Steaua Roşie, iulie 1966 (Anul 18, nr. 153-179)

1966-07-22 / nr. 171

Maistrul şi locul său de muncă ■ Atenţie din prima oră de muncă ■ Colectivul - un sprijin permanent ■ Maistrul - un bun pedagog ■ Recep­­ţioner sau maistru de şantier? C­u cîteva minute înainte de ora cînd schimbul de noapte urma să-şi termine lucrul, maistrul Kutasi Carol a fost prezent în secţie. N-a zăbovit mult în biroul său. S-a grăbit în a lua legătura cu maistrul schimbului trei, cu şe­fii de echipe şi brigăzi, intere­­sîndu-se de starea tehnică a ma­şinilor, de stadiul de prelucra­re în care se aflau diverse pie­se din care se alcătuieşte o gar­nitură de mobilă. Răspunsul pri­mit de la oamenii din schim­bul III a fost următorul: „Totul merge bine". In timp ce maistrul K. Carol, a controlat fiecare maşină şi loc de muncă din secţia de lustruit de care răspunde, pe rînd, au sosit şi oamenii din schimbul I. La ora 6 ei au pre­luat munca şi, după o noapte de odihnă, au continuat-o par­că cu mai multă vigoare. Mais­tru Carol a întreţinut apoi dis­cuţii cu mai mulţi muncitori, dîndu-se indicaţii cu privire la ce aveau de făcut, ce repere şi faze de lucru trebuiau exe­cutate î­­ primele ore ale dimi­neţii, pentru a se asigura rit­mul normal a! producţiei şi al muncii în întreaga secţie. S-a întors în biroul său. A întoc­mit fişa de materiale. E solici­tat de muncitorul Ioan Pintea. Cineva din schimbul de noap­te rebutase un lot de piese (plaiuri pentru noptiere). — Ce facem în cazul de fa­ţă tov. maistru? — întrebă Pin­tea, puţin cam supărat. — Le reparăm. Altfel sîntem puşi în situaţia de a diminua întreaga activitate a schimbu­lui. Plaiurile sînt absolut ne­cesare în ciclul de producţie. Ne costă o oră, dar după aceea lucrăm normal, fără întreru­pere ... Atenţie cuvenită producţiei, din prima oră de muncă — a­ceasta este deviza maistrului Carol. Legătura permanentă cu secţiile care pregătesc semifa­bricate pentru muncitorii din secţia de lustruit o face con­tinuu maistrul Carol, sesizează colegilor lui de muncă lipsa unor repere care ar putea in­fluenţa negativ ritmul muncii lustruitorilor. Colaborarea din­tre maiştri pentru bunul mers al producţiei a devenit de fapt ceva stabil la Iprofil „23 Au­gust". — Pe ce puneţi accent în munca de zi cu zi a dv? — l-am întrebat pe maistrul Mar­tin Farczádi, de la aceeaşi în­treprindere. — Pe colaborarea permanen­tă cu controlorii tehnici de ca­litate, pe aprovizionarea ritmi­că a locurilor de producţie cu semifabricate şi alte materiale necesare, lucru ce condiţionea­ză folosirea la maximum a ma­şinilor şi a timpului de mun­că. Urmăresc ca fiecare om din secţie să lucreze întotdeauna la cel mai potrivit loc de pro­ducţie pentru el, să-i creez po­sibilitatea de a-şi fructifica cum se cuvine cunoştinţele tehnice şi profesionale ce le posedă. Fiecare abatere de la norme­le tehnologice de producţie o corectez prin diverse mijloace cît mai operativ, mi-o notez în „carnetul de bord" al secţiei, iar la şedinţele de producţie o pun în dezbaterea colectivu­lui, care întotdeauna se pro­nunţă împotriva lipsurilor. Pă­rerea mea este că maistrul îşi exercită mai pregnant rolul său în producţie atunci cînd se spri­jină şi solicită întregul colec­tiv pe care-l conduce, în re- C. CROITORII (Continuare în pag. a 3-a) Prin tenie de rape Paralel cu secerişul cereale­lor, majoritatea unităţilor agri­cole se străduiesc ca încă din primele cantităţi recoltate cu combinele să livreze în contul obligaţiilor faţă de stat, cereale de bună calitate. Pentru ca a­­ceastă acţiune de mare impor­tanţă să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, majoritatea bazelor de recepţie s-au pre­gătit temeinic. Rezultatele bunei organizări a muncii La Baza de recepţie din ora­şul Luduş, în ziua vizitei noas­tre era mare animaţie. La in­tervale scurte soseau autoca­mioane încărcate cu grîu şi orz. Laboranţii luau probele din saci, iar după cîntărire şi cunoaşte­rea calităţii produsului, autoca­mioanele erau dirijate la ram­pele de descărcare. Aici, cerea­lele, din saci erau deşertate în buncăre încăpătoare, de unde cu ajutorul şnecurilor erau transportate la selector. De aici, boabele cu o umiditate de 17 la sută erau dirijate la un us­­cător de mare capacitate, unde în scurt timp erau aduse la pro­centul admis de înmagazinare. In această perioadă zilnic se selectează peste 72 tone de cereale. Important este că la această bază efortul fizic al omului (de­pus pînă mai anii trecuţi la transportul sacilor), a fost redus la minimum. Şi acum ceva des­pre unităţile care se perindă pe la bază. Dintre toate cooperati­vele agricole, cele mai bune rezultate le-a obţinut C.A.P. Bo­gata. Această unitate, datorită ritmului intens ce l-a imprimat recoltatului, a reuşit să obţină chitanţa nr. 1 la predatul orzu­lui şi tot ea, în scurtă vreme a fost prima pe raion care şi-a a­­chitat în întregime obligaţiile ce le-a avut faţă de stat. Livra­rea orzului (peste 30.000 kg) a terminat-o şi C.A.P. Luduş şi se apropie de sfîrşit la C.A.P. Che­­ţani. Lipsă de orientare Pregătiri intense în vederea preluării în bune condiţii a ce­realelor am constatat şi la ba­zele din Zau de Cîmpie şi Band. La baza din Zau, prima care a început să livreze grîu a fost C.A.P. din localitate. Ca şi la Luduş, aici preluarea ce­realelor se face mecanizat încă de pe rampă. In interior au fost luate măsuri de a se depozita atît grîul cît şi orzul, pe soluri şi calităţi. Cu toate că Baza de recep­ţie din Band aparţine de raio­nul Tg.-Mureş, totuşi datorită aşezării sale, ea recepţionează cerealele din şapte C.A.P. din raionul Luduş. Deşi această ba­ză are condiţii bune de prelua­re a cerealelor, totuşi nu le fo­loseşte cum ar trebui. In dimi­neaţa zilei vizitei noastre, a­re- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Magistrala aeriana de 400 kV Luduş-Slatina a fost terminată Ultimele lucrări de montaj a­­le liniei electrice de 400 kV Luduş — Hidrocentrala Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej — Slatina, în lungime de 253 km, s au în­cheiat. Linia trece peste 190 de obstacole naturale. Porţiunea cea mai grea este aceea care traversează Carpaţii între Boiţa şi Hidrocentrala de pe Argeş. La construcţia ei s-au utilizat tractoare grele, elicoptere şi uti­laje de înaltă tehnicitate. Noua magistrală de 400 kV va asigu­ra conectarea centralei de la Luduş cu hidrocentrala de pe Argeş. 497 km conductoare peste plan Colectivul Fabricii de conductoare din Tg.-Mureş, antrenat într-o pasionantă în­trecere socialistă, în lunile ce s-au scurs din acest an a înre­gistrat importante succese. La sfîrşitul primului semestru a realizat peste sarci­nile de plan circa 497 km conductori de diferite tipuri. Pro­ductivitatea muncii pe cap de salariat a fost depăşită cu 0,2 la sută. Realizări fru­moase s-au obţinut şi la indicatorii preţ de cost şi beneficii. E­­conomiile realizate prin reducerea preţu­lui de cost pe pro­duse se ridică la 77.000, iar beneficii­le la 573.000 lei. De remarcat este faptul că planul producţiei globale şi marfă pe şase luni a fost depă­şit cu 2,79 la sută. La obţinerea aces­tor succese a contri­buit într-o măsură sporită buna organi­zare a producţiei pe secţii, echipe, brigăzi şi schimburi, folosi­rea fără întrerupere a utilajelor, precum și buna aproviziona­re cu materii prime și materiale. Intr-un timp record... Noapte de duminică. Oamenii, muncito­rii, tehnicienii, inginerii, maeştrii ai viorilor şi ai ambarcaţiunilor sportive, la capătul ti­nei săptămîni de muncă rodnică, se aflau în obişnuita zi de repaus pentru ca a doua zi în zori să-şi înceapă lucrul, fiecare în meseria lui şi toţi împreună, pentru plan. Iată însă că în această noapte, aparent liniştită, la C.I.L. Reghin se produce o de­fecţiune tehnică destul de serioasă, care pă­rea să pună în pericol însăşi soarta planu­lui. S-au defectat maşinile de la una din secţiile de bază ale complexului, ceea ce de la sine explică gravitatea cazului prin re­percusiunile ce le putea avea asupra celor­lalte secţii şi implicit asupra producţiei de ansamblu a complexului. Alarmaţi de acest incident, în plină noap­te de duminică, cînd oamenii de obicei dorm, muncitorii, inginerii, tehnicienii, mulţi la număr în frunte cu directorul Adalbert Kiss, inginerul-şef Emil Moldovan, cu secre­tarul comitetului de partid Mihai Gliga, toţi ca unul s-au prezentat la faţa locului pen­tru luarea primelor măsuri de restabilire a ordinei tehnologice zdruncinată. S-a constituit ad-hoc „statul major, care avea să conducă ofensiv şi operativ opera­ţiunile de repunere în funcţiune a utilajelor, s-a elaborat un plan minuţios pe zile, pe ore, pe oameni, în aşa fel încît fiecare să-şi cunoască cu precizie de ceasornic sarcinile şi fiecare să-şi aducă în termen contribuţia la funcţionarea marelui angrenaj al colecti­vului de muncă. Comitetul de partid a ţi­nut o şedinţă şi la rîndul lor, organizaţiile de bază, pentru prelucrarea planului de ac­ţiune întocmit de „statul major" şi ca în­totdeauna, comuniştii s-au situat în fruntea bătăliei însufleţind prin pilda lor şi mobi­­lizînd masa mare a muncitorilor şi tehni­cienilor. Fiind vorba de anumite defecţiuni tehni­ce, fireşte, greul cădea pe secţia a Vll-a, respectiv pe atelierul mecanic, care trebuia, şi de altfel s-a angajat să repună în func­ţiune utilajele într-un timp record. Wilhelm Marosvölgyi, şeful secţiei, fruntaş al întrece­rii socialiste, unul dintre inovatorii de bază ai întreprinderii şi unul din specialiştii pe care ministerul de resort îl foloseşte destul de des la punerea în funcţiune a unor uti­laje moderne la alte combinate şi complexe noi aparţinînd de Ministerul Economiei Fo­restiere, şi-a organizat brigăzile şi printr-un regim special de muncă, a atacat frontal lucrarea sau mai bine zis, lucrările. Brigă­zile lui Alexandru Petrişor, Karol Jozeff, Mi­hai Kocsai, Augustin Rusu, Iosif Kadar, Fran­­cisc Totpal, inginerul mecanic energetician Richard Schodl şi alţii, mulţi alţii, în brigăzi, echipe şi individual, au pornit la treabă cu tot simţul de răspundere şi cu abnegaţie, încă din noaptea incidentului, fără să cu­noască oboseala, realizînd punct cu punct sarcinile prevăzute în planul elaborat în şe­dinţa comandamentului. ... Colectivul de muncă de la C.I.L. Re­ghin, în frunte cu comuniştii, şi-a făcut cu prisosinţă datoria. Oamenii, maeştri ai che­restelei, viorilor şi ai ambarcaţiilor sportive cunoscute pînă departe peste hotarele ţării şi prin ele, însăşi priceperea şi hărnicia lor, a oamenilor, într-un timp record, au deter­minat atelajele să producă din nou cu în­treaga lor capacitate în ritmul prevăzut în planul de producţie al complexului. ION SIMA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 171 (2.596)1 Vineri, 22 iulie 1966 4 pagini, 25 de bani Viața economică a întreprinderilor TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone V­ARŞOVIA Dragi tovarăşi,. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România şi al întregului popor român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări, cu pri­lejul celei de-a XXI­­-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată şi plină de abnegaţie, poporul polonez a obţinut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii so­cialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prie­tenie trainică şi colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, între Partidul Co­munist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări şi dezvolta permanent, spre binele popoarelor român şi polonez, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România RECOLTA CIT MAI GRABNIC ŞI FĂRĂ PIERDERI IN HAMBARE Ţăranii cooperatori din raio­nul Tîrgu-Mureş s-au pregătit temeinic pentru seceriş. Din timp au fost luate măsuri pen­tru mobilizarea forţelor şi mij­loacelor existente în fiecare u­­nitate agricolă în vederea exe­cutării la timp a secerişului. Pentru impulsionarea acestei lu­crări suprafeţele de orz şi grîu au fost repartizate pe grupe de cooperatori. Acest lucru a fă­cut să ia parte la seceriş un număr mare de oameni. Faţă de alţi ani a fost mobilizat şi personalul administrativ din sec­torul zootehnic, ateliere, viti­cultură etc. Un lucru pozitiv este că există un control mai riguros din partea organizaţiilor de partid, consiliilor de condu­cere şi inginerilor agronomi în executarea lucrărilor agricole de vară. La fel, a existat o preocu­pare şi pentru asigurarea spa­ţiilor de depozitare a noii re­colte. Acolo unde au fost lua­te asemenea măsuri nici rezul­tatele n-au întîrziat să se ara­te. Multe cooperative agricole, printre care cele din Mădăras, Miercurea-Niraj, Fîntînele şi al­tele au terminat numai în cî­teva zile recoltarea orzului, iar secerişul griului în aceste uni­tăţi se desfăşoară în ritm co­respunzător. In cooperativa a­­gricolă din Miercurea-Niraj, pînă la 20 iulie grîul a fost strîns de pe o suprafaţă de peste 120 de ha, iar în cea din Fîntînele de pe 130 ha. — Cînd grîul a dat în pîrgă am trecut cu toate forţele la recoltarea lui — ne spune un ţăran cooperator din Mădăraş — La seceriş folosim şi combi­nele. Pînă acum am secerat grîul de pe o suprafaţă de 123 de ha. Intrucît noi am recol­tat orzul în cea mai mare par­te cu combinele, am terminat şi treierişul acestuia. Treierişul orzului se apropie de sfîrşit şi în cooperativele agricole din Gheorghe Doja, Crăciuneşti, A­­căţari, Ernei şi altele. Recoltarea mecanizată pe suprafeţe cît mai mari La cooperativa agricolă de producţie din Găieşti combine­le sînt folosite în mod judi­cios. Lucrînd în tarlalele bri­găzii a VI a din satul Adrian, condusă de Kovács Alexandru, cele două combine au recoltat în numai cîteva ceasuri aproa­pe o jumătate de vagon cu grîu. In urma combinelor nu rămînea nici un spic risipit, iar paiele erau lăsate de colector la in­tervale egale, ceea ce uşurea­ză mult şi adunatul lor. Coo­peratorii sunt mulţumiţi de ca­litatea lucrărilor executate de combinierii Nagy Ladislau şi Zsigmond Beniami. Kozma Ödön, inginerul cooperativei ne infor­mează că, combinele din S.M.T. vor recolta grîul de pe o su­prafaţă de peste 70 ha, sau chiar şi mai mult. Şi în cooperativele agricole din Vărgata, Miercurea-Niraj, Fîntînele şi altele combinele sînt folosite din plin la sece­riş. Cu toate acestea, ritmul zil­nic al secerişului în cooperati­vele agricole din raionul Tg.­­Mureş nu se desfăşoară în mod corespunzător. Acest lucru se explică prin faptul că la sece­riş se foloseşte mai mult forţa manuală. Se ştie că de la co­sit şi strîngerea snopilor în clăi în condiţiile lucrării cu coa­sa şi pînă la ajungerea boaber­­lor în hambare mai sînt încă operaţii şi volum de muncă, în proporţie destul de mare. Toc­mai de aceea se impune folo­sirea combinelor la seceratul griului pe suprafeţe cît mai mari. Deşi combinele din cele două S.M.T. (Tg.-Mureş şi Miercurea- Niraj) în marea lor majoritate au fost bine pregătite şi repa­rate, sînt foarte puţin folosite. Nici nu-i de mirare că pînă la data de 21 iulie grîul a fost strîns doar numai de pe 1.649 ha, din cele 17.066 ha cultiva­te. Multe consilii de conduce­re din C.A.P. au încheiat con- RAID-ANCHETA tracte cu S.M.T. pentru a re­colta grîul cu combinele, nu­mai că aceasta a rămas doar pe hîrtie. Trebuie să arătăm însă că nici pînă în prezent nu s-au stabilit parcelele care trebuie recoltate cu combinele, iar da­că s-au stabilit, acestea nu se respectă. Este elocvent exem­plul cooperativei agricole din Păsăreni, care deși a contractat să recolteze cu combinele 60 ha cu grîu, consiliul de condu­cere nici n-are de gînd să în­deplinească această sarcină. Cu forţele existente ale cooperati­vei se menţine un ritm scăzut la seceriş. Această tendinţă se manifestă şi la cooperativele agricole din Troiţa, Gălăţeni, Sîntioana şi altele. Tocmai de aceea, se recomandă să se fo­losească la seceriş, pe lîngă for­ţa manuală şi mijloacele meca­­­nizate. Pe cînd eliberarea .... a terenului şi treierişul? Dacă la recoltarea păioaselor se obţin rezultate satisfăcătoa­re, nu acelaşi lucru se poate spune despre restul lucrărilor agricole de vară: transportul snopilor la arii, treierişul şi exe­cutarea arăturilor de vară. Deși recoltarea orzului de toamnă s-a terminat în toate coope­rativele agricole, treierişul este încă rămas în urmă. In coope­rativa agricolă din Corunca or­zul a fost recoltat cu multe zi­le în urmă. Cu toate acestea, nici aici nu s-au luat măsuri pentru executarea treierişului. Slab se desfăşoară această lu­crare şi în cooperativele agri­cole din Corneşti, Band, Bereni şi altele. Pînă la 21 iulie, în raionul Tg.-Mureş, orzul a fost treierat doar în proporţie de 45,9 la sută. Intensificarea ritmului la treie­­riş constituie una din sarcinile de cea mai mare răspundere ce stau în fața tuturor lucrătorilor de pe ogoare. In cel mai scurt timp trebuie transportată toa­tă recolta de pe cîmp. Orice zi întîrziere poate aduce pagube cooperativelor agricole. Acest lucru este necesar, cu atît mai mult cu cît majoritatea clăilor nu sunt bine aşezate, iar ploile ce ar putea cădea ar uda snopii, prezentînd pericolul de încolţi­­re a boabelor în clăi. Pentru evitarea pierderilor cu ocazia transportării la aici este nece­sar ca aceasta să se facă cu gri­jă şi să fie folosite toate atela­jele şi autocamioanele. Intrucît numărul batozelor es­te mic este necesar ca acestea să fie folosite rațional, la în­treaga lor capacitate de lucru. Pentru aceasta este necesar să organizazeze munca în două schimburi. ' ■ . ' ' ' r - ;. f ■ • Dar arăturile de vară?; • • ■ Paralel cu treieri sul ‘se .(Cere a ,,se intensifica şi lucrările"* de pregătire a recoltei din anul viitor. Ritmul în care se desfă­şoară arăturile de vară se p­oa­­te considera nesatisfăcător. Cu toate că există condiţii bune in fiecare unitate agricolă, această lucrare se tărăgănează de la o zi la alta. Pînă la 21 iulie la Berghia, Călugăreni, Glodeni, Pă­săreni, Moșuni nu s-a arat nici un petec de teren. La Păsăreni, de exemplu, deşi orzul a fost de mult recoltat, transportarea snopilor la aici se desfăşoară cu­­ viteza melcului. Datorită acestei lucrări, mecanizatorii care de­servesc această cooperativă agri­colă nu pot executa arăturile de vară. Mai mult decît atît, aşe­zatul clăilor nu se face în linie dreaptă şi din acest motiv nici cel mai iscusit tractorist nu poa­te să efectueze arătura. ★ In toate cooperativele agrico­le din raion există posibilităţi pentru intensificarea lucrărilor de vară: seceriş, treieriş şi exe­cutarea arăturilor de vară. Pen­tru aceasta însă se cere o bună organizare a muncii şi folosirea tuturor forţelor şi mijloacelor la aceste lucrări. P. SIMION TRACTORISTUL GHEORGHE ROMAN EXECUTĂ ARĂTURI DE VARĂ PE OGOARELE COOPERATIVEI AGRICOLE DE PRODUCȚIE DIN IDRIFAIA, RAIONUL TÂRNĂVENI ...ÎN ANUL 101 Potrivit informaţiilor culese din presa vremii, cu o sută de ani în urmă cetăţenii conservatori ai bătrînei urbe de pe Mureş se îm­potriveau cu îndîrjire planului lansat de edilii de atunci, privind plantarea de arbori şi amenajare a unei promenade... „în vecinăta­tea cetăţii Tîrgu-Mureşului". Cu toată împotrivirea lor, promenada s-a făcut şi... timp de un secol, cetăţenii oraşului Tg.-Mureş au îndrăgit frumoasa alee cunoscută sub denumirea „Bulevardul 7 Mai", loc preferat de plim­bare, odihnă, recreare, cu arbori înmiresmaţi şi bănci. Tot aici s-a deschis şi „Terasa Bulevard", un loc foarte căutat, nu numai datorită specialităţilor culinare ce se servesc aici, ci şi aerului plăcut de pe bulevard. Dar vai!... In anul 101 s-au găsit unii adepţi ai conservatori­lor de acum un veac... întruchipaţi în serviciul de salubritate din cadrul întreprinderii comunale. Cînd ţi-e lumea mai dragă, la clar de lună, cînd vii să te răco­reşti aici puţin după o zi de caniculă năprasnică, deodată nori de praf se ridică şi te acoperă pe loc încît, cît ai bate din palme devii invizibil şi ţi se opreşte răsuflarea, căci măturătorii de stradă intră cu încăpăţînare în acţiune. Nu ştiu din ce motiv, serviciul de salubritate a crezut de cu­viinţă să programeze măturatul pe această alee atît de frecventată în serile de vară, tocmai la ora 22 şi uneori chiar la 21. Oare nu s-ar putea mai tîrziu? ŞTEFAN IZSÁK

Next