Steaua Roşie, iulie 1965 (Anul 17, nr. 154-180)
1965-07-01 / nr. 154
VIAŢA DE PARTID ACTIVITATE POLITICO - EDUCATIVA NEÎNTRERUPTA Răspunderea comuniştilor faţă de îndeplinirea sarcinilor, pentru îmbunătăţirea activităţii în întreprinderi, instituţii şi în cadrul unităţilor socialiste din agricultură creşte zi de zi Comuniştilor le revine misiunea nobilă de a fi promotorii luptei pentru dezvoltarea conştiinţei maselor. De aceea, ei au datoria să-şi însuşească temeinic învăţătura marxist-leninistă, să constituie în orice împrejurare exemplu de atitudine înaintată, de conduită morală, să dea dovadă de o înaltă ţinută patriotică. In procesul multilateral al educării comuniste a membrilor şi candidaţilor de partid, un loc principal îl ocupă învăţămîntul de partid. In anul şcolar pe care l-am încheiat, învăţămîntul de partid în raionul Tîrnăveni, a avut un conţinut de idei mai bogat, a fost mai strîns legat de viaţă, aducînd un aport însemnat la educarea comuniştilor. Dar propaganda de partid, activitatea de educare comunistă trebuie să continue şi în perioada de vară. Trecînd la aplicarea indicaţiilor date de C.C. al P.M.R., de biroul comitetului regional de partid, Comitetul raional de partid Tîrnăveni a luat din timp măsuri care să asigure continuarea muncii de propagandă, politico-educative şi după închiderea anului şcolar în învăţămîntul de partid. Activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, în perioada de vară, este orientată spre îmbunătăţirea muncii politice şi cultural-educative, în vederea popularizării şi explicării proiectelor de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în următorii cinci ani şi cu privire la valorificarea surselor energetice şi electrificarea ţării în perioada 1966—1975, precum şi a proiectului de Statut al Partidului Comunist Român, a hotăririlor de partid şi de stat, a politicii partidului nostru şi a poziţiei sale în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a succeselor remarcabile obţinute de poporul nostru în construirea societăţii socialiste. 1 . — In scopul cunoaşterii de către oamenii muncii a proiectelor de Directive şi de Statut, au fost prevăzute o serie de activităţi. A fost întocmit un plan de măsuri politice şi organizatorice pentru întîmpinarea Congresului al IV-lea al P.M.R. cu noi succese în industrie, agricultură, în munca de propagandă, politică și cultural-educativă de masă, plan care a fost dezbătut în plenara lărgită a comitetului raional de partid. Biroul comitetului raional şi-a întocmit un plan de măsuri privind aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. din aprilie 1965, privind întărirea rîndurilor partidului şi educarea comunistă a candidaţilor şi noilor membri de partid. Aceste planuri prevăd o tematică variată de expuneri ce vor fi ţinute în adunările deschise ale organizaţiilor de bază. Ne-am propus să generalizăm practica folosită de unele organizaţii ca o dată cu ţinerea adunărilor generale, să se facă expuneri pe diverse teme privind aspecte ale vieţii interne de partid, probleme economice, culturale şi din viaţa internaţională. Am stabilit ca, în general, expunerile să fie ţinute de membrii comitetului raional de partid, activişti de partid şi alte cadre cu pregătire corespunzătoare. O atenţie cuvenită se acordă educării noilor membri şi candidaţi de partid. Membri ai biroului comitetului raional şi alţi activişti de partid vor ţine pentru aceştia conferinţe şi vor organiza convorbiri cu ei pe diferite probleme ale construcţiei de partid, despre politica partidului nostru, despre evenimentele mai importante pe plan internaţional etc. Biroul comitetului raional se preocupă cu consecvenţă ca hotărîrile partidului şi alte materiale mai importante apărute în presă să fie studiate, în primul rînd, de către activiştii de partid şi apoi de către toţi membrii şi candidaţii de partid. In perioada actuală, de exemplu, activul comitetului raional participă la dezbaterile proiectelor de Directive şi de Statut, care în majoritatea organizaţiilor de partid au şi avut loc. Tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al comitetului raional a luat parte la aceste dezbateri la şedinţa comitetului de partid de la combinatul chimic şi la adunările organizaţiilor de partid de la cuptorul de carbid, cooperativa agricolă de producţie din Lăscud, G.A.S. Jidvei şi altele. Tovarăşul Liviu Coman, secretar al comitetului raional, a participat la şedinţa comitetului de partid de la fabrica de geamuri şi la adunările organizaţiilor de partid din cooperativele agricole de producţie din Corneşti, Deleni şi altele. Dintre materialele apărute în presă, care, de asemenea, au fost dezbătute în organizaţiile de partid, amintim pe cele ale Conferinţei organizaţiei regionale de partid din 18—19 iunie 1965, ale consfătuirii organizate de comitetul regional de partid cu constructorii şi proiectanţii, ale plenarei comitetului regional de partid cu activul, din 14 mai 1965, articolul „Controlul îndeplinirii hotărîrilor, latură fundamentală a muncii organizatorice" apărut în ziarele regionale din 14 mai 1965 şi altele. * * * * Anul de învăţămînt s-a încheiat, dar propagandiştii îşi continuă activitatea. Ei informează periodic membrii şi candidaţii de partid asupra celor mai noi evenimente interne şi internaţionale apărute în presă, îi ajută să le înţeleagă. Organizaţiile de bază au fost îndrumate ca în perioada de vară să organizeze vizionarea de filme documentare, să participe la expunerile şi programele care au loc în cadrul cluburilor şi căminelor culturale, să citească cărţi de literatură beletristică şi să facă scurte prezentări pe marginea cărţilor citite. întreaga muncă de educare a membrilor şi candidaţilor de partid este orientată spre mobilizarea tuturor forţelor, intensificarea eforturilor pentru a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al partidului cu noi şi însemnate succese în toate domeniile vieţii economice, politice şi social-culturale. GHEORGHE POTCOAVĂ secretar al Comitetului raional de partid Tîrnăveni (Urmare din pag. 1) — Nu avem nici o garanţie că acest termen va fi respectat — ne declară tovarăşul Eugen Puia, director adjunct al şcolii de 8 ani din Zau. Nu ne-a putut asigura că termenul de dare în folosinţă prevăzut în contract va fi respectat nici tovarăşul Dănilă Anca, ajutor de maistru la acest şantier. Nu de alta, dar întîmpină greutăţi din lipsa muncitorilor dulgheri. Deşi nu o dată a solicitat conducerii Grupului de şantiere nr. 3 din Reghin să trimită dulgherii necesari, nici pînă în prezent nu s-a rezolvat această problemă. La şcoala respectivă s-a terminat zidirea parterului; acum se lucrează la fofrajele pentru turnarea planşeului, în vederea trecerii la zidirea etajului. Faţă de grafic, lucrările sunt mult rămase în urmă. Acest lucru se datoreşte faptului că construcţia a fost abandonată timp îndelungat. De la 15 noiembrie 1964, cînd au început lucrările de construcţie, dacă se lucra cu spirit de răspundere, şcoala putea să fie dată deja în folosinţă. Mai mult decît atît, din cauza neglijenţei cu care au lucrat atît proiectantul cît şi constructorul, s-a executat un mare volum de muncă în plus, cheltuindu-se sunt mari de bani. Şcoala fiind amplasată pe un loc unde a existat un beci adînc de 8 metri, nefăcîndu-se o analiză temeinică a solului, după zidirea parterului clădirea s-a lăsat jos. Astfel a fost necesar să se toarne o sub fundaţie, ceea ce a însemnat un mare volum de pămînt săpat in plus precum şi 52 mc de beton. Ne întrebăm, cine suportă aceste cheltuieli? . Se constată lipsuri şi în privinţa aprovizionării cu materiale. Este vorba în primul rînd de materialul lemnos. Repartiţia pentru cei 25 mc cherestea de la I. F. Topliţa şi 23 mc bile manele de la I.F. Reghin a fost anulată, dîndu-se, la 5 iunie o altă repartiţie la Sfatul popular Tulgheş, pentru 60 mc material lemnos. Cînd se va primi materialul încă nu se ştie. Delegatul trimis la Tulgheş s-a reîntors fără nici un rezultat. La 15 august sînt planificate să se dea în folosinţă şi la Gorneşti, raionul Reghin 4 săli de clasă din cele 8 aflate în construcţie. Insă, după ritmul cu care se desfăşoară lucrările, nu există nici o garanţie pentru respectarea termenului stabilit. Tovarăşul Carol Mező, preşedintele comitetului executiv -al sfatului popular comunal, ne declară că ar fi deosebit de satisfăcut dacă se vor putea da în folosință cele 4 săli de clasă la sfîrșitul anului. — Deoarece muncile agricole sînt în toi, nu avem cu cine lucra. Ceea ce am făcut pînă acum s-a realizat mai mult în zilele de duminică sau cînd nu s-a putut lucra pe cîmp. O scrisoare primită la redacţie cu aproape două luni în urmă ne vestea că în comuna Jabeniţa, muncitorii constructori de la Grupul de şantiere nr. 3 Reghin au dat în folosinţă noul local de şcoală cu 8 săli de clasă, la 1 Mai, deci cu 85 de zile înainte de termenul planificat. Cu prilejul raidului-anchetă am vizitat şi această localitate. Intr-adevăr, şcoala este gata. Urmează doar să se facă curăţirea geamurilor şi să se monteze grilajele de la scările ce urcă la etaj. Păcat însă, că în goana pentru darea în folosinţă înainte de termen, s-a neglijat calitatea lucrărilor. In unele săli de clasă, atît la parter cît şi la etaj, parchetul s-a umflat, necesitînd să fie înlocuit. Bine ar fi ca înlocuirea să se facă pe cheltuiala celor care şi-au bătut joc de lucrare. S-a făcut numai de mîntuială şi remedierea unor defecţiuni ivite pe parcurs. Ar mai fi de remediat şi alte „mărunţişuri". Ferestrele, de pildă, nu se pot închide, nepotrivindu-se. ÎN RAIONUL CIUC La Ciceu — cu toate că la 1 septembrie a. c. şcoala trebuie să fie terminată — de abia s-a turnat fundaţia. De altfel lucrările se desfăşoară într-un ritm foarte lent. In ziua cînd am fost la Ciceu, lucrau la umplutură doar 3 oameni. Rămînerea in urmă se datoreşte faptului că cooperativa agricolă de producţie din Ciceu (preşedinte Ignác Lakatos) nu şi-a respectat angajamentul de începere la timp a lucrării. In momentul de faţă muncitorii constructori lucrează la sediul cooperativei agricole. De asemenea, comitetul executiv al sfatului popular comunal (preşedinte Andrei Cristof), nu mobilizează cetăţenii la muncă patriotică, cu toate că aceştia şi-au manifestat dorinţa de a participa din plin la înălţarea noii şcoli. In cadrul comitetului executiv nu s-a format o comisie — cum de altfel ar fi fost normal — care să coordoneze lucrările. Procurarea materialului lemnos s-a făcut numai la intervenţia comitetului executiv al sfatului popular raional. Din motivele arătate, şcoala nu va fi gata în termenul stabilit. Situaţie asemănătoare întîlnim şi la Delniţa. La Bălan, construcţia şcolii medii a început cu 4 luni întîrziere, din cauză că documentaţia nu a fost întocmită şi predată la timp. Pe lîngă aceasta, constructorul — Grupul de şantiere construcţii şi montaj Odorhei — a întîmpinat unele greutăţi pentru că devizul a fost întocmit de către C.S.A.P.C. cu multe omisiuni. De exemplu, nu s-au prevăzut la parter circa 62 metri cubi de zidărie, s-au făcut greşeli de încadrări a săpăturilor pentru fundaţie. Cu toate acestea, lucrarea este avansată şi există garanţia că noua şcoală va fi dată în folosinţă pînă la începerea anului şcolar. LA MICA... din raionul Tîrnăveni, cu toate că şcoala este sub acoperiş încă din anul trecut, din cauza lipsei de organizare lucrările se desfăşoară anevoios. Astfel, zidarii vin la lucru atunci cînd vor. Ce-au făcut în această direcţie comitetul executiv al sfatului popular şi Ioan Paşişnic, tehnicianul de la comitetul executiv al sfatului popular raional, care răspunde de această lucrare? O greşeală gravă s-a comis prin faptul că nu s-a făcut umplutura imediat după turnarea fundaţiei, şi astfel pămîntul a trebuit să fie aruncat pe geam. La această operaţie au lucrat peste 650 de cetăţeni, care au prestat 5.280 ore de muncă patriotică. Dacă lucrarea se făcea în ordinea cerută, se putea economisi jumătate din acest timp. ...Şi BAHNEA încă de la începutul anului s-a alocat o mare sumă de bani pentru construirea a încă 2 săli de clasă la Şcoala medie. Dar construcţia încă nu a început. Motivul? In primul rînd, nu s-a acordat atenţia cuvenită de către secţia de învăţămînt a sfatului popular raional. Documentaţia nu este nici în prezent în posesia constructorului Şeful serviciului sistematizare şi arhitectură Alexandru Riţiu, afirmă că nu au avut în plan întocmirea devizului şi astfel el s-a făcut atunci cînd proiectanţii nu aveau altceva de lucru. fi SULI fiGlITl mi STEAUA ROȘIE SEMNELE VREDNICIEI Zile de iunie. Zile de muncă avîntată. Ca şi în întreaga ţară, şi pe ogoarele raionului Luduş, oamenii muncii desfăşoară o însufleţită întrecere pentru a depăşi angajamentele luate în întrecere. Roadele întrecerii socialiste, ale vredniciei ţăranilor cooperatori nu întîrzie să se arate. La Iernut, toate Culturile prevestesc recolte bogate. Crîul şi orzul au dat în pîrgă. In curînd va începe recoltarea lor. La grîu de pildă, se va obţine o producţie mult mai mare decit anul trecut. Inginerul Dorin Cheşcheş, preşedintele cooperativei agricole, toţi brigadierii, precum şi Aurel Curghean, preşedintele sfatului popular comunal, cutreieră zilnic întinsele tarlale, urmărind cum sînt înfăptuite obiectivele întrecerii socialiste dintre brigăzi şi echipe. Aplicînd din plin cele însuşite la cursurile agrozootehnice, cooperatorii se străduiesc să smulgă pămîntului recolte cît mai bogate. Astfel, la cele 200 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, s-au aplicat trei praşile. La porumbul cultivat pe 720 ha e în curs praşila a doua. In centrul atenţiei organizaţiei de partid, a cooperatorilor stă executarea la timp şi de calitate a prăşitului şi la culturile de cartofi, floarea-soarelui, tutun, legume şi altele. Praşila a doua la cartofi şi floarea-soarelui s-a terminat. Paralel cu întreţinerea culturilor, la lernut se lucrează intens şi la recoltatul furajelor. Lucerna fiind recoltată pe un timp frumos, s-a realizat un fîn de calitate. Un fapt negativ în organizarea muncii la această unitate agricolă este că la recoltatul trifoiului nu se folosesc din plin cositorile mecanice, nu sînt mobilizate toate forțele existente, astfel încît această lucrare este încă rămasă în urmă. Cutreierăm în lung și lat tarlalele cooperativei agricole din Iernut. Peste tot se văd semnele vredniciei. Pe unele loturi porumbul a trecut de subsuori. Stecii de zahăr a acoperit de mult pămîntul. Toate cerealele promit recolte bogate. Mecanizatorii au făcut treabă bună. Cele 720 ha cultivate cu porumb, 200 ha cu sfeclă de zahăr, etc., au fost semănate numai cu maşinile de la S.M.T. O parte din aceste suprafeţe se lucrează numai mecanizat. Din zori şi pînă seara tîrziu, uruitul tractoarelor nu conteneşte. Pe tarlalele „Cigaşie", „Fînaţe", „Corotar" precum şi la brigăzile din satul Lechinţa, sat aparţinător comunei Iernut, se lucra intens. Ne oprim în tarlaua „Corotar". Discutăm cu brigadierul de la I, Iakob Gheorghe. — In echipa mea, toţi dau dovadă de multă hărnicie. In frunte se află Palaghia Cîmpean, Irina Stoica, Ana Fodor, Măcinica Bonta şi altele. Cele 22 hectare cultivate cu legume constituie o mîndrie pentru cooperativă. De altfel, comunistul Gheorghe Iakob este recunoscut ca un priceput grădinar. Prin strădania lui şi a celorlalţi şefi de echipă, a tuturor legumicultorilor, anul trecut, la unele legume s-au depăşit cu mult producţiile planificate, întrecerea legumicultorilor pentru mai mult, mai bun şi mai ieftin este în toi. Paralel cu întreţinerile, grădinarii lucrează şi la recoltări. De cîteva zile a început recoltarea cartofilor timpurii. Numai în două zile, cooperativa a trimis magazinelor de desfacere peste 4.000 kg cartofi de calitatea întîi. De asemenea s-au recoltat şi livrat aproape 1.000 kg de varză timpurie şi mari cantităţi de castraveţi cultivaţi în cultură forţată. Rezultatele obţinute pînă în prezent de către cooperatorii din Iernut constituie o garanţie sigură că angajamentele luate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului şi a zilei de 23 August, vor fi nu numai realizate, dar şi depăşite. In cartierul Floreasca din Capitală Au terminat praşila a II-a la porumb Folosind din plin mijloacele mecanizate de care dispun, tractoriştii de la C.A.S. Miheş au terminat pe 260 ha (printre rînduri) praşila a doua mecanizată la porumb. Pe această suprafaţă s-a efectuat a doua oară şi praşila manuală. S-au evidenţiat tractoriştii Nicolae Plesca, Alexandru Vancea şi alţii. GRIGORE MOLDOVAN corespondent voluntar P© terminate cu strînsul furajelor Gospodăria agricolă de stat din Odorhei realizează de la un an la altul producţii tot mai sporite de lapte. Pe primele 6 luni ale anului, gospodăria a livrat peste plan aproape 3 vagoane de lapte. Unul din principalii factori care contribuie la aceasta este asigurarea unor furaje de cea mai bună calitate şi în cantităţi îndestulătoare. Obţinerea unor furaje de calitate a stat şi în acest an în atenţia lucrătorilor gospodăriei. Timpul ploios i-a determinat să organizeze munca în mod deosebit. Fînul de trifoi şi lucernă, care este de acum recoltat şi depozitat în bune condiţii, a fost uscat pe capre, păstrîndu-şi în acest fel calităţile nutritive. Cositul finului pe cele aproape 600 de ha a început la timp. Au fost organizate echipe de cosaşi şi pentru uscarea fînului. Fînul cosit într-o zi, a doua zi a fost şi adunat în căpiţa mici pe prepeleci (pari), înlăturîndu-se în acest fel pericolul diminuării calităţii furajului în caz de ploaie. Muncindu-se în felul acesta s-a reuşit ca pînă în prezent fînul natural să fie cosit şi adunat de pe o suprafaţă de aproape 500 de hectare. Executarea cositului la timp, pe lingă obţinerea unui fîn de calitate, va permite acestei unităţi să obţină de pe aceeaşi suprafaţă una sau chiar două coase de otavă. Exemplul acestei unităţi trebuie urmat şi de către cooperativele agricole din acest raion, care au cosit pînă la această dată doar 1.892 ha cu fîneţe naturale, reprezentînd 4,6 la sută din suprafaţa existentă. Orice întîrziere cu recoltatul fîneţelor duce la scăderea calităţii furajului şi la micşorarea producţiei ce se va obţine din coasa a ll-a. Eforturile trebuie îndreptate în primul rînd spre terminarea grabnică a recoltării trifoiului și a fînețelor din lunci. CONCLUZII Constatările de pe teren arată că, pe lîngă rezultatele bune obţinute în multe locuri, în privinţa construcţiilor şcolare mai există încă rămîneri în urmă. In numeroase localităţi lucrările de construcţii la sălile de clasă planificate nu au început sau, chiar dacă au început, se află într-un stadiu destul de întîrziat. Cauzele principale ale rămînerii în urmă se datoresc lipsei de preocupare din partea sfaturilor populare raionale şi comunale, lipsei de organizare a muncii pe şantiere şi întîrzierii aprovizionării cu materiale. Pînă la începerea noului an şcolar au mai rămas doar două luni şi jumătate. Este un timp destul de scurt. De aceea, construcţiile şcolare, în această perioadă, trebuie să stea în centrul atenţiei comitetelor executive ale sfaturilor populare. Este necesar ca în cel mai scurt timp să înceapă lucrările la toate construcţiile planificate. Sfaturile populare raionale au datoria de a lua toate măsurile pentru ca materialele de construcţie planificate să ajungă cît mai urgent în posesia comunelor respective. Peste tot, munca pe şantiere să fie în aşa fel organizată, încît pînă la începerea anului şcolar toate sălile de clasă planificate să poată fi date în folosinţă. O dată cu intensificarea lucrărilor, o atenţie deosebită trebuie acordată calităţii lucrărilor, atît la construcţii cît şi la finisaj. 3 * (Urmare din pag. 1) In proiectul de Constituţie se consfinţeşte că în Republica Socialistă România, forţa politică conducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Român. Cetăţenii cei mai înaintaţi şi mai conştienţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, detaşamentul ei de avangardă. Partidul Comunist Român exprimă şi slujeşte cu fidelitate năzuinţele şi interesele vitale ale poporului, îndeplineşte rolul conducător în toate domeniile construcţiei socialiste, îndrumă activitatea organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi a organelor de stat. In titlul II al proiectului de Constituţie se consfinţesc drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor Pe baza lichidării proprietăţii privat-capitaliste asupra mijloacelor de producţie şi a lichidării exploatării omului de către om, statul nostru a înfăptuit egalitatea deplină a tuturor cetăţenilor. Garanţia materială trainică a înfăptuirii practice a drepturilor şi a libertăţilor de care se bucură oamenii muncii: dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la asigurarea materială la bătrîneţe sau în caz de pierdere a capacităţii de muncă, dreptul la învăţătură, libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor etc., o constituie proprietatea socialistă, succesele remarcabile obţinute în dezvoltarea economiei naţionale. In orînduirea noastră socialistă fiecare om, indiferent de naţionalitate, are largi posibilităţi de afirmare a talentului, energiei şi capacităţii sale creatoare, de valorificare a cunoştinţelor şi aptitudinilor. Alături de oamenii muncii români, populaţia aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare aduce o contribuţie activă la lupta pentru înflorirea şi dezvoltarea patriei noastre. După cum se arată în articolul 17 al proiectului de Constituţie, cetăţenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex sau religie, sunt egali în drepturi în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale. In regiunea noastră, ca şi în alte regiuni ale ţării, au fost create pentru naţionalităţile conlocuitoare, şcoli de cultură generală şi superioare, teatre, ziare şi reviste. In regiune, alături de cele 303 şcoli de cultură generală, în care învăţămîntul se desfăşoară în limba română, în acest an şcolar au funcţionat 302 şcoli cu limba de predare maghiară, în 121 s-a predat în limbile română şi maghiară, iar în 9 şcoli s-a predat şi în limba germană. In cele trei institute de învăţămînt superior din Tg.-Mureş, în acest an şcolar, pe lîngă studenţii români învaţă şi peste 1.300 de studenţi maghiari şi 71 de alte naţionalităţi. Marile transformări înnoitoare — politice, economice, sociale — înfăptuite în anii puterii populare îşi găsesc o expresie şi o continuare firească pe plan extern, în politica fermă de apărare a păcii şi de dezvoltare a colaborării internaţionale promovată de ţara noastră. Republica Socialistă România — se spune în articolul 14 din proiectul de Constituţie — întreţine şi dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare frăţească cu ţările socialiste,promovează relaţii de colaborare cu ţările avînd altă orînduire social-politică, activează în organizaţii internaţionale în scopul asigurării păcii şi înţelegerii între popoare Relaţiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranităţii şi independenţei, naţionale, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecul în treburile interne. Luînd cunoştinţă ,de prevederile proiectului de Constituţie a Republicii Socialiste România, oamenii muncii din regiunea noastră îşi manifestă încă o dată hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele şi puterea de muncă la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid, pentru progresul şi înflorirea continuă a patriei socialiste. Realizările de pînă acum constituie o bază puternică pentru dezvoltarea în continuare a ţării pe calea progresului şi civilizaţiei. Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român reprezintă un grandios program de dezvoltare multilaterală a întregii noastre societăţi. Oamenii muncii sunt conştienţi că prin realizarea prevederilor din Directive vor face noi paşi pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste în România, pe calea ridicării patriei pe culmile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. LEGEA LEGILOR ŢÂRII