Steaua Roşie, iulie 1965 (Anul 17, nr. 154-180)

1965-07-01 / nr. 154

VIAŢA DE PARTID ACTIVITATE POLITICO - EDUCATIVA NEÎNTRERUPTA Răspunderea comuniştilor fa­ţă de îndeplinirea sarcinilor, pentru îmbunătăţirea activităţii în întreprinderi, instituţii şi în cadrul unităţilor socialiste din agricultură creşte zi de zi Co­muniştilor le revine misiunea nobilă de a fi promotorii luptei pentru dezvoltarea conştiinţei maselor. De aceea, ei au dato­ria să-şi însuşească temeinic în­văţătura marxist-leninistă, să constituie în orice împrejurare exemplu de atitudine înaintată, de conduită morală, să dea do­vadă de o înaltă ţinută patrio­tică. In procesul multilateral al e­­ducării comuniste a membrilor şi candidaţilor de partid, un loc principal îl ocupă învăţămîntul de partid. In anul şcolar pe ca­re l-am încheiat, învăţămîntul de partid în raionul Tîrnăveni, a avut un conţinut de idei mai bogat, a fost mai strîns legat de viaţă, aducînd un aport în­semnat la educarea comunişti­lor. Dar propaganda de partid, activitatea de educare comunis­tă trebuie să continue şi în pe­rioada de vară. Trecînd la aplicarea indicaţii­lor date de C.C. al P.M.R., de biroul comitetului regional de partid, Comitetul raional de partid Tîrnăveni a luat din timp măsuri care să asigure continua­rea muncii de propagandă, poli­tico-educative şi după închide­rea anului şcolar în învăţămîn­tul de partid. Activitatea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, în perioada de vară, este orientată spre îm­bunătăţirea muncii politice şi cultural-educative, în vederea popularizării şi explicării proiec­telor de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al P.M.R cu privire la dezvoltarea economiei naţio­nale în următorii cinci ani şi cu privire la valorificarea surselor energetice şi electrificarea ţării în perioada 1966—1975, precum şi a proiectului de Statut al Partidului Comunist Român, a hotăririlor de partid şi de stat, a politicii partidului nostru şi a poziţiei sale în problemele miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a succeselor re­marcabile obţinute de poporul nostru în construirea societăţii socialiste. 1 . — In­ scopul cunoaşterii de că­tre oamenii muncii a proiecte­lor de Directive şi de Statut, au fost prevăzute o serie de acti­vităţi. A fost întocmit un plan de măsuri politice şi organiza­torice pentru întîmpinarea Con­gresului al IV-lea al P.M.R. cu noi succese în industrie, agri­cultură, în munca de propagan­dă, politică și cultural-educati­­vă de masă, plan care a fost dezbătut în plenara lărgită a comitetului raional de partid. Biroul comitetului raional şi-a întocmit un plan de măsuri pri­vind aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. din aprilie 1965, privind întărirea rîndurilor partidului şi educarea comunistă a candidaţi­lor­ şi noilor membri de partid. Aceste planuri prevăd o tema­tică variată de expuneri ce vor­ fi ţinute în adunările deschise ale organizaţiilor de bază. Ne-am propus să generalizăm practica folosită de unele orga­nizaţii ca o dată cu ţinerea adu­nărilor generale, să se facă ex­puneri pe diverse teme privind aspecte ale vieţii interne de partid, probleme economice, culturale şi din viaţa internaţio­nală. Am stabilit ca, în gene­ral, expunerile să fie ţinute de membrii comitetului raional de partid, activişti de partid şi alte cadre cu pregătire corespunză­toare. O atenţie cuvenită se acordă educării noilor membri şi can­didaţi de partid. Membri ai bi­roului comitetului raional şi alţi activişti de partid vor ţine pen­tru aceştia conferinţe şi vor or­ganiza convorbiri cu ei pe dife­rite probleme ale construcţiei de partid, despre politica parti­dului nostru, despre evenimen­tele mai importante pe plan in­ternaţional etc. Biroul comitetului raional se preocupă cu consecvenţă ca ho­­tărîrile partidului şi alte mate­riale mai importante apărute în presă să fie studiate, în primul rînd, de către activiştii de partid şi apoi de către toţi membrii şi candidaţii de partid. In perioa­da actuală, de exemplu, activul comitetului raional participă la dezbaterile proiectelor de Di­rective şi de Statut, care în ma­joritatea organizaţiilor de partid au şi avut loc. Tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al comite­tului raional a luat parte la a­­ceste dezbateri la şedinţa comi­tetului de partid de la combina­tul chimic şi la adunările orga­nizaţiilor de partid de la cupto­rul de carbid, cooperativa agri­colă de producţie din Lăscud, G.A.S. Jidvei şi altele. Tovarăşul Liviu Coman, secretar al comi­tetului raional, a participat la şedinţa comitetului de partid de la fabrica de geamuri şi la adunările organizaţiilor de partid din cooperativele agricole de producţie din Corneşti, Deleni şi altele. Dintre materialele apărute în presă, care, de asemenea, au fost dezbătute în organizaţiile de partid, amintim pe cele ale Conferinţei organizaţiei regiona­le de partid din 18—19 iunie 1965, ale consfătuirii organizate de comitetul regional de partid cu constructorii şi proiectanţii, ale plenarei comitetului regio­nal de partid cu activul, din 14 mai 1965, articolul „Controlul îndeplinirii hotărîrilor, latură fundamentală a muncii organi­zatorice" apărut în ziarele re­­gionale din 14 mai 1965 şi al­tele. * * * * Anul de învăţămînt s-a înche­iat, dar propagandiştii îşi conti­nuă activitatea. Ei informează periodic membrii şi candidaţii de partid asupra celor mai noi evenimente interne şi internaţio­nale apărute în presă, îi ajută să le înţeleagă. Organizaţiile de bază au fost îndrumate ca în perioada de va­ră să organizeze vizionarea de filme documentare, să participe la expunerile şi programele ca­re au loc în cadrul cluburilor şi căminelor culturale, să citească cărţi de literatură beletristică şi să facă scurte prezentări pe marginea cărţilor citite. întreaga muncă de educare a membrilor şi candidaţilor de partid este orientată spre mobi­lizarea tuturor forţelor, intensi­ficarea eforturilor pentru a în­­tîmpina cel de-al IV-lea Con­gres al partidului cu noi şi în­semnate succese în toate dome­niile vieţii economice, politice şi social-culturale. GHEORGHE POTCOAVĂ secretar al Comitetului raional de partid Tîrnăveni (Urmare din pag. 1) — Nu avem nici o garanţie că acest termen va fi respectat — ne declară to­varăşul Eugen Puia, director adjunct al şcolii de 8 ani din Zau. Nu ne-a putut asigura că termenul de dare în folosinţă prevăzut în contract va fi respectat nici tovarăşul Dănilă Anca, ajutor de maistru la acest şantier. Nu de alta, dar întîmpină greutăţi din lipsa muncitorilor dulgheri. Deşi nu o dată a solicitat conducerii Grupului de şantiere nr. 3 din Reghin să trimită dulgherii ne­cesari, nici pînă în prezent nu s-a rezol­vat această problemă. La şcoala respectivă s-a terminat zidi­rea parterului; acum se lucrează la fofra­­jele pentru turnarea planşeului, în vede­rea trecerii la zidirea etajului. Faţă de grafic, lucrările sunt mult rămase în urmă. Acest lucru se datoreşte faptului că con­strucţia a fost abandonată timp îndelun­gat. De la 15 noiembrie 1964, cînd au început lucrările de construcţie, dacă se lucra cu spirit de răspundere, şcoala pu­tea să fie dată deja în folosinţă. Mai mult decît atît, din cauza neglijenţei cu care au lucrat atît proiectantul cît şi constructorul, s-a executat un mare vo­lum de muncă în plus, cheltuindu-se su­nt mari de bani. Şcoala fiind amplasată pe un loc unde a existat un beci adînc de 8 metri, nefăcîndu-se o analiză temei­nică a solului, după zidirea parterului clădirea s-a lăsat jos. Astfel a fost nece­sar să se toarne o sub­ fundaţie, ceea ce a însemnat un mare volum de pămînt săpat in plus precum şi 52 m­c de be­ton. Ne întrebăm, cine suportă aceste cheltuieli? . Se constată lipsuri şi în privinţa apro­vizionării cu materiale. Este vorba în pri­mul rînd de materialul lemnos. Reparti­ţia pentru cei 25 m­c cherestea de la I. F. Topliţa şi 23 mc bile manele de la I.F. Reghin a fost anulată, dîndu-se, la 5 iunie o altă repartiţie la Sfatul popular Tulgheş, pentru 60 m­c material lemnos. Cînd se va primi materialul încă nu se ştie. Delegatul trimis la Tulgheş s-a re­întors fără nici un rezultat. La 15 august sînt planificate să se dea în folosinţă şi la Gorneşti, raionul Re­ghin 4 săli de clasă din cele 8 aflate în construcţie. Insă, după ritmul cu care se desfăşoară lucrările, nu există nici o ga­ranţie pentru respectarea termenului sta­bilit. Tovarăşul Carol Mező, preşedintele comitetului executiv -al sfatului popular comunal, ne declară că ar fi deosebit de satisfăcut dacă se vor putea da în folo­sință cele 4 săli de clasă la sfîrșitul anului. — Deoarece muncile agricole sînt în toi, nu avem cu cine lucra. Ceea ce am făcut pînă acum s-a realizat mai mult în zilele de duminică sau cînd nu s-a putut lucra pe cîmp. O scrisoare primită la redacţie cu a­proape două luni în urmă ne vestea că în comuna Jabeniţa, muncitorii construc­tori de la Grupul de şantiere nr. 3 Re­ghin au dat în folosinţă noul local de şcoală cu 8 săli de clasă, la 1 Mai, deci cu 85 de zile înainte de termenul plani­ficat. Cu prilejul raidului-anchetă am vizitat şi această localitate. Intr-adevăr, şcoala este gata. Urmează doar să se facă cură­ţirea geamurilor şi să se monteze grila­jele de la scările ce urcă la etaj. Păcat însă, că în goana pentru darea în folo­sinţă înainte de termen, s-a neglijat cali­tatea lucrărilor. In unele săli de clasă, atît la parter cît şi la etaj, parchetul s-a umflat, necesitînd să fie înlocuit. Bine ar fi ca înlocuirea să se facă pe cheltuiala celor care şi-au bătut joc de lucrare. S-a făcut numai de mîntuială şi remedierea unor defecţiuni ivite pe parcurs. Ar mai fi de remediat şi alte „mărunţişuri". Fe­restrele, de pildă, nu se pot închide, ne­­potrivindu-se. ÎN RAIONUL CIUC La Ciceu — cu toate că la 1 septem­brie a. c. şcoala trebuie să fie terminată — de abia s-a turnat fundaţia. De altfel lucrările se desfăşoară într-un ritm foarte lent. In ziua cînd am fost la Ciceu, lu­crau la umplutură doar 3 oameni. Rămî­­nerea in urmă se datoreşte faptului că cooperativa agricolă de producţie din Ciceu (preşedinte Ignác Lakatos) nu şi-a respectat angajamentul de începere la timp a lucrării. In momentul de faţă muncitorii constructori lucrează la sediul cooperativei agricole. De asemenea, co­mitetul executiv al sfatului popular co­munal (preşedinte Andrei Cristof), nu mobilizează cetăţenii la muncă patriotică, cu toate că aceştia şi-au manifestat do­rinţa de a participa din plin la înălţarea noii şcoli. In cadrul comitetului execu­tiv nu s-a format o comisie — cum de altfel ar fi fost normal — care să coordo­neze lucrările. Procurarea materialului lemnos s-a făcut numai la intervenţia comitetului executiv al sfatului popular raional. Din motivele arătate, şcoala nu va fi gata în termenul stabilit. Situaţie asemănătoare întîlnim şi la Delniţa. La Bălan, construcţia şcolii medii a început cu 4 luni întîrziere, din cauză că documentaţia nu a fost întocmită şi predată la timp. Pe lîngă aceasta, con­structorul — Grupul de şantiere con­strucţii şi montaj Odorhei — a întîmpi­­nat unele greutăţi pentru că devizul a fost întocmit de către C.S.A.P.C. cu multe omisiuni. De exemplu, nu s-au prevăzut la parter circa 62 metri cubi de zidărie, s-au făcut greşeli de încadrări a săpăturilor pentru fundaţie. Cu toate acestea, lucrarea este avan­sată şi există garanţia că noua şcoală va fi dată în folosinţă pînă la începerea anului şcolar. LA MICA... din raionul Tîrnăveni, cu toate că şcoala este sub acoperiş încă din anul trecut, din cauza lipsei de organizare lucrările se desfăşoară anevoios. Astfel, zidarii vin la lucru atunci cînd vor. Ce-au făcut în această direcţie comitetul executiv al sfatului popular şi Ioan Paşişnic, tehni­cianul de la comitetul executiv al sfatu­lui popular raional, care răspunde de această lucrare? O greşeală gravă s-a co­mis prin faptul că nu s-a făcut umplu­tura imediat după turnarea fundaţiei, şi astfel pămîntul a trebuit să fie aruncat pe geam. La această operaţie au lucrat peste 650 de cetăţeni, care au prestat 5.280 ore de muncă patriotică. Dacă lu­crarea se făcea în ordinea cerută, se pu­tea economisi jumătate din acest timp. ...Şi BAHNEA încă de la începutul anului s-a alocat o mare sumă de bani pentru construirea a încă 2 săli de clasă la Şcoala medie. Dar construcţia încă nu a început. Mo­tivul? In primul rînd, nu s-a acordat a­­tenţia cuvenită de către secţia de învă­ţămînt a sfatului popular raional. Docu­mentaţia nu este nici în prezent în po­sesia constructorului Şeful serviciului sis­tematizare şi arhitectură Alexandru Riţiu, afirmă că nu au avut în plan întocmirea devizului şi astfel el s-a făcut atunci cînd proiectanţii nu aveau altceva de lucru. fi SULI­­ fiGlITl mi STEAUA ROȘIE SEMNELE VREDNICIEI Zile de iunie. Zile de muncă a­­vîntată. Ca şi în întreaga ţară, şi pe ogoarele raionului Luduş, oamenii muncii desfăşoară o însufleţită în­trecere pentru a depăşi angajamen­tele luate în întrecere. Roadele întrecerii socialiste, ale vredniciei ţăranilor cooperatori nu întîrzie să se arate. La Iernut, toate Culturile prevestesc recolte bogate. Crîul şi orzul au dat în pîrgă. In curînd va începe recoltarea lor. La grîu de pildă, se va obţine o pro­ducţie mult mai mare decit anul trecut. Inginerul Dorin Cheşcheş, preşedintele cooperativei agricole, toţi brigadierii, precum şi Aurel Curghean, preşedintele sfatului popular comunal, cutreieră zilnic întinsele tarlale, urmărind cum sînt înfăptuite obiectivele întrecerii so­cialiste dintre brigăzi şi echipe. A­­plicînd din plin cele însuşite la cursurile agrozootehnice, coopera­torii se străduiesc să smulgă pă­­mîntului recolte cît mai bogate. Astfel, la cele 200 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, s-au aplicat trei praşile. La porumbul cultivat pe 720 ha e în curs praşila a doua. In centrul atenţiei organizaţiei de partid, a cooperatorilor stă exe­cutarea la timp şi de calitate a pră­­şitului şi la culturile de cartofi, floarea-soarelui, tutun, legume şi altele. Praşila a doua la cartofi şi floarea-soarelui s-a terminat. Paralel cu întreţinerea culturilor, la lernut se lucrează intens şi la recoltatul furajelor. Lucerna fiind recoltată pe un timp frumos, s-a realizat un fîn de calitate. Un fapt negativ în organizarea muncii la această unitate agricolă este că la recoltatul trifoiului nu se folosesc din plin cositorile mecanice, nu sînt mobilizate toate forțele exis­tente, astfel încît această lucrare este încă rămasă în urmă. Cutreierăm în lung și lat tarla­lele cooperativei agricole din Ier­nut. Peste tot se văd semnele vred­niciei. Pe unele loturi porumbul a trecut de subsuori. Stecii de zahăr a acoperit de mult pămîntul. Toa­te cerealele promit recolte bogate. Mecanizatorii au făcut treabă bu­nă. Cele 720 ha cultivate cu po­rumb, 200 ha cu sfeclă de zahăr, etc., au fost semănate numai cu maşinile de la S.M.T. O parte din aceste suprafeţe se lucrează numai mecanizat. Din zori şi pînă seara tîrziu, uruitul tractoarelor nu con­teneşte. Pe tarlalele „Cigaşie", „Fînaţe", „Corotar" precum şi la brigăzile din satul Lechinţa, sat aparţinător comunei Iernut, se lucra intens. Ne oprim în tarlaua „Corotar". Discutăm cu brigadierul de la I, Iakob Gheorghe. — In echipa mea, toţi dau dovadă de multă hărni­cie. In frunte se află Palaghia Cîm­­pean, Irina Stoica, Ana Fodor, Mă­cinica Bonta şi altele. Cele 22 hec­tare cultivate cu legume constituie o mîndrie pentru cooperativă. De altfel, comunistul Gheorghe Iakob este recunoscut ca un priceput grădinar. Prin strădania lui şi a ce­lorlalţi şefi de echipă, a tuturor legumicultorilor, anul trecut, la unele legume s-au depăşit cu mult­ producţiile planificate, întrecerea legumicultorilor pen­tru mai mult, mai bun şi mai ief­tin este în toi. Paralel cu întreţine­rile, grădinarii lucrează şi la recol­tări. De cîteva zile a început re­coltarea cartofilor timpurii. Numai în două zile, cooperativa a trimis magazinelor de desfacere peste 4.000 kg cartofi de calitatea întîi. De asemenea s-au recoltat şi livrat aproape 1.000 kg de varză timpu­rie şi mari cantităţi de castraveţi cultivaţi în cultură forţată. Rezultatele obţinute pînă în pre­zent de către cooperatorii din Ier­nut constituie o garanţie sigură că angajamentele luate în cinstea ce­lui de-al IV-lea Congres al parti­dului şi a zilei de 23 August, vor fi nu numai realizate, dar şi de­păşite. In cartierul Floreasca din Capitală Au terminat praşila a II-a la porumb Folosind din plin mijloacele me­canizate de care dispun, tractoriştii de la C.A.S. Miheş au terminat pe 260 ha (printre rînduri) praşila a doua mecanizată la porumb. Pe această suprafaţă s-a efectuat a doua oară şi praşila manuală. S-au evidenţiat tractoriştii Nicolae Plesca, Alexandru Vancea şi alţii. GRIGORE MOLDOVAN corespondent voluntar P© terminate cu strînsul furajelor Gospodăria agricolă de stat din Odorhei realizează de la un an la altul producţii tot mai sporite de lapte. Pe primele 6 luni ale anului, gospodăria a livrat peste plan aproape 3 vagoane de lapte. Unul din principalii factori care contribuie la aceasta este asigurarea unor furaje de cea mai bună calitate şi în cantităţi îndestulătoare. Obţinerea unor furaje de calitate a stat şi în acest an în atenţia lucrătorilor gospodăriei. Timpul ploios i-a determinat să organizeze munca în mod deosebit. Fînul de trifoi şi lucernă, care este de acum recoltat şi depozitat în bune condiţii, a fost uscat pe capre, păstrîndu-şi în acest fel calităţile nutritive. Cositul finului pe cele aproape 600 de ha a început la timp. Au fost organizate echipe de cosaşi şi pentru uscarea fînului. Fînul cosit într-o zi, a doua zi a fost şi adunat în căpiţa mici pe prepeleci (pari), înlăturîndu-se în acest fel pericolul diminuării calităţii furajului în caz de ploaie. Muncindu-se în felul acesta s-a reuşit ca pînă în prezent fînul natural să fie cosit şi adunat de pe o suprafaţă de aproape 500 de hectare. Executarea cositului la timp, pe lingă obţinerea unui fîn de calitate, va permite acestei unităţi să obţină de pe aceeaşi suprafaţă una sau chiar două coase de otavă. Exemplul acestei unităţi trebuie urmat şi de către cooperativele agricole din acest raion, care au cosit pînă la această dată doar 1.892 ha cu fîneţe naturale, reprezentînd 4,6 la sută din suprafaţa existentă. Orice întîrziere cu recoltatul fîneţelor duce la scăderea calităţii fura­jului şi la micşorarea producţiei ce se va obţine din coasa a ll-a. Eforturile trebuie îndreptate în primul rînd spre terminarea grab­­nică a recoltării trifoiului și a fînețelor din lunci. CONCLUZII Constatările de pe teren arată că, pe lîngă rezultatele bune obţi­nute în multe locuri, în privinţa construcţiilor şcolare mai există încă rămîneri în urmă. In nume­roase localităţi lucrările de con­strucţii la sălile de clasă planifica­te nu au început sau, chiar dacă au început, se află într-un stadiu destul de întîrziat. Cauzele princi­pale ale rămînerii în urmă se da­­toresc lipsei de preocupare din partea sfaturilor populare raionale şi comunale, lipsei de organizare a muncii pe şantiere şi întîrzierii a­­provizionării cu materiale. Pînă la începerea noului an şco­lar au mai rămas doar două luni şi jumătate. Este un timp destul de scurt. De aceea, construcţiile şco­lare, în această perioadă, trebuie să stea în centrul atenţiei comite­telor executive ale sfaturilor popu­lare. Este necesar ca în cel mai scurt timp să înceapă lucrările la toate construcţiile planificate. Sfa­turile populare raionale au dato­ria de a lua toate măsurile pentru ca materialele de construcţie pla­nificate să ajungă cît mai urgent în posesia comunelor respective. Peste tot, munca pe şantiere să fie în aşa fel organizată, încît pînă la începerea anului şcolar toate sălile de clasă planificate să poată fi da­te în folosinţă. O dată cu intensi­ficarea lucrărilor, o atenţie deose­bită trebuie acordată calităţii lucră­rilor, atît la construcţii cît şi la fi­nisaj. 3 * (Urmare din pag. 1) In proiectul de Constituţie se consfinţeşte că în Republica Socia­listă România, forţa politică con­ducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Român. Cetăţe­nii cei mai înaintaţi şi mai con­ştienţi din rîndurile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi ale ce­lorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comu­nist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, detaşamentul ei de avangardă. Partidul Comunist Român expri­mă şi slujeşte cu fidelitate năzuin­ţele şi interesele vitale ale poporu­lui, îndeplineşte rolul conducător în toate domeniile construcţiei so­cialiste, îndrumă activitatea organi­zaţiilor de masă şi obşteşti, pre­cum şi a organelor de stat. In titlul II al proiectului de Con­­stituţie se consfinţesc drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetă­ţenilor Pe baza lichidării proprie­tăţii privat-capitaliste asupra mij­loacelor de producţie şi a lichidării exploatării omului de către om, statul nostru a înfăptuit egalitatea deplină a tuturor cetăţenilor. Ga­ranţia materială trainică a înfăp­tuirii practice a drepturilor şi a liber­tăţilor de care se bucură oamenii muncii: dreptul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la asigurarea ma­terială la bătrîneţe sau în caz de pierdere a capacităţii de muncă, dreptul la învăţătură, libertatea cu­­vîntului, a presei, a întrunirilor etc., o constituie proprietatea so­cialistă, succesele remarcabile ob­ţinute în dezvoltarea economiei naţionale. In orînduirea noastră socialistă fiecare om, indiferent de naţiona­litate, are largi posibilităţi de afir­mare a talentului, energiei şi capa­cităţii sale creatoare, de valorifi­care a cunoştinţelor şi aptitudini­lor. Alături de oamenii muncii ro­mâni, populaţia aparţinînd naţiona­lităţilor conlocuitoare aduce o con­tribuţie activă la lupta pentru în­florirea şi dezvoltarea patriei noas­tre. După cum se arată în articolul 17 al proiectului de Constituţie, cetăţenii Republicii Socialiste Ro­mânia, fără deosebire de naţionali­tate, rasă, sex sau religie, sunt egali în drepturi în toate domeniile vie­ţii economice, politice, juridice, so­ciale şi culturale. In regiunea noastră, ca şi în alte regiuni ale ţării, au fost create pen­tru naţionalităţile conlocuitoare, şcoli de cultură generală şi supe­rioare, teatre, ziare şi reviste. In regiune, alături de cele 303 şcoli de cultură generală, în care învă­ţămîntul se desfăşoară în limba ro­mână, în acest an şcolar au func­ţionat 302 şcoli cu limba de pre­dare maghiară, în 121 s-a predat în limbile română şi maghiară, iar în 9 şcoli s-a predat şi în limba ger­mană. In cele trei institute de învăţă­mînt superior din Tg.-Mureş, în a­­cest an şcolar, pe lîngă studenţii români învaţă şi peste 1.300 de studenţi maghiari şi 71 de alte na­ţionalităţi. Marile transformări înnoitoare — politice, economice, sociale — în­făptuite în anii puterii populare îşi găsesc o expresie şi o continuare firească pe plan extern, în politica fermă de apărare a păcii şi de dezvoltare a colaborării internaţio­nale promovată de ţara noastră. Republica Socialistă România — se spune în articolul 14 din pro­iectul de Constituţie — întreţine şi dezvoltă relaţii de prietenie şi co­laborare frăţească cu ţările socia­liste,­­promovează relaţii de colabo­rare cu ţările avînd altă orînduire social-politică, activează în organi­zaţii internaţionale în scopul asigu­rării păcii şi înţelegerii între po­poare Relaţiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranităţii şi independenţei, naţionale, egali­tăţii în drepturi şi avantajului reci­proc, neamestecul în treburile in­terne. Luînd cunoştinţă ,de prevederile proiectului de Constituţie a Repu­blicii Socialiste România, oamenii muncii din regiunea noastră îşi ma­nifestă încă o dată hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate for­ţele şi puterea de muncă la înfăp­tuirea sarcinilor trasate de partid, pentru progresul şi înflorirea con­tinuă a patriei socialiste. Realizările de pînă acum consti­tuie o bază puternică pentru dez­voltarea în continuare a ţării pe calea progresului şi civilizaţiei. Proiectele de Directive ale Congre­sului al IV-lea al Partidului Munci­toresc Român reprezintă un gran­dios program de dezvoltare multi­laterală a întregii noastre societăţi. Oamenii muncii sunt conştienţi că prin realizarea prevederilor din Di­rective vor face noi paşi pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste în România, pe calea ridicării patriei pe culmile înalte ale civilizaţiei — societatea comunistă. LEGEA LEGILOR ŢÂRII

Next