variat din care, bineînţeles, nu lipsesc momentele vesele aplaudate chiar la scena deschisă. Rînd pe rînd, pe scenă se perindă solişti, actori, dansatori ... Ne mai desparte doar o jumătate de oră de cumpăna nopţii scăldate în lumini. Finalul programului este neobişnuit. In sală se face lumină. Totul străluceşte ! Intră cîţiva tineri îmbrăcaţi în minunate costume naţionale. Pluguşorul. Urările încep pe drumul dintre spectatori. Direcţia — scena ! Alte şi alte urări pentru anul care vine, aplauze, aplauze neîntrerupte. Urale ! ... Moment emoţionant! Orologiile bat pentru ultima oară în anul 1964, clinchetul paharului cu vin atinge înălţimi neobişnuite, bucuria e atotstăpînă şi entuziasmul n-are margini! Toate culoarele Palatului sînt presărate cu mese. In jurul lor, şase sute de tineri — fete şi băieţi. Cu inimi deschise, ei rîd cu toată faţa, se îmbrăţişează, se felicită şi ochii le joacă în dulci lacrimi de fericire şi bucurie. Sînt clipe care cîntă şi oamenii cu uralele lor, le acompaniază. Clipele se scurg pe neobservate la „Carnavalul tineretului". Programul este bogat. Nu lipsesc surprizele plăcute, antrenante Renumita Sală de oglinzi e centrul de atracţie — orchestra cîntă, oaspeţii valsează. Prin faţa oglinzilor se perindă tinerii perechi, perechi. întreaga rezervă de măşti şi coifuri s-a epuizat. Serpentinele îmbrăţişează pe dansatori. Ninge cu confeti. Şase sute de interlocutori răspund la fel: ne simţim foarte bine, sîntem fericiţi, mai fericiţi ca oricînd. — Pentru noi e o adevărată plăcere să cîntăm tinerilor. Am fericitul prilej să cînt pentru a treia oară la „Carnavalul tineretului". Ce aş putea să spun ? O mie şi una de lucruri şi toate plăcute şi frumoase. De pildă despre dans. Priviţi, tinerii dansează frumos, ritmic, sînt mai vioi. Tocmai am avut un schimb de păreri — cum se spune — cu toţi membrii orchestrei pe această temă. Saxofonistul amator, mecanicul Gheorghe Crancea, toboşarul, contabilul Virgil Moldovan sau oricare instrumentist din orchestră, are aceeaşi părere şi fiecare dorim ca şi la viitoarele revelioane să cîntăm aici. După părerea noastră, este cel mai reuşit Revelion din ultimii ani. Scurta declaraţie ne-a făcut-o acordeonistul Emeric Tar de la Banca de stat Tg.-Mureş, şeful orchestrei. In scurtele momente dintre pauze e foarte greu să găseşti tineri fără preocupări. Sînt atîtea posibilităţi de a-ţi petrece timpul în modul cel mai plăcut. Apoi, sînt prietenii pe care trebuie neapărat să-i feliciţi, să le urezi bucurii şi fericire în Noul an, să toastezi împreună cu ei. Dar, cîte şi cîte nu-s de făcut într-o noapte atît de fermecătoare ! Strungarul Victor Radu evidenţiat în întrecerea socialistă de la I.U.I.U. cutreieră încăperile Palatului. II cunosc atîţia tîrgumureşeni şi fiecare vrea să-l felicite şi să-i ureze noi şi noi succese. lată-l — face un scurt popas. Işi încearcă ... norocul. Şi, tocmai la şatra de pescuit, „Pescarul" e vesel, a prins în undiţă o... găleată. Bineînţeles, de dimensiuni mai mici şi, pent alţii, de-o vîrstă mai fragedă re, deocamdată, îşi constă palate de nisip. — La fel ca toţi pârtieila „Carnavalul tineretului" simt foarte bine. Vreau îi folosesc acest prilej şi să tuturor „La mulţi ani", ferit nd succese în muncă. Declaraţii similare au mulţi tineri, printre care danul Ladislau Bartha de la 2, Rozalia Roth de la I.L. Unul care se bucură în mosebit de atenţia tuturor panţilor este studentul tunar. — După cum se vede — ne-a declarat norocosul student — am păşit cu dreptul în Noul an. Am cîştigat la tombolă un purcel. Şi încă ceva : o minge şi o... linguriţă. Desigur, m-am bucurat foarte mult. Dar, adevărata bucurie o am aici, în mijlocul tinerilor tîrgumureşeni care petrec minunat noaptea de Revelion. Fiecare clipă este bogată, iar voia bună nu conteneşte. In ce mă priveşte, referitor la întrebarea dv. despre planuri de viitor, am o singură dorinţă mai mare, pe care vreau neapărat să o văd împlinită. Sînt student în ultimul an la agronomie în Cluj Vreau ca la examen să obţin medie mare, aşa cum mi-o ■ — Şi dumneavoastre de cîştigătoare a ■ ne relataţi ? — Sînt elevă în clasa a XI-a la Şcoala medie „Unirea". Mă numesc Eugenia Cheorghiţă. Sînt bucuroasă şi mă simt bine aici. Tortul cîştigat ne-a făcut o bucurie în plus, tuturor de la masă. Şi eu am o dorinţă asemănătoare cu a studentului din Cluj. Am în faţă examenul de maturitate. Ca să-mi văd visul împlinit, adică să devin studentă la medicină, trebuie să învăţ mult, să obţin note mari la examen. Tocmai de aceea învăţ continuu. Sînt convinsă că voi reuşi. ... Dimineaţă. Prima dimineaţă din Noul an. In Palatul cultural tinerii cîntă, dansează, se felicită. A fost o noapte splendidă, plină de entuziasm, o noapte de ■t P. GIURGIU Prin faţa oglinzilor se perindă multe perechi de tineri. Fiecare îşi admiră ţinuta. Coiful de hîrtie, serpentinele şi confetiile sînt mai strălucitoare ca oricînd. Atîtea lumini multicolore şi atîta bucurie întîmpină un an nou. In numărul de azi: — Gînduri de An nou (pag. a 2-a). — Revelion 1964-1965 (pag. a 2-a). — Steaua roșie Magazin (pag. a 3-a). — Mesaje de Anul nou (pag. a 4-a). Sesiunea a XVI-a a Sfatului popular regional In conformitate cu art. 9 din Legea nr. 6/1957, de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, în ziua de 7 ianuarie 1965, orele 8 dimineaţa va avea loc sesiunea a XVI-a a Sfatului popular al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară, cu următoarea ordine de zi: 1. — Analiza executării planului local şi a bugetului pe anul 1964 şi aprobarea planului local şi a bugetului pe anul 1965. — Coraportul comisiilor permanente. Tîrgu-Mureş, la 30 decembrie 1964. — Preşedinte, Secretar, GERE MIHAI RADU ŞTEFAN Veşti din raionul Tîrnăveni . Membrii brigăzii ştiinţifice nr. 1 de pe lingă Comitetul raional pentru cultură şi artă din Tîrnăveni, au fost, de curînd, oaspeţii colectiviştilor din Şoimuş, Corbeşti şi Velţ. La căminul cultural din Velţ, în faţa a 150 de colectivişti, medicul Francisc Pleş, profesorul Vladimir Strilciuc şi procurorul Nicolae Cristian, au răspuns — temeinic argumentat — la 26 de întrebări puse de cei prezenţi. Dintre problemele lămurite amintim: bolile la copii în anotimpul rece; viaţa pe alte planete etc. • Datorită muncii educative desfăşurate de organizaţia U.T.M. şi diriginţii claselor, în colaborare cu părinţii, elevii Şcolii medii nr. 1 din Tîrnăveni au depus la C.E.C. suma de 17.195 de lei. Cele mai mari sume depuse aparţin elevilor clasei a Xl-a B (diriginte Dénes Sándor), celor din clasele a X-a A şi a Xl-a C. • Unitatea de pionieri de la Şcoala de 8 ani din comuna Velţ numără 68 de membri. De la început,al anului şcolar, conform planului de mucă al unităţii, pionierii au desfăşurat interesante activităţi, ca de pildă: organizarea de carnavaluri; seri de basme; drumeţii locale; vizionări de diafilme şi filme în cadrul matineelor duminicale ş. a. De curînd, unitatea şi-a mărit efectivul cu încă 9 elevi silitori din clasa a lll-a, printre care se numără: Ioan Gogu, Maria Dragoman, Ioan Bănceu, Maria Baia şi alţii. • Conducerea căminului cultural din Velţ a organizat, pentru colectiviştii necuprinşi în cursurile învăţămîntului agrozootehnic, un ciclu de 19 conferinţe pe diferite teme, privind munca în unităţile agricole socialiste. La primele 5 lecţii au participat peste 100 de colectivişti. ŞTEFAN COVRIG profesor Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne DECRET Pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare. Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965 . Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne DECRETEAZĂ: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, Bucureşti, 2 ianuarie 1965, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Nr. 1. Ultima noapte a anului 1964. După orele 22 pe străzile Tg- Mureşului era lume mai puţină, dar mai grăbită ca de obicei. Oamenii, de toate vîrstele, se îndreptau spre restaurante, spre cluburi pentru a petrece tradiţionala sărbătoare a Revelionului cu veselie, joc şi bucurie. La orele 0, ciocnind pahare cu băuturi alese, ei şi-au luat rămas bun de la 1964, urîndu-şi pentru Noul an multe succese în activitatea lor, multă sănătate şi fericire. Dar nu toată lumea a petrecut Revelionul la restaurante, cluburi sau în familie. Mulţi au sărbătorit acest eveniment la locurile de muncă. In cabina locomotivei 230.149, mecancul Valer Mărginean, cu privirea aţintită la lumina semafoarelor, îşi lua rămas bun de la anul 1964. După ce trenul accelerat 412/406 a părăsit staţia Gheorghieni, mecanicul de locomotivă Vaier Mărginean, strîngînd puternic mîinile fochistului, a anunţat, prin fluieratul lung al locomotivei, intrarea în noul an, 1965. In timp ce sute de mii de oameni la cumpăna dintre ani ciocneau pahare, oamenii de pe locomotivă erau la datorie. La ora 0, trenul personal 4.016 se găsea în gara Deda-Bistra. Cei doi tovarăşi de muncă de pe locomotivă, mecanicul Secs Adalbert şi fochistul Dumitru Spiridon, felicitîndu-se reciproc, şi-au urat noi şi noi succese în muncă, în realizarea visurilor, sănătate şi multă fericire. La despărţirea de anul 1964 se aflau la datorie, pe locomotive, şi mecanicii Gheorghe Mîndru, Liviu Ardeleanu, Carol Kacso, fochiştii Istrate Cîrpac, Iosif Csiszár, Ştefan Babă şi mulţi alţii. In staţia C.F.R. Tg.-Mureş, impiegatul de mişcare depozitor Ioan Florea a dat cale liberă ultimului tren din anul 1964. Şeful de tură Gheorghe Hosu priveşte spre arătătoarele orologiului. Peste cîteva minute ele se vor suprapune în dreptul orei 12. In acel moment anul 1964 va ceda locul lui '65. Gheorghe Hosu, şi la fel ca el, impiegatul exterior Ştefan Ormenişan, şefii de manevră Emil Andrei şi Ludovic Királyfalvi şi mulţi alţii care se aflau la datorie, priveau cu ochii minţii fapte din anul de la care îşi luau rămas bun cu duioşie şi apoi cu faţa plină de zîmbetele certitudinii împlinirilor din anul care spune „bine v-am găsit" şi-au strîns mîinile urîndu-şi „La mulţi ani !". DE GARDĂ O durere de măsele e în stare să-ţi strice cea mai bună dispoziţie. In ciuda tratării cu ... rări-P. POPȘOR (Continuare în pag .a 2-a) Ioan Orza, Francisc Torzsa, Iosif Tordai, Alexandru Munteanu, Vasile Dózsa, Alexandru Bartuş, Ioan Pintea, Béla Iszlai, Victor Şulea, Petru Borşoş, Alexandru Almăşan, Mihai Fülöp. Turnători, strungari, şlefuitori, matriţeri, frezori. Oameni cunoscuţi în toată întreprinderea, fruntaşi, oameni de nădejde. In fiecare zi, în fiecare lună ei s-au aflat în rîndul întîi al întrecerii pentru obţinerea unor produse de înalt nivel calitativ. Ei şi atîţia alţi evidenţiaţi în întrecerea socialistă, au fost în tot cursul anului 1964 pilde vii, mobilizatoare pentru întregul colectiv al întreprinderii de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş. Concomitent cu bătălia pentru realizarea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor de plan, colectivul întreprinderii s-a străduit să-şi îndeplinească angajamentele luate în întrecere, să-şi respecte cu cinste cuvîntul. Aşa s-a şi întîmplat. In a 26-a zi de decembrie a anului 1964, la I.U.I.U, s-a făcut bilanţul muncii. Angajamentele luate au fost depăşite integral, iată, la producţia globală, angajamentul era de 500.000 de lei. Realizat: 506.000 lei. Faţă de 450.000 lei cît era angajamentul la producţia marfă, s-au înregistrat 675.000 de lei. Preţul de cost a fost redus peste sarcina planificată cu 210.000 de lei , cu 10.000 de lei mai mult decît era angajamentul. Şi beneficiile peste plan sunt mai mari decît s-a angajat iniţial colectivul : 650.000 de lei, faţă de 500.000 de lei. Planul de producţie pentru anul acesta este şi aici mobilizator: la producţia globală este cu 10,1 la sută mai mare, iar la producţia marfă cu 6,5 la sută. Turnătorii, strungarii, şlefuitorii, matriţerii, frezorii, întregul colectiv, în frunte cu comuniştii, s-au angajat că şi în ultimul an al şesenatului, se vor situa în rîndul celor fruntaşi şi vor raporta noi şi însemnate succese în îmbunătăţirea calităţii produselor şi realizarea exemplară a sarcinilor de plan. ARTHUR WITTNER corespondent voluntar „Scîntei vlăhiţene". (Fotó : Z. HARAGOS)