Steaua Roşie, februarie 1966 (Anul 18, nr. 25-48)
1966-02-01 / nr. 25
Anul XVIII. Nr. 25 (2.450) lmjai din întrecerea KaHRneSKBHHBHHMBBBP socialistă poli Fabrica de ţigle şi cărămizi „Hercules“ din Tîrnăveni Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de ţigle şi cărămizi „Hercules" din Tîrnăveni şi-au luat angajamentul să depăşească indicatorii de plan pe 1966 cu: 9 200.000 lei la producţia globală; 9 200.000 lei la producţia marfă; 6 50.000 lei economii la preţul de cost; 9 50.000 lei la beneficii producînd peste plan: 9 100.000 buc cărămizi; 9 100.000 buc ţigle. Productivitatea muncii va creşte cu 0,5 la sută. Din care pînă la 8 Mai cu: 9 65.000 lei la producţia globală; 9 65.000 lei la producţia marfă; 9 16.000 lei economii la preţul de cost producînd peste plan: 9 32.000 bucăţi cărămizi; 9 32.000 bucăţi ţigle. Se va urmări în continuare realizarea unor produse de calitate superioară. Fabrica de conserve „Mureşeni“ 1 Colectivul acestei fabrici l-a angajat ca în anul acesta să de- I păşească sarcinile de plan cu: 1 9 825.000 lei la producţia g globală; g 9 825.000 lei la producţia | marfă; . 9 100.000 lei economii la I preţul de cost; 6 100.000 lei la beneficii. Pînă la 8 Mai, cea de-a 45-a aniversare a partidului, se vor I realiza din angajamentul anual g următoarele: | 9 200.000 lei la producţia I globală; | 9 200.000 lei la producţia I marfă; | 9 50.000 lei economii la g preţul de cost; | 9 50.000 lei beneficii. In scopul îndeplinirii exem- I plare a sarcinilor de plan şi a g angajamentelor luate a fost ela- I borat un plan complex de mă- suri tehnico-organizatorice. fr m plecat spre Fîntînele cu intenţia de a afla ce mai este nou pe şantierul termocentralei. In dreapta şi în stînga şoselei, cît vezi cu ochii, numai alb. Am chibzuit cam în felul următor : Pe o vreme ca asta ce poate fi deosebit pe un şantier de construcţii ? De sus cădeau într-una fluturi trimişi parcă să îngroaşe ţesutul covorului alb, îndrăzneţii şi harnicii constructori erau în toiul muncii. Betonişti, zidari, dulgheri, fierari, electricieni, instalatori de apă şi gaz, îmbrăcaţi în pufoaice, cu căşti de protecţie, mişunau ca şi vara în luna lui Cuptor. In biroul şefului de șantier mi se întinde o hartă de vreo doi metri lungime. Maistrul constructor Ștefan Olah îmi explică cu lux de amănunte. Figurile geometrice de pe hîrtia de cale, — dreptunghiuri, patrate, cercuri, cilindri etc. — reprezintă fiecare cîte un obiectiv pe care constructorii au sarcina sî le ridice. Cînd toate vor fi terminate (chiar în cursul acestui an), capacitatea termocentralei va fi mai mare cu 100 MW. Pe hîrtie, în birou, totul părea simplu. La faţa locului ne-am convins însă de priceperea şi perspicacitatea ce le cere meseria de constructor. Oameni căliţi în iureşul muncii, majoritatea pe marile şantiere ale patriei, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, se întreceau cu ei înşişi. — Fii atent, măi Akos. Trage că e legată — îi strigă de jos Vasile Olteanu lui Ákos Kutas. Placa de azbociment se urni din loc, şi cît ai bate în palme se şi afla lîngă celelalte. Mai av°au o suprafaţă de cîţiva metri pătraţi de acoperit cu plăci. Cîte 400 de plăci montau cei şase oameni într-un schimb. La fundaţia bazinului se turna ultimul strat de beton. Instalaţii speciale încălzeau betonul, ajutau la prinderea şi uscarea lui. Cu aceste lucrări turnul de răcire numărul trei a ajuns la punctul terminus. La cel de-al patrulea turn pereţii erau ridicaţi la aproximativ patru metri. In imediata apropiere a turnului de răcire lucra echipa de lăcătuşi condusă de Ioan Barabás. Cu ajutorul unui tractor, tuburile de dimensiuni uriaşe se aşezau la locul unde urmează să fie montate. Aparatul mînuit de sudorul Alexandru Simo le lipeşte în aşa fel ca niciodată să nu se mai desfacă. Aceste tuburi, cu diametru de 1.250 mm, vor forma calea apei calde spre turnurile de răcire. Multă, multă apă va trece prin ele, sute de metri cubi în fiecare oră. Afară ningea într-una, dar zidarii îi dădeau zor cu tencuitul canalului pentru apa rece, care de la turnurile de răcire se va întoarce la cazan. Erau oarecum mai protejaţi, deoarece lucrau în subteran, la o temperatură destul de dulce. Sus, la vreo 40 de metri pe schele, lucrau montării. Unii legau schelele mai sus spre cer, alţii mînuiau macarale şi alte utilaje grele. Cu toţii, fie constructori sau montori, cu atenţia încordată, fără să le pese de frig şi ninsoare, îşi îndeplinesc sarcinile încredinţate. Sînt oameni care pe drept cuvînt pot fi admiraţi pentru curajul şi voinţa dîrză în îndeplinirea misiunii. După cele 4—5 ore petrecute între constructori n-am mai chibzuit ca din maşină. Pe şantierele noastre de construcţie, deşi în condiţii mai vitrege, se lucrează şi acum aproape în ritmul zilelor de vară. Termenele de dare în folosinţă a obiectivelor, calitatea lucrărilor, pentru constructori constituie articole de lege şi ei le respectă ca atare. Se apropia ora amiezii. Conducerile celor două loturi de şantier, energo-construcţia şi energomontaj, comuniştii, fruntaşi în producţie, specialiştii de toate meseriile s-au adunat pentru a analiza activitatea desfăşurată şi a stabili măsurile ce trebuie luata în scopul lichidării lipsurilor şi deficienţelor ce mai persistă pe şantier, pentru ca activitatea constructorilor să se desfăşoare cu un grad sporit de eficienţă. O. FECHETE Zile de iarnă pe şantier Marţi, 1 februarie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 25 bani CONSTRUCȚIE INDUSTRIALĂ O scrisoare a preşedintelui Ho Şi Min adresată tovarăşului Chivu Stoica Ho Şi Min,„preşedintele Republicii Democrate Vietnam, a adresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o scrisoare în legătură cu războiul de agresiune dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam. Potrivit agenţiei vietnameze de informaţii V.N.A., preşedintele Ho Si Min a adresat scrisori în aceeaşi problemă şefilor statelor socialiste, ai statelor semnatare ale acordurilor de la Geneva din 1954 şi ai altor state interesate în situaţia din Vietnam. (Agerpres) Plecarea la Londra a unei delegaţii guvernamentale române Duminică după-amiază a părăsit Capitala plecînd la Londra o delegaţie guvernamentală română condusă de Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care, la invitaţia guvernului britanic, va face o vizită oficială în Marea Britanie. Din delegaţie fac parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Delegaţia este însoţită de consilieri şi experţi. La plecare, în Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Rădulescu, Janos Fazekas, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan şi Ion Marinescu, Constantin Scarlat, Aurel Vijoli, Emil Drăgănescu, miniştri, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi membri ai conducerii unor ministere economice. Au fost prezenţi Leslie Charles Glass, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Invățămîntul agrozootehnic ] eficient și bine organizat Pe măsura preocupării şi rezultatele" au trecut mai bine de două luni de la deschiderea noului an de învăţămînt agrozootehnic de masă. In majoritatea unităţilor agricole, îndrumate de organizaţiile de partid, consiliile de conducere au asigurat condiţii bune de desfăşurare a acestei forme de învăţămînt. Şi aceasta cu atît mai mult cu cît ridicarea nivelului profesional al ţăranilor cooperatori constituie una din îndatoririle principale înscrise în proiectul de statut al cooperativei agricole. Cursanţii, convinşi că cele învăţate le sînt de folos, au participat cu regularitate la expuneri, au dat răspunsuri bune cu ocazia discutării lecţiilor. La cooperativa agricolă de producţie din Sînmărtin, raionul Luduş, funcţionează 4 cercuri (3 pentru cultura plantelor de cîmp şi unul pentru creşterea animalelor). Pînă la sfîrşitul săptămînii trecute la toate cercurile au fost predate cîte 15 lecţii. Folosindu-se metoda expunerii libere a lecţiei, adaptată la condiţiile concrete ale cooperativei agricole, cercul pentru cultura plantelor de cîmp, lector ing. Maria Ghindea, lecţiile se ţin cu regularitate şi se asigură şi o frecvenţă de peste 90 la sută. In afară de manuale, planşe, grafice şi demonstraţiile practice ce se fac cu prilejul expunerilor, de un real folos în îmbogăţirea cunoştinţelor cursanţilor sunt şi filmele. In ultima perioadă, pentru cursanţii din această comună au rulat 3 filme. Unul din acestea era dedicat generalizării experienţei pozitive a unor unităţi agricole socialiste în folosirea conveierului verde. Printre altele, în film s-a demonstrat influenţa pozitivă pe care o are folosirea în hrana animalelor a silozului obţinut dintr-un amestec de porumb şi bob. In urma discuţiilor axate pe tema filmului, cursantul Ioan Şopterean, a propus ca din acest an şi la cooperativa agricolă de producţie din Sînmărtin să fie cultivat porumbul în amestec cu bob. Discuţii vii au fost purtate şi pe tema importanţei introducerii REMUS CÂMPEAN (Foto : HARAGOS ZOLTÁN) (Continuare In pag. a 3-a) Bilanţul unui an bogat la realizări Lucrătorii Direcţiei regionale de statistică au sintetizat, zilele acestea, rezultatele economico-financiare ale întreprinderilor industriale pe anul care s-a scurs. Datele arată în mod concludent şi deosebit de convingător realizările obţinute în ultimul an al sesenatului de oamenii muncii mobilizaţi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid. Aceste rezultate au întregit pe cele din anii precedenţi, şi astfel regiunea noastră, alături de toate regiunile ţării, a făcut încă un pas înainte pe drumul creşterii potenţialului său economic. Planul producţiei globale industriale pe anul care s-a scurs a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută, iar cel de marfă de 102 la sută. Valoarea producţiei date peste plan se ridică la 183 milioane lei la producţia globală şi 111 milioane lei la producţia marfă. Este semnificativ faptul că la sfîrşitul anului trecut volumul producţiei industriale al regiunii a fost de 2,5 ori mai mare decît cel din anul 1959; ritmul mediu anual de creştere a atins peste 16 la sută. In creşterea producţiei industriale un rol determinant l-a jucat lărgirea bazei tehnico-materiale a industriei, prin crearea de noi unităţi productive, prin lărgirea, modernizarea şi reutilarea celor existente. Numai în anul trecut Banca de investiţii din regiune a finanţat lucrări capitale în valoare de peste 1.271 milioane lei, din care cea mai mare pondere o deţine industria. In domeniul industriei, în ultimii ani au avut loc nu numai schimbări cantitative, ci şi de structură. In volumul producţiei industriale cu o pondere mereu crescîndă se afirmă ramuri, care în trecut erau slab dezvoltate ca: industria energiei electrice, industria chimică, industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor etc. Ritmurile de creştere a acestor ramuri depăşesc pe cel obţinut pe ansamblul regiunii. Numai la cele două termocentrale din regiune — Luduş şi Fîntînele — s-a produs de 3 ori mai multă energie electrică decît s-a produs în 1938 în întreaga Românie, regiunea noastră furnizînd aproape un sfert din producţia actuală a ţării. In viitorii ani industria energiei electrice va lua proporţii de dezvoltare şi mai accentuate prin punerea în funcţiune a noi grupuri electrogene. Industria chimică se va îmbogăţi cu Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg.-Mureş, care nu peste multă vreme va intra în funcţiune. Perspective frumoase se deschid industriei metalurgiei neferoase (minele Bălan), industriei forestiere, alimentare, uşoare etc. IULIU VEREŞ directorul Direcţiei regionale de statistică (Continuare in pag. a 3-a) SPORT E VREMEA SAMEI Toate Ingrăşămintele naturale pe cîmp! Fertilizarea solului este una din cerinţele de bază ale agriculturii moderne. Alături de îngrăşămintele chimice, cele naturale au o mare însemnătate pentru mărirea producţiei agricole la ha. Aceasta se explică prin faptul că ele îmbogăţesc solul cu cantităţi însemnate de substanţe hrănitoare necesare plantelor. Cercetările ştiinţifice au dovedit că un vagon de gunoi de grajd îmbogăţeşte pămîntul cu peste 50 kg azot, 25 kg fosfor şi alte substanţe care sporesc producţia, în cazul porumbului cu 500—600 kg la ha. Acest lucru este dovedit şi de practica a numeroase unităţi agricole. Cooperatorii din Acăţari, de pildă, prin îngrăşarea solului cu gunoi de grajd au realizat producţii medii la ha de peste 28.000 kg la sfeclă şi de aproape 4.000 kg la porumb. Asemenea exemple sînt numeroase. In ultimul timp, datorită creşterii efectivelor de animale, în unităţile agricole socialiste se obţin cantităţi tot mai mari de gunoi de grajd. Sînt create aşadar, condiţii pentru fertilizarea de suprafeţe tot mai mari de teren. Cu ocazia adunărilor generale, cooperatorii au ridicat problema fertilizării solului şi s-au angajat totodată să depăşească producţiile planificate la ha, răspunzînd prin aceasta sarcinilor trasate prin Directivele celui de al IX- lea Congres al P.C.R. de a spori producţia agricolă cu un ritm mediu de circa 3,5 la sută în fiecare an. Realizarea acestui obiectiv este determinată, în bună măsură, şi de folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte. In regiunea noastră există o veche tradiţie ca gunoiul de grajd să fie transportat în cîmp iarna, pe drum de sanie. Deci, acum, cînd avem un drum minunat de sanie, a devenit la ordinea zilei transportul îngrăşămintelor naturale în cîmp. Transportul îngrăşămintelor cu sania are multe avantaje: în această perioadă atelajele sînt mai puţin ocupate cu alte lucrări; transportul se face mai uşor şi mai repede decît cu carul, deoarece drumurile de cîmp nu sînt desfundate ca în alte anotimpuri, iar terenul este ferit de efectul negativ al bătătoririi. Ţinînd cont de toate acestea, în multe locuri s-a început deja acţiunea de transport a îngrăşămintelor pe cîmp. Un scurt raid prin cîteva unităţi ne-a dat prilejul să-i vedem la lucru pe unii din bunii gospodari. La cooperativa agricolă din Fărăgău, săniile sînt într-un permanent du-te-vino de la cîmp la platformele cu gunoi. Aici toate brigăzile au început transportul îngrăşămintelor încă cu cîteva zile în urmă. — Bucuroşi de acest drum minunat de sanie — ne spune brigadierul loan Hurdiş — eforturile noastre sînt îndreptate acum spre transportarea la cîmp a întregii cantităţi de îngrăşăminte. Pe lîngă atelajele cooperativei folosim şi tractoarele de la S.M.T. In acest scop am improvizat o sanie uriaşă — sanceu, cum i se spune pe la noi — cu care transportăm deodată peste 5 tone de gunoi. In această săptămînă terminăm complet transportul îngrășămintelor. Asemenea metode folosesc și cooperatorii din Breaza şi Lueriu. Dînd dovadă de spirit gospodăresc, luerenii sînt de acum pe terminate cu transportul îngrăşămintelor în cîmp. Platformele cu îngrăşăminte de la fermele zootehnice au fost mutate în cîmp în mai puţin de 6 zile. Ele sînt bine clădite şi aranjate, aşteptînd primăvara cînd o dată cu lucrările solului, gunoiul va putea fi încorporat în pămînt cu mai multă uşurinţă. In raionul Reghin aproape în toate unităţile este în curs această lucrare. Cooperatorii din Poarta — ne scrie corespondentul voluntar DUMITRU BURIAN — au transportat pînă acum la cîmp peste 500 tone de gunoi. Merită a fi apreciată şi iniţiativa cooperativei din Vălenii de Mureş, care a trecut la colectarea şi transportul în cîmp şi a gunoiului din curţile cooperatorilor. Asemenea iniţiative şi, în general, acţiunea de transport a îngrăşămintelor la cîmp trebuie pornită în toate cooperativele. Aceasta este cu atît mai necesar cu cît la fermele zootehnice şi în curţile membrilor există mari cantităţi de gunoi iar animalele de muncă stau în grajd nefolosite. La Rîciu, Sînmărtin, Şopteriu, Urmeniş şi în majoritatea cooperativelor din raionul Luduş, la data de 28 ianuarie nu se începuse transportul gunoiului. Cam aceeaşi situaţie există şi în raioanele Tg.-Mureş şi Tîrnăveni. La Ceuaş, toate atelajele erau ocupate cu transportul îngrăşămintelor în cîmp, pe cînd la cooperativa vecină din Voivodeni, platforma din curte este intactă. De fapt aici nici nu poate fi vorba de o platformă deoarece gunoiul este împrăştiat de-a valma prin curte. Nu mai este mult pînă se va ajunge cu depozitarea acestuia pînă la uşa biroului cooperativei. Impiedicîndu-se de el, preşedintele şi inginerul, probabil, vor lua măsuri să fie transportat în cîmp. Planul de măsuri al Comitetului regional de partid prevede ca în primăvară să se fertilizeze în total o suprafaţă de cel puţin 14.980 ha de teren. Pentru traducerea lui în viaţă, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare, consiliile agricole, să mobilizeze în aceste zile consiliile de conţ ducere ale C.A.P., pe lucrătorii de pe ogoare pentru a transporta în cîmp toate cantităţile de îngrăşăminte naturale. Aceasta va uşura muncile agricole din primăvară, constituind totodată un mijloc însemnat de sporire a recoltei. TRAIAN GABOR | TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR Prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KÁLLAI, Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ung, noi şi mari succese în activitatea consacrată înfloririi continue a Ungariei socialiste NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Ministri al Republicii Socialiste România