Steaua Roşie, iulie 1966 (Anul 18, nr. 153-179)
1966-07-22 / nr. 171
Maistrul şi locul său de muncă ■ Atenţie din prima oră de muncă ■ Colectivul - un sprijin permanent ■ Maistrul - un bun pedagog ■ Recepţioner sau maistru de şantier? Cu cîteva minute înainte de ora cînd schimbul de noapte urma să-şi termine lucrul, maistrul Kutasi Carol a fost prezent în secţie. N-a zăbovit mult în biroul său. S-a grăbit în a lua legătura cu maistrul schimbului trei, cu şefii de echipe şi brigăzi, interesîndu-se de starea tehnică a maşinilor, de stadiul de prelucrare în care se aflau diverse piese din care se alcătuieşte o garnitură de mobilă. Răspunsul primit de la oamenii din schimbul III a fost următorul: „Totul merge bine". In timp ce maistrul K. Carol, a controlat fiecare maşină şi loc de muncă din secţia de lustruit de care răspunde, pe rînd, au sosit şi oamenii din schimbul I. La ora 6 ei au preluat munca şi, după o noapte de odihnă, au continuat-o parcă cu mai multă vigoare. Maistru Carol a întreţinut apoi discuţii cu mai mulţi muncitori, dîndu-se indicaţii cu privire la ce aveau de făcut, ce repere şi faze de lucru trebuiau executate î primele ore ale dimineţii, pentru a se asigura ritmul normal a! producţiei şi al muncii în întreaga secţie. S-a întors în biroul său. A întocmit fişa de materiale. E solicitat de muncitorul Ioan Pintea. Cineva din schimbul de noapte rebutase un lot de piese (plaiuri pentru noptiere). — Ce facem în cazul de faţă tov. maistru? — întrebă Pintea, puţin cam supărat. — Le reparăm. Altfel sîntem puşi în situaţia de a diminua întreaga activitate a schimbului. Plaiurile sînt absolut necesare în ciclul de producţie. Ne costă o oră, dar după aceea lucrăm normal, fără întrerupere ... Atenţie cuvenită producţiei, din prima oră de muncă — aceasta este deviza maistrului Carol. Legătura permanentă cu secţiile care pregătesc semifabricate pentru muncitorii din secţia de lustruit o face continuu maistrul Carol, sesizează colegilor lui de muncă lipsa unor repere care ar putea influenţa negativ ritmul muncii lustruitorilor. Colaborarea dintre maiştri pentru bunul mers al producţiei a devenit de fapt ceva stabil la Iprofil „23 August". — Pe ce puneţi accent în munca de zi cu zi a dv? — l-am întrebat pe maistrul Martin Farczádi, de la aceeaşi întreprindere. — Pe colaborarea permanentă cu controlorii tehnici de calitate, pe aprovizionarea ritmică a locurilor de producţie cu semifabricate şi alte materiale necesare, lucru ce condiţionează folosirea la maximum a maşinilor şi a timpului de muncă. Urmăresc ca fiecare om din secţie să lucreze întotdeauna la cel mai potrivit loc de producţie pentru el, să-i creez posibilitatea de a-şi fructifica cum se cuvine cunoştinţele tehnice şi profesionale ce le posedă. Fiecare abatere de la normele tehnologice de producţie o corectez prin diverse mijloace cît mai operativ, mi-o notez în „carnetul de bord" al secţiei, iar la şedinţele de producţie o pun în dezbaterea colectivului, care întotdeauna se pronunţă împotriva lipsurilor. Părerea mea este că maistrul îşi exercită mai pregnant rolul său în producţie atunci cînd se sprijină şi solicită întregul colectiv pe care-l conduce, în re- C. CROITORII (Continuare în pag. a 3-a) Prin tenie de rape Paralel cu secerişul cerealelor, majoritatea unităţilor agricole se străduiesc ca încă din primele cantităţi recoltate cu combinele să livreze în contul obligaţiilor faţă de stat, cereale de bună calitate. Pentru ca această acţiune de mare importanţă să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, majoritatea bazelor de recepţie s-au pregătit temeinic. Rezultatele bunei organizări a muncii La Baza de recepţie din oraşul Luduş, în ziua vizitei noastre era mare animaţie. La intervale scurte soseau autocamioane încărcate cu grîu şi orz. Laboranţii luau probele din saci, iar după cîntărire şi cunoaşterea calităţii produsului, autocamioanele erau dirijate la rampele de descărcare. Aici, cerealele, din saci erau deşertate în buncăre încăpătoare, de unde cu ajutorul şnecurilor erau transportate la selector. De aici, boabele cu o umiditate de 17 la sută erau dirijate la un uscător de mare capacitate, unde în scurt timp erau aduse la procentul admis de înmagazinare. In această perioadă zilnic se selectează peste 72 tone de cereale. Important este că la această bază efortul fizic al omului (depus pînă mai anii trecuţi la transportul sacilor), a fost redus la minimum. Şi acum ceva despre unităţile care se perindă pe la bază. Dintre toate cooperativele agricole, cele mai bune rezultate le-a obţinut C.A.P. Bogata. Această unitate, datorită ritmului intens ce l-a imprimat recoltatului, a reuşit să obţină chitanţa nr. 1 la predatul orzului şi tot ea, în scurtă vreme a fost prima pe raion care şi-a achitat în întregime obligaţiile ce le-a avut faţă de stat. Livrarea orzului (peste 30.000 kg) a terminat-o şi C.A.P. Luduş şi se apropie de sfîrşit la C.A.P. Cheţani. Lipsă de orientare Pregătiri intense în vederea preluării în bune condiţii a cerealelor am constatat şi la bazele din Zau de Cîmpie şi Band. La baza din Zau, prima care a început să livreze grîu a fost C.A.P. din localitate. Ca şi la Luduş, aici preluarea cerealelor se face mecanizat încă de pe rampă. In interior au fost luate măsuri de a se depozita atît grîul cît şi orzul, pe soluri şi calităţi. Cu toate că Baza de recepţie din Band aparţine de raionul Tg.-Mureş, totuşi datorită aşezării sale, ea recepţionează cerealele din şapte C.A.P. din raionul Luduş. Deşi această bază are condiţii bune de preluare a cerealelor, totuşi nu le foloseşte cum ar trebui. In dimineaţa zilei vizitei noastre, are- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Magistrala aeriana de 400 kV Luduş-Slatina a fost terminată Ultimele lucrări de montaj ale liniei electrice de 400 kV Luduş — Hidrocentrala Gheorghe Gheorghiu-Dej — Slatina, în lungime de 253 km, s au încheiat. Linia trece peste 190 de obstacole naturale. Porţiunea cea mai grea este aceea care traversează Carpaţii între Boiţa şi Hidrocentrala de pe Argeş. La construcţia ei s-au utilizat tractoare grele, elicoptere şi utilaje de înaltă tehnicitate. Noua magistrală de 400 kV va asigura conectarea centralei de la Luduş cu hidrocentrala de pe Argeş. 497 km conductoare peste plan Colectivul Fabricii de conductoare din Tg.-Mureş, antrenat într-o pasionantă întrecere socialistă, în lunile ce s-au scurs din acest an a înregistrat importante succese. La sfîrşitul primului semestru a realizat peste sarcinile de plan circa 497 km conductori de diferite tipuri. Productivitatea muncii pe cap de salariat a fost depăşită cu 0,2 la sută. Realizări frumoase s-au obţinut şi la indicatorii preţ de cost şi beneficii. Economiile realizate prin reducerea preţului de cost pe produse se ridică la 77.000, iar beneficiile la 573.000 lei. De remarcat este faptul că planul producţiei globale şi marfă pe şase luni a fost depăşit cu 2,79 la sută. La obţinerea acestor succese a contribuit într-o măsură sporită buna organizare a producţiei pe secţii, echipe, brigăzi şi schimburi, folosirea fără întrerupere a utilajelor, precum și buna aprovizionare cu materii prime și materiale. Intr-un timp record... Noapte de duminică. Oamenii, muncitorii, tehnicienii, inginerii, maeştrii ai viorilor şi ai ambarcaţiunilor sportive, la capătul tinei săptămîni de muncă rodnică, se aflau în obişnuita zi de repaus pentru ca a doua zi în zori să-şi înceapă lucrul, fiecare în meseria lui şi toţi împreună, pentru plan. Iată însă că în această noapte, aparent liniştită, la C.I.L. Reghin se produce o defecţiune tehnică destul de serioasă, care părea să pună în pericol însăşi soarta planului. S-au defectat maşinile de la una din secţiile de bază ale complexului, ceea ce de la sine explică gravitatea cazului prin repercusiunile ce le putea avea asupra celorlalte secţii şi implicit asupra producţiei de ansamblu a complexului. Alarmaţi de acest incident, în plină noapte de duminică, cînd oamenii de obicei dorm, muncitorii, inginerii, tehnicienii, mulţi la număr în frunte cu directorul Adalbert Kiss, inginerul-şef Emil Moldovan, cu secretarul comitetului de partid Mihai Gliga, toţi ca unul s-au prezentat la faţa locului pentru luarea primelor măsuri de restabilire a ordinei tehnologice zdruncinată. S-a constituit ad-hoc „statul major, care avea să conducă ofensiv şi operativ operaţiunile de repunere în funcţiune a utilajelor, s-a elaborat un plan minuţios pe zile, pe ore, pe oameni, în aşa fel încît fiecare să-şi cunoască cu precizie de ceasornic sarcinile şi fiecare să-şi aducă în termen contribuţia la funcţionarea marelui angrenaj al colectivului de muncă. Comitetul de partid a ţinut o şedinţă şi la rîndul lor, organizaţiile de bază, pentru prelucrarea planului de acţiune întocmit de „statul major" şi ca întotdeauna, comuniştii s-au situat în fruntea bătăliei însufleţind prin pilda lor şi mobilizînd masa mare a muncitorilor şi tehnicienilor. Fiind vorba de anumite defecţiuni tehnice, fireşte, greul cădea pe secţia a Vll-a, respectiv pe atelierul mecanic, care trebuia, şi de altfel s-a angajat să repună în funcţiune utilajele într-un timp record. Wilhelm Marosvölgyi, şeful secţiei, fruntaş al întrecerii socialiste, unul dintre inovatorii de bază ai întreprinderii şi unul din specialiştii pe care ministerul de resort îl foloseşte destul de des la punerea în funcţiune a unor utilaje moderne la alte combinate şi complexe noi aparţinînd de Ministerul Economiei Forestiere, şi-a organizat brigăzile şi printr-un regim special de muncă, a atacat frontal lucrarea sau mai bine zis, lucrările. Brigăzile lui Alexandru Petrişor, Karol Jozeff, Mihai Kocsai, Augustin Rusu, Iosif Kadar, Francisc Totpal, inginerul mecanic energetician Richard Schodl şi alţii, mulţi alţii, în brigăzi, echipe şi individual, au pornit la treabă cu tot simţul de răspundere şi cu abnegaţie, încă din noaptea incidentului, fără să cunoască oboseala, realizînd punct cu punct sarcinile prevăzute în planul elaborat în şedinţa comandamentului. ... Colectivul de muncă de la C.I.L. Reghin, în frunte cu comuniştii, şi-a făcut cu prisosinţă datoria. Oamenii, maeştri ai cherestelei, viorilor şi ai ambarcaţiilor sportive cunoscute pînă departe peste hotarele ţării şi prin ele, însăşi priceperea şi hărnicia lor, a oamenilor, într-un timp record, au determinat atelajele să producă din nou cu întreaga lor capacitate în ritmul prevăzut în planul de producţie al complexului. ION SIMA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 171 (2.596)1 Vineri, 22 iulie 1966 4 pagini, 25 de bani Viața economică a întreprinderilor TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi,. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România şi al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată şi plină de abnegaţie, poporul polonez a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări şi dezvolta permanent, spre binele popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România RECOLTA CIT MAI GRABNIC ŞI FĂRĂ PIERDERI IN HAMBARE Ţăranii cooperatori din raionul Tîrgu-Mureş s-au pregătit temeinic pentru seceriş. Din timp au fost luate măsuri pentru mobilizarea forţelor şi mijloacelor existente în fiecare unitate agricolă în vederea executării la timp a secerişului. Pentru impulsionarea acestei lucrări suprafeţele de orz şi grîu au fost repartizate pe grupe de cooperatori. Acest lucru a făcut să ia parte la seceriş un număr mare de oameni. Faţă de alţi ani a fost mobilizat şi personalul administrativ din sectorul zootehnic, ateliere, viticultură etc. Un lucru pozitiv este că există un control mai riguros din partea organizaţiilor de partid, consiliilor de conducere şi inginerilor agronomi în executarea lucrărilor agricole de vară. La fel, a existat o preocupare şi pentru asigurarea spaţiilor de depozitare a noii recolte. Acolo unde au fost luate asemenea măsuri nici rezultatele n-au întîrziat să se arate. Multe cooperative agricole, printre care cele din Mădăras, Miercurea-Niraj, Fîntînele şi altele au terminat numai în cîteva zile recoltarea orzului, iar secerişul griului în aceste unităţi se desfăşoară în ritm corespunzător. In cooperativa agricolă din Miercurea-Niraj, pînă la 20 iulie grîul a fost strîns de pe o suprafaţă de peste 120 de ha, iar în cea din Fîntînele de pe 130 ha. — Cînd grîul a dat în pîrgă am trecut cu toate forţele la recoltarea lui — ne spune un ţăran cooperator din Mădăraş — La seceriş folosim şi combinele. Pînă acum am secerat grîul de pe o suprafaţă de 123 de ha. Intrucît noi am recoltat orzul în cea mai mare parte cu combinele, am terminat şi treierişul acestuia. Treierişul orzului se apropie de sfîrşit şi în cooperativele agricole din Gheorghe Doja, Crăciuneşti, Acăţari, Ernei şi altele. Recoltarea mecanizată pe suprafeţe cît mai mari La cooperativa agricolă de producţie din Găieşti combinele sînt folosite în mod judicios. Lucrînd în tarlalele brigăzii a VI a din satul Adrian, condusă de Kovács Alexandru, cele două combine au recoltat în numai cîteva ceasuri aproape o jumătate de vagon cu grîu. In urma combinelor nu rămînea nici un spic risipit, iar paiele erau lăsate de colector la intervale egale, ceea ce uşurează mult şi adunatul lor. Cooperatorii sunt mulţumiţi de calitatea lucrărilor executate de combinierii Nagy Ladislau şi Zsigmond Beniami. Kozma Ödön, inginerul cooperativei ne informează că, combinele din S.M.T. vor recolta grîul de pe o suprafaţă de peste 70 ha, sau chiar şi mai mult. Şi în cooperativele agricole din Vărgata, Miercurea-Niraj, Fîntînele şi altele combinele sînt folosite din plin la seceriş. Cu toate acestea, ritmul zilnic al secerişului în cooperativele agricole din raionul Tg.Mureş nu se desfăşoară în mod corespunzător. Acest lucru se explică prin faptul că la seceriş se foloseşte mai mult forţa manuală. Se ştie că de la cosit şi strîngerea snopilor în clăi în condiţiile lucrării cu coasa şi pînă la ajungerea boaberlor în hambare mai sînt încă operaţii şi volum de muncă, în proporţie destul de mare. Tocmai de aceea se impune folosirea combinelor la seceratul griului pe suprafeţe cît mai mari. Deşi combinele din cele două S.M.T. (Tg.-Mureş şi Miercurea- Niraj) în marea lor majoritate au fost bine pregătite şi reparate, sînt foarte puţin folosite. Nici nu-i de mirare că pînă la data de 21 iulie grîul a fost strîns doar numai de pe 1.649 ha, din cele 17.066 ha cultivate. Multe consilii de conducere din C.A.P. au încheiat con- RAID-ANCHETA tracte cu S.M.T. pentru a recolta grîul cu combinele, numai că aceasta a rămas doar pe hîrtie. Trebuie să arătăm însă că nici pînă în prezent nu s-au stabilit parcelele care trebuie recoltate cu combinele, iar dacă s-au stabilit, acestea nu se respectă. Este elocvent exemplul cooperativei agricole din Păsăreni, care deși a contractat să recolteze cu combinele 60 ha cu grîu, consiliul de conducere nici n-are de gînd să îndeplinească această sarcină. Cu forţele existente ale cooperativei se menţine un ritm scăzut la seceriş. Această tendinţă se manifestă şi la cooperativele agricole din Troiţa, Gălăţeni, Sîntioana şi altele. Tocmai de aceea, se recomandă să se folosească la seceriş, pe lîngă forţa manuală şi mijloacele mecanizate. Pe cînd eliberarea .... a terenului şi treierişul? Dacă la recoltarea păioaselor se obţin rezultate satisfăcătoare, nu acelaşi lucru se poate spune despre restul lucrărilor agricole de vară: transportul snopilor la arii, treierişul şi executarea arăturilor de vară. Deși recoltarea orzului de toamnă s-a terminat în toate cooperativele agricole, treierişul este încă rămas în urmă. In cooperativa agricolă din Corunca orzul a fost recoltat cu multe zile în urmă. Cu toate acestea, nici aici nu s-au luat măsuri pentru executarea treierişului. Slab se desfăşoară această lucrare şi în cooperativele agricole din Corneşti, Band, Bereni şi altele. Pînă la 21 iulie, în raionul Tg.-Mureş, orzul a fost treierat doar în proporţie de 45,9 la sută. Intensificarea ritmului la treieriş constituie una din sarcinile de cea mai mare răspundere ce stau în fața tuturor lucrătorilor de pe ogoare. In cel mai scurt timp trebuie transportată toată recolta de pe cîmp. Orice zi întîrziere poate aduce pagube cooperativelor agricole. Acest lucru este necesar, cu atît mai mult cu cît majoritatea clăilor nu sunt bine aşezate, iar ploile ce ar putea cădea ar uda snopii, prezentînd pericolul de încolţire a boabelor în clăi. Pentru evitarea pierderilor cu ocazia transportării la aici este necesar ca aceasta să se facă cu grijă şi să fie folosite toate atelajele şi autocamioanele. Intrucît numărul batozelor este mic este necesar ca acestea să fie folosite rațional, la întreaga lor capacitate de lucru. Pentru aceasta este necesar să organizazeze munca în două schimburi. ' ■ . ' ' ' r - ;. f ■ • Dar arăturile de vară?; • • ■ Paralel cu treieri sul ‘se .(Cere a ,,se intensifica şi lucrările"* de pregătire a recoltei din anul viitor. Ritmul în care se desfăşoară arăturile de vară se poate considera nesatisfăcător. Cu toate că există condiţii bune in fiecare unitate agricolă, această lucrare se tărăgănează de la o zi la alta. Pînă la 21 iulie la Berghia, Călugăreni, Glodeni, Păsăreni, Moșuni nu s-a arat nici un petec de teren. La Păsăreni, de exemplu, deşi orzul a fost de mult recoltat, transportarea snopilor la aici se desfăşoară cu viteza melcului. Datorită acestei lucrări, mecanizatorii care deservesc această cooperativă agricolă nu pot executa arăturile de vară. Mai mult decît atît, aşezatul clăilor nu se face în linie dreaptă şi din acest motiv nici cel mai iscusit tractorist nu poate să efectueze arătura. ★ In toate cooperativele agricole din raion există posibilităţi pentru intensificarea lucrărilor de vară: seceriş, treieriş şi executarea arăturilor de vară. Pentru aceasta însă se cere o bună organizare a muncii şi folosirea tuturor forţelor şi mijloacelor la aceste lucrări. P. SIMION TRACTORISTUL GHEORGHE ROMAN EXECUTĂ ARĂTURI DE VARĂ PE OGOARELE COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCȚIE DIN IDRIFAIA, RAIONUL TÂRNĂVENI ...ÎN ANUL 101 Potrivit informaţiilor culese din presa vremii, cu o sută de ani în urmă cetăţenii conservatori ai bătrînei urbe de pe Mureş se împotriveau cu îndîrjire planului lansat de edilii de atunci, privind plantarea de arbori şi amenajare a unei promenade... „în vecinătatea cetăţii Tîrgu-Mureşului". Cu toată împotrivirea lor, promenada s-a făcut şi... timp de un secol, cetăţenii oraşului Tg.-Mureş au îndrăgit frumoasa alee cunoscută sub denumirea „Bulevardul 7 Mai", loc preferat de plimbare, odihnă, recreare, cu arbori înmiresmaţi şi bănci. Tot aici s-a deschis şi „Terasa Bulevard", un loc foarte căutat, nu numai datorită specialităţilor culinare ce se servesc aici, ci şi aerului plăcut de pe bulevard. Dar vai!... In anul 101 s-au găsit unii adepţi ai conservatorilor de acum un veac... întruchipaţi în serviciul de salubritate din cadrul întreprinderii comunale. Cînd ţi-e lumea mai dragă, la clar de lună, cînd vii să te răcoreşti aici puţin după o zi de caniculă năprasnică, deodată nori de praf se ridică şi te acoperă pe loc încît, cît ai bate din palme devii invizibil şi ţi se opreşte răsuflarea, căci măturătorii de stradă intră cu încăpăţînare în acţiune. Nu ştiu din ce motiv, serviciul de salubritate a crezut de cuviinţă să programeze măturatul pe această alee atît de frecventată în serile de vară, tocmai la ora 22 şi uneori chiar la 21. Oare nu s-ar putea mai tîrziu? ŞTEFAN IZSÁK